O singură poezie

Prieteni buni am fost mereu, dar sufletului totul îi s-a părut greu

In inima, flama a scânteiat. La fiecare vedere cu tine, un strop pe ea s-a picurat

Dar a rezistat, până în ziua când am putut răsufla in sfârșit ușurat

Cărbuni încinși ai pus pe suflet, dar nu în inima unde le e locul,

Ci acolo unde apasă greu; am incercat să-i sting, dar tu i-ai ațâțat mereu.

 

Șapte ani ai spus sa te aștept, iar eu fara niciun regret,

M-am supus în liniște, tânjind la ziua când o să mi se aline toată suferința, chinul și dorul,

Deoarece am simțit că ăsta mi-este viitorul.

 

Te mustra conștiința că nu m-ai avut?

O Doamne! Atâta timp pierdut!

Eu m-am rugat tăcut, surd și crunt,

Am ignorat totul de jur, tot ce mi-a plăcut,

Sperând că într-o zi vei regreta

Și langa inima ta, doar pe mine mă vei purta.

Aceasta îmi este răzbunarea, sa te întorci la mine fericit și împlinit,

Dar cu amarul timpului scurs necuvenit.

 

Mi-ai spus că sunt perfectă. Aproape!

De-ai fi fost un orb, eram acum departe.

Dar darul asta de la Dumnezeu este uneori un mare blestem.

Daca nu am vedea ce ne înconjoară,

Cu inima am judeca, cu auzul ne-am bucura și cu atingerea ne-am apropia,

Ca sufletul nostru sa nu moara.

 

Mi-ai spus că sunt briliantă, vorbim, te bucuri și tresari

In tine ceva se mișcă, dar oricât aș calcula, rămân cu mintea nesocotită.

Matematica și iubirea sunt doua extreme,

Într-una totul e precis, real, concret,

Într-alta nimic nu e direct, dar cred că nu mă amăgesc,

Când spun, că în ambele mă regăsesc.

 

Acum spune-mi tu, daca as face ecuații cu variabile din viețile noastre comune,

Ai fi dispus să-mi spui coeficienții ca in final inimile noastre sa se adune?

Categoria: Poezii de dragoste

Toate poeziile autorului: Gabriela Virlan poezii.online O singură poezie

Matematică, iubire, suferință, timp, frumosul

Data postării: 30 ianuarie 2024

Timp de citire: ~3 min.

Vizualizări: 1298

Loghează-te si comentează!

Categorii

Poezii de dragoste Poezii de dragoste Poezii de despărţire Poezii de despărţire Poezii despre natura Poezii despre natura Poezii de primavara Poezii de primavara Poezii dedicate Mamei Poezii dedicate Mamei Poezii pentru copii Poezii pentru copii Casa Părintească Casa Părintească Poezii pentru tata Poezii pentru tata Poezii despre animale Poezii despre animale Poezii despre moarte Poezii despre moarte Poezii filozofice Poezii filozofice Poezii confesive Poezii confesive Poezii triste Poezii triste Poezii motivaționale Poezii motivaționale Proza Proza Colinde Colinde Poezii comice Poezii comice Poezii patriotice Poezii patriotice Poezii de 8 Martie Poezii de 8 Martie Poezii de Paște Poezii de Paște Poezii de Anul Nou Poezii de Anul Nou Poezii diverse Poezii diverse Gânduri Gânduri Dedicaţii Dedicaţii Felicitări Felicitări Poezii de prietenie Poezii de prietenie

Poezii din aceiaşi categorie

Fără tine, zilele dor...

Totul e trist fără tine...și zilele dor

Se aprind, se sting pe rând, fără glas, în al timpului zbor

Te caut prin vise...gândul abia te mai găsește 

Ești doar o umbră, ce abia mai sclipește 

 

Pe străzile reci mă pierd obosită 

Purtând amintirea ce nu mă invită 

La un toast de final... să mă rup de trecut

...dar cum sa renunț la ce... final n-a avut?...

 

Lipsa ta mă săgeată în piept 

Îmi șoptesc că ce trăiesc nu e drept

De când nu mai ești și lumea e mută

Iar eu doar o păpușă ce zâmbetul imită..

