Pentru un suflet ce nu i-a păsat

1.Ora 2 dimineața

Și prefer să imi vezi fața

Distrusă de trecut și de dezamăgiri,

Cu ochii mei pustii.

2.Mâna mea, în mâna ta

Așa imi apărai inima

Visând la o speranță pentru ,,noi”

Pentru care luptăm amândoi..

3.Ai fost în mintea mea,

Pentru a mă lumina

Crezând ca așa o să îmi revin,

Neștiind că sentimentele mele vin.

4.Și totul acum este distrus,

Și visul meu s-a dus

-Scânteie dintre noi ,stinge-te!

Și du-te pe apa sâmbetei!

5.,,Ușa “ pe care am descuiat-o,

Păstreaz-o!

Pentru fata ta perfectă

Pentru ca eu sunt defectă.

6.Ții la mine și mă placi,

Dar prefer să nu te bagi

Neștiind dragostea pe care ți-o port,

Călcând în picioare tot…

7.Nopți la rând plângând,

Mă lași să mă frământ

Pentru decizia pe care o vei lua,

Deși știu că nu sunt eu cea care va conta!

8.Nopți la rând pierdute,

Pentru un suflet cu duplicate

Iubind defectul principal,

Ca pe un câine sărman.

9.Scanteia apare la fiecare privire,

Iubind acea sclipire

Și totul pare normal ,

Până la final…

10.,,-Luptă,luptă pentru tot ce suntem noi!”

Dar nu suntem pe aceași lungime de undă amandoi

Tu în cautarea fetei perfecte

Iar eu iubindu-ți toate aceste defecte!

11.Sinceră am fost de la început,

Necrezând ca e de neconceput

Ca iubirea dintre doua suflete,

Poate provoca atâtea regrete!

12.Săruturi fine pe pielea mea,

Ai reușit să îmi furi inima

Neștiind în ce m-am băgat,

Te-am îndepărtat…

13.Indecis de sentimentele pentru ,,noi”,

Ai reușit să îmi dai fiori

Și toate momentele purpurii,

Au devenit doar amintiri…

14.Crezi ca sentimentele dispar,

Dar eu tot apar

În urma ta crezând,

Că mai ai un ultim cuvânt.

15. Momentul în care eu voi renunța,

Știu ca tu vei fi plecat deja

Într-o lume în care visele se îndeplinesc,

Eu visând la tine ….împietresc.

16. Grija pe care încă mi-o porți,

O vei da la toți

Crezând ca vei găsi ce căutai,

-Fericire,tu îmi lipseai…

17. Sufletul îmi este sfărmat,

Pentru un om căruia nu i-a păsat

Fluturii iubirii … molii sunt,

Distruși de omul care sunt…

18. Iubindu-te în taina nesfarșitei gândiri,

Am preferat să nu știi

O rană din nou va apărea ,

Iar tu vei dispărea!

19. Din calea fericirii tale voi pleca,

Sperând să mă pot îndeparta

De un suflet ce il iubesc

Dar sentimentul este unul evreiesc.

20. Zeitate nu mi-ai fost nici azi,nici ieri,

Dar temple îți croiesc

Pentru inima bună pe care o ai

Iubindu-te cu tot ce ai..

21. Prietenia în dragoste s-a transformat

Nopți la rând pe coridorul întunecat

Sufletele noastre iubindu-se

Cum alții nu reușise..

22. Ne rănim voluntar

Că dragostea e ca un Car

Carul Mic și Carul Mare

Iubindu-se în depărtare..

23. Sacrificii sunt dispusă să fac

Pentru un asemenea bărbat

Pentru care femeia îi este o zeitate

Cum nu am mai văzut în altă parte;

24. Ți-am acceptat principiile

Pentru un simplu vis cu tine

Devenind aceași inimă

Iubindu-ne fără măsură..

25. Dar nu am curajul să o fac

Să îti spun cât de mult te plac

De frica principiilor tale

Mă vei ține la depărtare.

26. Și visele, doar vise rămân

Iubindu-mă ușor, plăpând

Până diminețile reci mi te fură

Dar măcar am un simplu zâmbet pe gură..

27. Am sperat doar că vei lua decizii corecte

Pentru două suflete pereche

Care se vor lupta la nesfarșit

Pentru un vis neîmplinit.

28. Lacrimile nu îmi vor dispărea

Până cand tu nu vei apărea

În viața mea, un duh poți să fii

Singura dorință să îmi fii!


Categoria: Poezii de dragoste

Toate poeziile autorului: Mara Albu poezii.online Pentru un suflet ce nu i-a păsat

Data postării: 7 februarie

Vizualizări: 62

Loghează-te si comentează!

Poezii din aceiaşi categorie

De-aș avea...

De-aș avea o floare

Pentru fiecare

Gând de-al meu în care

Tu, fermecătoare,

Îmi apari în cale,

Ne-am putea plimba

În grădina mea

De flori colorate,

De lume uitate,

La infinitate...

