1  

Din privirea ta

Nu vreau să fiu furtună-n tine,

Nici val ce-ți sapă în nisip,

Ci vântul blând ce-abia te-atinge,

Un gând ce-ți face greul lin.

 

Nu vreau să fii o umbră-n noapte,

Și nici să te frămânți în minte

Eu doar aștept să vii spre mine,

Când simți că inima-ți permite.

 

Nu vreau să-ți tulbur vreo clipire

Nici să-ți împovărez vreun pas,

Eu doar aștept fără grăbire,

Să vii spre mine când ai glas.

 

Nu vreau să-ți smulg vreo ezitare,

Nici să te pierzi sub pași grăbiți,

Ci doar să știi că-n depărtare,

Eu sunt același... neclintit.

 

Nu vreau așa ca ploaia de afară

Să te asemeni cu vremea grea,

Eu vreau să-ți fiu o alinare,

Să fur tristețea din privirea ta.


Categoria: Poezii de dragoste

Toate poeziile autorului: AnaS poezii.online Din privirea ta

Data postării: 10 octombrie 2025

Timp de citire: ~2 min.

Vizualizări: 931

Loghează-te si comentează!

Alte poezii ale autorului

Frunze cum pică

Așa mă simt de azi o frunză,

așa te simt o frunză și pe tine,

ce toamnă plină ești în mine…

Ce tare pot iubi o frunză.

 

Ești frunză, iubesc frunza,

ce dragă îmi este o frunză mie,

așa frumoasă ești verde,

dar mai frumoasă ruginie,

iubesc frunza la nebunie.

 

Și fără frunza mea nu cred

că toamna în continuare mi-ar plăcea,

de fapt fără ea, cred că toamna

nici nu s-ar mai întâmpla.

Sau poate ar trece așa neadmirată,

neobservată,

dacă o prințesă mică,

o dulce fată,

de-un albastru intens,

nu ar da până și frunzelor sens.

 

Nu spun că abia am așteptat

vara să plece

(ba da 😈)

Dar toamna are acel ceva,

o are pe ea.

Și abia aștept să o văd,

să simt iar cum sufletul ei blând

se întâlnește cu al meu

sub frunze căzând.

 

Așa mă simt de azi o frunză…

și ce-aș fura-o pe ea din toamna abia ajunsă,

să o țin numai pentru mine…

Ce?

Nu s-a mai văzut o frunză să iubească o frunză?

Se întâmplă asta de când e lumea,

și recunosc, sunt plină de recunoștință,

că ne-a prins toamna așa

și că există.

 

Mă mai gândesc uneori că poate ea,

frunza mea, se simte insuficientă

că mă lasă fără răspuns,

și nu știu de ce nu i-am mai spus până acum,

dar pentru mine, este de ajuns.

 

Acum că a venit toamna,

și oficial suntem frunze,

O să mă las purtată de vânt,

să fiu aproape de ea,

că la cat de mică e,

cine știe vântul pe unde-o duce.

Nu vreau să risc să-mi fie

dor de ea pe veșnicie.

 

Uite frunze cum pică,

Noapte bună, frunză mititcă 🐥!

 

 

Mai mult...

Secunde albastre

Eu mă uitam mereu după privirile tale

cu timiditatea unei secunde albastre,

sperând să rămân prinsă-n ochii tăi de mare,

și astfel marea să poarte amândouă privirile noastre.

 

Ca atunci când peștii se aranjează într-un val,

în dimineți amorțite și reci ca oricare,

Să vadă-n reflexia apei dinspre mal,

doi oameni care și-au găsit locul în mare.

 

Pământul părea că și-a pierdut viața

și noul pământ era în mare și tu în lumea aceasta

vorbeai cu scoicile, cu meduzele, cu steluțele de mare dimineața,

și ai vorbit și cu mine, și-ai încercat, și ești cea mai dulce pentru asta.

 

Atât voiam să îți scriu, cred ca acum ar trebui sa dorm…

dar dacă totuși vrei să știi,

să-ți vorbesc s-a simțit

ca o zi de primăvară în care am realizat că toți copacii au înflorit… și ca o luptă cu rechini.

 

(Acum chiar gata,

Noapte bună!)

Mai mult...

Când plouă

Mi-e dor de tine pe bucăți,

Ca de-o hartă ruptă-n două.

Mi-e dor de vocea ta vioaie,

Mi-e dor de tine când plouă.

 

Mi-e dor de ochii tăi ca marea,

Când din cer rămân doar ruine

Și ploaia te aduce-n gânduri la mine.

 

Mi-e dor de pleoapa ta stângă,

Cea care cade prima-n vis.

Ba nu, mi-e dor de cea dreaptă mai tare,

Ba nu, de ochiul încă deschis,

Ultima fereastră-a zilei

Când cerul s-a stins.

 

M-am hotărât: mi-e dor de pleoapele tale-amândouă,

Mi-e dor de prima picătură de ploaie care te-a atins.

 

Vreau să te văd când plouă, cât ești de frumoasă,

Cu părul ud, spunându-mi povești.

Vino măcar cu gândul lângă mine,

Să te imaginez așa cum ești.

 

Când norii se-aprind de lumină,

Ploaia mea senină.

