Era o zi de toamnă!
Cred că visez sau poate nu
La anii ce repede-au trecut,
La amintirile din facultate
Unde pe tine te-am cunoscut
Era o zi de toamnă
Pe care n-o s-o uit,
Că mi-ai ieșit în cale
Și m-am îndrăgostit
Și greul a-nceput
Cum pot să-i spun,
Că inima îmi zice
Cu ea să mă cunun
Dar pân' la cununie
Era o cale lungă,
Întâi s-ajung la ea
Și nu cumva să fugă
Curaj eu mi-am făcut
Să o invit la o plimbare,
Și fără a primi răspuns
Șiret i-am oferit o floare
O văd cât s-a mirat
De îndrăzneala mea,
Și cum m-a refuzat
Și mi-a întins floarea
Pe loc m-am rușinat
Și scuze mi-am cerut,
Capul mi-am înclinat
În semn de bun salut
Atunci vă spun că am trăit
O foarte mare dezamăgire,
Și trist pe loc eu am simțit
Că totu-a fost doar amăgire
Dar cum pe lume este-o soartă
În care eu tot timpul am crezut,
Când s-a făcut anul de studiu
Noi împreună, în grupă, am căzut
De-aici n-au fost prea multe piedici
Până ce noi prieteni buni am devenit,
Și nici să facem vreun efort prea mare
Să ne trezim unul de altul..îndrăgostit
Anii s-au perindat cu multe încercări
Cu bune, rele, bucurii și chiar regrete,
Până ce anul cinci a dat verdictul
E timpul pentru voi...la verighete!
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Zugun
Data postării: 2 decembrie 2023
Comentarii: 2
Vizualizări: 408
Zugun