 

Simt cum mă pierd de dor in poezie

Speranțele vor sa le dedic un vers

Să prindă viață, a ta umbră,

Să prindă glas, culoare...sens.

 

 

 

Mai mult...

Suflet grăbit

Stau la masa noastră mută

Fără vin, fără povești.

Până și liniștea nu mă mai ajută,

Mă întreb, "Unde ești?"

 

Atâtea zile-mi sunt străine,

Și desele cântări de ploi.

Ce aș vrea să fiu ca tine,

Să nu mai fie azi niciun "amândoi"

 

Și când drumul tău e greu,

Să-ți amintești, cândva, de mine.

Să nu te aștepte nimeni mereu

În a ta casă cu amintiri străine...

 

 

 

 

Mai mult...

Nu mai pun suflet unde nu e loc

Nu mai pun suflet unde nu e loc

 

Nu mai pun suflet unde nu-i pământ,

Unde iubirea-i vânt și cuvântul — mormânt.

Am semănat în pietre calde speranțe,

Dar n-au crescut. Au fost tăceri, distante.

 

Nu mai îmi las inima la întâmplare,

Când ușile se-nchid cu teamă și sfidare.

Mi-am învățat valoarea din eșec,

Nu orice „vino” merită să plec.

 

Nu mai rămân acolo unde dor

Se face zid, și nu e viitor.

Sunt suflet, da, dar nu-s de pus în cui

Pe peretele gol al nimănui.

 

De-acum, păstrez ce simt cu îngrijire,

Că prea ușor s-a transformat în rănire.

Nu-s rece — doar mai clar în ce aleg:

Unde nu e loc… mă adun și plec.

Mai mult...

Nebun de negru

Cu bagajele făcute-n grabă

Din ochii strânși curg lacrimile calde

Cerneala de pe foaie să o albească

Să îmi amintesc de ziua când te vedeam mireasă

 

Prizonier al haosului pur

Dansez atent pe ritmurile sale

Din muritor am devenit imun

La atacurile reginei nemiloase

 

Inexplicabil ai spus că nu se poate

Un taur provocat de roșu

Planul nebunului de alb cedase

Plătind acum puțin câte puțin din costuri

Mai mult...

Pentru iubirea mea...

Mi-e glasul vlăguit de vorbe de iubire

Și mâinile tocite de-atâtea mângâieri

Mai scurtă c-o lumină-i duioasa mea privire,

Dar tot mai coc, si astăzi, doruri fierbinți, ca ieri

 

Și mai adun, în gânduri, pogoane de tandrețe

Căci rob am fost iubirii... Acum, ajuns în toamnă,

Încă mai strâng avere de drag și frumusețe

Pentru Iubirea mea, această Mare Doamnă.

Mai mult...

Din gând

Dragul meu fulg de nea,

Coboară-mi din gând,

Pe-un colind sau pe-o stea,

Să te prind în mâini.

 

Să te port în palmele mele,

Să-ți cânt colinde cu dor,

Fulg de nea, visător.

Fulg de flori.

 

Să-ți urez Crăciun senin,

Dulce alb, luminos,

Îmi lipsești atât de mult,

Fulg de gând frumos.

 

Să stăm împreună un ceas,

Printre colindători,

Să-ți mângâi obrajii roșii de la ger,

Fulgul meu zâmbitor.

 

Să stăm numai noi,

Printre oameni de zăpadă,

Să ne strângem în brațe tremurând de frig,

Fulg de nea, să nu te topești niciodată.

 

Dulce alb pe pământ,

Fulg de nea, fulg de gând.

Fulg de nea, fulg de dor,

Fulg de nea, fulg de gând, fulg de flori.

 

Mai mult...

Susține Poezii Online

Sprijinul tău ajută Poezii Online să crească frumos. Donația susține dezvoltarea, îmbunătățirile și acest spațiu dedicat creațiilor personale, locul unde poezia și textul literar aduc inspirație, liniște și o gură de aer pentru suflet.

Îți mulțumim că lași poezia să dăinuie. 🤍
#Interesant  Autor: Justina Butaroiu
Acest site folosește cookies. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii cookies. Politica privind cookies.