Si ne trec zile

Și îmi trec zilele... pe buze încercând să port un zâmbet

Și nopțile îmi trec... cu dorul ce mă rupe până la urlet

Și-mi simt trupul arzând de parcă te-ai gândi la mine

Și gândul mi se agăță de câte-o amintire...

Deși a trecut mai bine de un an

Sunt tot aici blocată între bolovani,

Am împietrit și eu tot stând lângă ei

Au strivit fericirea lăsând-o pradă ciornei.

Și îți trec zilele... tot prefăcându-te că nu mă vezi

Că nu m-auzi... că nu mă simți....

Că îți lipsesc nu vrei nicicum să crezi

Și-n fiecare zi, nu faci decât să minți!

Categoria: Poezii de dragoste

Toate poeziile autorului: OneWineWoman

#unpahardepoezie #onewinewoman

Data postării: 9 februarie

Adăugat la favorite: 1

Vizualizări: 227

Loghează-te si comentează!

Poezii din aceiaşi categorie

De astazi voi fi a ta

De astăzi voi fi a ta!

Da, ai citit bine.

Sufletele noastre se vor unii

iar noi doi vom fi un singur lucru.

Mă emoționez atunci când mă gândesc,

dar viață a fost buna cu noi și ne-a ajutat.

Am trecut prin momente grele,

nimic în viață nu este ușor,

și au existat multe momente când n-am mai putut

Totuși inimile noastre se cunoșteau foarte bine

și comunicau mereu între ele.

Increderea este cel mai important lucru

iar noi doi chiar am discutat de la început.

Eu nu vreau ca lumea sa mă iubească,

vreau să mă iubești doar tu.

Ce dor imi este de tine,

așa de mult doare…

Dar să știi că nimic nu-i etern

și in sfarsit o sa dispara.

Din prima zi de relatie am vrut

iar am reușit să ajungem aici

Să ne unim drumurile noastre.

Pentru totdeauna vom fi împreună...

Pentru totdeauna voi fi a ta!

Mai mult...

Fată de Împărat

În suferință sufletu-mi nu mai este

Acum e plin de dragoste, plin de dulcele amor

Lipsit de cântece neîmplinite,de dor,

De nopți fără de somn.

Al meu prinț e venit pe-un cal alb

Poate nu-i așa bleg să asculte de spân

Căci dacă va îndrăzni și-l va asculta,

Am să uit al său nume.

De va veni la mine cu-n sac de-arginți

Îl voi trimite la al meu tată,Împăratul Roșu

Să-l facă necurat,iluzoriu

Ca dracu’.

Fiind fată de-un rău împărat,

Te-am împiedicat ca un obstacol,

Ca în final să ne vrăjim,

Să ne îndrăgostim unul de altul.

Mai mult...

O NOAPTE ROMANTICĂ

continuare

Între noi am descoperit sacoșa cu nuci. Erau mari și colțuroase.Mi -am închipuit că sunt greu de spart.

Spre surprinderea mea,am scos miezul întreg pe care l-am oferit lui Robert.Cu o privire jucăușă îmi

zâmbește și îmi mai cere câteva.Am continuat să sparg până ce grămăjoara de coji a crescut binișor.

Drumul continuă,mașina străbate pamblica șoselii.De o parte și de alta a drumului,imagini diferite

scăldate de lumina lunii.Natura era darnică, multă verdeață,tufe de arbuști, lăștăriș de un verde crud.

Noaptea pusese stăpânire peste tot.Din cer ,luna ne binecuvânta cu o lumină cald și strălucitoare.

Era prima oară când aveam prilejul să văd farmecul nopții în plină natură. La un moment dat ,simt nevoia

sâ beau ceva.Îmi amintesc de sticla de vin.Nu era frumos să beau din sticlă.Îmi vine o idee și îl rog pe

Robert să oprească .Lumina lunii ascundea mistere.Semi -lumina îmi sugerează nopțile polare pe care

n-o să le pot vedea niciodată,dar mi le pot imagina.

va continua

capota mașinii,eu mă abat spre un crâng , ceva mai departe să caut ce îmi trebuie.Descopăr o plantă

cu frunze mari și lucioase,tocmai ce-mi trebuia. asemânătoare celor de nufăr.Mă declar mulțumită și mă întorc l

la mașină.

Mai mult...

La ceai!

Te invit să bem un ceai

Dacă ai plăcere,

Vreau să-ți spun o vorbă

Și plec în tăcere.

Știu că ești nefericită

De la o vreme,

Și mereu lumii afirmi

Că trăiești blesteme.

Mult timp n-a trecut

De la despărțire,

Însă, tare ți-ai dorit

Asta, să devin-o știre.

Nu pot să-ți aduc acuze

Și nici vorbe grele,

Și doar simt să-ți spun

Care-s ofurile mele.

Când ne-am despărțit

Tu, doar ai rostit,

Că multe s-au adunat

Și pe alta am iubit.

N-ai dorit să discutăm

Și ai plecat în grabă,

Și printre uși ai afirmat

Că dragostea e oarbă.

Nu am văzut că suferi

Și nici vreo întristare,

Așa că îndrăznesc să cer

S-avem o împăcare.

Te-aștept c-un ceai fierbinte

Cu miere îndulcit,

Să pot să zic și să m-auzi

Că doar cu tine-s...fericit!

Mai mult...

Cum, unde, când?

Ieri am oferit buchet de flori

Pentru-a mea scumpă soție,

Astăzi vreau să scriu cuvinte

Puse-n rând pe vers de poezie

Nu știu cum să-ncep povestea

Poate unde, când ne-am întâlnit?

Sau să scriu cum suntem astăzi

Și cum visul nostru s-a-mplinit

Fericit trăiesc că sunt iubit

Și că tu ești jumătatea mea,

Dar nu pot să-mi uit trecutul

Și-a mea luptă dusă cu lumea

Mulți au fost mereu cu noi

Dar destui și împotrivă,

Așteptând să vadă barca

Cum plutește în derivă

Erau timpuri foarte grele

Când cu greu am rezistat,

Am muncit să avem pâine

Când la stat, când în privat

Tinerețea s-a-mpletit cu munca

Rar mergând la câte-un chef,

Adunând mulți ani de experiență

Și-apoi promovat sau nu de șef

Clipe minunate-am petrecut

Eu cu tine și copilul nostru,

Până ce el zborul și-a luat

Către școli să-și facă rostu'

.....................

Astăzi, noi suntem mulțumiți

Cu ce-am făcut în astă viață,

Și nu uităm o rugă să-nălțăm

Celui de Sus...în fiecare dimineață!

Mai mult...

În mine...

În mine se sting prea devreme,

Iubiri și scântei de amor,

Și umbra de mine se teme,

Că-n pământ zi de zi tot cobor.

Noaptea în brațe îmi doarme,

De zi, nici o veste nu știu,

Pe creștet parcă am coarne,

Iar trupul mi-l simt un sicriu.

La masă vin îngeri ciudați,

Beau sânge din venele mele,

Și pleacă apoi rușinați,

Cu lacrima mea către stele.

Aș vrea ca să țip, să vorbesc,

A lumii tăcere însă mă-neacă,

Mă biciuie acei pe care-i iubesc,

Iar șoapta mi-e stinsă și seacă.

În mine se frâng prea devreme,

Iubiri și scântei de amor,

Sub pleoapă o lacrimă-mi geme,

Și cere strident ajutor...