 

De-aș avea un strop

Pentru fiecare

Gând de-al meu în care

Tu, fermecătoare

Îmi apari în cale,

S-ar ivi potop

Cu care să-ngrop

A ta supărare,

S-aduc alinare

Inimii de foc...

 

De-aș avea o clipă

În brațe să te strâng,

Pe-al tău piept să plâng

Și-adormind s-ascult

Glasu-ți alinând

Și ultimu-mi gând

De neîmplinire

N-ar mai trebui

Să trăiesc o zi

Pe acest pământ...

 

De-aș avea orice,

Te-aș avea pe tine...

 

Mai mult...

Culoarea nopții

Culoarea nopții fără tine

E palidă și mult prea rece

Si nici cu timpul nu-mi va trece

Culoarea nopții, fără tine.

 

Mai mult...

Munca din arta ei.

Pe cand el admira sufletul ei sui-generis

Il tranforma intr-o artă de nedescris

Cu-n fel de iubire greu de ucis

Prea putin usor de descris

 

Ochii ia pictat ca un paradis

Iar sufletul, poezie de neatins

Insa al ei zambet ramane de nedescris

Caci minunea nu o explici, o crezi precis.

 

Atinge un apogeu catharsis

Prin ale sale descrieri sinopsis,

Dar ale lui fagaduinte nu-s fara de schepsis,

Doreste in schimb iubire, oferita proeresis

 

Se creaza un ideal de neatins

Care lasa o aura miozotis

Prea constient cu-n fel precis

“Arta e iubire”, foarte bine zis.

Mai mult...

Oare știu?

Voi scrie mereu despre iubire,

Și desprea dragostea adevărată,

Și nu voi renunța să caut fericire,

În viața asta scurtă și nedreaptă

 

Dar oare știu cum este a iubi?

Și a primi iubirea de la cineva!

Am dat ceva pentru-a primi?

Sau doar cerșesc la mila altcuiva!

 

Ne întrebăm...suntem iubiți?

Sau doar trăim, dezamăgire,

Sărac, bogat putem fi fericiți,

Dacă în suflet avem mulțumire

 

Iubirea, fericirea vin către noi,

Doar la acei ce-n viață dăruim,

Și dăm ceva și celor cu nevoi,

Cu dragoste..urmând răsplată..să primim!

 

Scrisă de Cezar!

Pe curànd!

Mai mult...

Octombrie în păr și ploaia rece pe buze

Mi-ai pus octombrie în păr

Și gustul ploii reci pe buze.

Știai că astea îmi aduc fericire,

Că nu sunt niște lucruri banale,

Apreciate de oricine.

Dar, zi-mi, tu le iubești?

Iubești tu toamna?

Mai mult decât mine?

Iubești tu ploaia?

Așa cum eu o iubesc?

Oh, nu vreau să par egoistă, însă...

Sunt doar ale mele.

Și sunt doar a lor.

Nu cred înțelegi...

Cred că nimeni nu înțelege..

„Într-o lume în care poți fi orice, fii...”,

mi-ai spus.

Dar ce să aleg?

…o floare?

Mulți au ales asta.

…o viețuitoare?

Nu vreau să copiez.

...o carte?

Iubesc cărțile.

Am sute în cameră.

Dar, totuși, simt că nu e asta.

Mi-au rămas două: toamna și ploaia.

Care din ele?

Simt că nu pot trăi doar cu una din ele.

Nu merge una fără cealaltă.

Nu în cazul meu, oricum.

Și, atunci, rămâne să completez așa:

„Într-o lume în care poți fi orice, fii toamna și ploaia deopotrivă”,

mi-ai zis.

Mi-ai pus octombrie în păr

Și gustul ploii reci pe buze?

Sau a fost doar un vis?

Mai mult...

Plouă

În  suflet plouă, curge rece  fără milă

Ude sunt scările din cer și nu-i lumină

Alunecând n-ajunge soarele spre ziuă

Norul plimbând umbrește-o inimă senină

 

Ploaie se cațără-n văzduh căzând pe lună

Să ude-n nopte cu tristețe și furtună

Vântul nebun aleargă  suflet  să răpună

Doi ochi văd ochi ce-aruncă lacrimi în fântână

 

Se șterg culorile din flori curgând plouate

Petale albe cad în gol pierind secate

Încet și  frunzele-au plecat căzând uscate

De dor rămân doar paie ude scuturate

 

Ne-apasă timpul fără timp să ne ajute

Ploaia secundelor pierdute ard tăcute

Se-așează greu smulgând din aripile ude

Zborul rămâne-o amintire printr-e sute

 

Plouă degeaba, fără rost, fără dreptate

Plouă din ochi, plouă din suflete-ntristate

Plouă cu dor, plouă cu inimi sfârtecate

Plouă în lung, plouă în lat, plouă în toate

Mai mult...