 

Să stai în brațele mele,

Cu ochii pe jumătate-nchiși,

Iar pe obraji să-ți desenez

Cu buzele mele un vis.

Un vis în care ai trecut pe la mine

Când ploaia curgea pentru tine.

 

Să te văd cum mai ești…

Și ca pământul după furtună 

Chipul  să mi se-nmoaie

Când, înghețată de frig,

Te-ai adăpostit la mine-n suflet, de ploaie.

 

Mai mult...

În lumea mea

Încerc să străbat tăria nopților,

Să prind în palme raze rătăcite de soare,

Să țes din ele o pânză de vise,

Ca să mă strecor în visele tale.

 

Apoi să te simt mai aproape, cu fiecare vers,

Adun lumina ochilor tăi din apusuri și stele,

Să prind în mâini firul de rază ce te mângâie,

Și să te aduc în brațele viselor mele.

 

Din toate câte adun, să te aduc în lumea mea,

Dorul de tine și de zâmbetul tău mai tare învie…

Dar nu vreau să te grăbesc, te scriu în poezie,

Până când vei putea să vii tu spre mine.

Mai mult...

În cădere

… Cred că sufăr de inimă

plină, plină,

(în ultimul stadiu)

pentru că încep să mă asemăn

din ce în ce mai tare

cu o lumină.

 

Tot ce știu despre lumina asta

este ca îți este identică, aș putea să zic,

(ba nu, tu ești mai frumoasă)

oricum de când mi-e dor de privirile tale,

până și boala asta incurabilă

e mai blândă un pic.

 

Dacă am fi construiți fizic din lumină,

Te-aș duce pe marginea unei prăpastii să iți spun că te iubesc,

într-un decor plin de crini,

în timp ce mă dau mare în fata altor lumini.

 

Tu nu ai zice nimic,

Dar din felul tău de a mă privi,

de a fi,

te uiți prin mine și îmi spui că deja știi.

 

Și îți pui mâna pe obrazul meu,

dar nu rezist atingerii tale

așa că îți iau mâna în mâna mea

și îți sărut podul palmei.

 

Inima îmi bate ca nebuna,

(Nu serios, ți-am zis la început ca sufăr de inimă plină, plină)

Ne uităm unul la altul cu atâta iubire,

Că stânca pe care stăm nu ne mai ține.

 

Dar stânca a pierdut din vedere

că suntem lumini și luminile

nu mor în cădere.

 

(Doar de inimă plină, plină)

Mai mult...

Mai supărată ca mine

Dulcea mea prințesă

Din orașul cu gene,

Lumea doarme,

tu nu dormi,

Veghezi supărările mele.

Uneori te mai răsucești

Mai întinzi înspre mine câte un braț,

Când lumea doarme,

somn ușor!

Tu conduci un întreg oraș.

Și mă întind după brațul tău,

Un braț caută alt braț,

În aerul acesta rece, e frig,

Respirând toamna din frunze

O să îngheț în seara aceasta

dacă nu te ating.

Coboară iubito din orașul cu gene,

Vino pe jos,

Vino pe mare

Vino chiar și pe stele,

Dacă nu există alt drum,

Fiindcă am aflat,

după lungi cercetări

asupra inimii mele,

că filosofia supărării e foarte simplă:

Supărarea rămâne supărare

Până când cineva (tu)

Îi dă o îmbrățișare.

 

Ahhh, dacă te-aș putea cuprinde chiar acum!

 

lasă șefia pe altcineva,

pe lună,

Și vino în seara asta

să stăm împreună.

Să-ți înmoi chipul la gâtul meu,

Să te mângâi și să-ți dau pupici mari și mici,

Că n-am niciodată cum să am prea multă supărare pe cea mai scumpică dintre furnici.

 

De fapt nici nu am simțit supărare,

Este doar acea frustrare

Că orașul cu gene te vede mai des

Deși eu te iubesc cel mai tare.

 

Trece noaptea asta…

Stă să se termine,

Și luna, noua șefă din oraș,

Mi-a spus că de fapt

tu ești mai supărată ca mine.

Și nu pot să te las așa,

Sărut eu ochișorii ăia triști

Și buzele alea dulci încruntate,

Si năsucul, și palmele, și bărbia,

Și fruntea, și părul, și burtica,

Să nu mai fie supărate.

 

Of, nu mai poate omul să fie supărat în pace,

că vii tu cu fățuca aia adorabilă tare,

și-mi faci concurență la supărare

și normal că tu câștigi,

n-am niciodată cum să mă pun cu furnici.

 

Mai mult...

Poezii din aceiaşi categorie

Înotul

Ma pierd in vise si-n sperante,

In toata viata cu nuante,

Dorind sa castig totul

Inecandu-ma in tot zgomotul.

 

Inot cu greu printre ale voastre visuri

Si incerc sa nu ma-nec.

Ma uit la ale mele lipsuri,

Incercand sa mi-l aleg prin farmec.

 

O frunza palida ce lin coboara

E-al nostru vis, in aer putrezind

Si pe noi calauzind

Spre o viata superioara.

Mai mult...

"I love Paris" în maghiară

Every time I look down

on this timeless town

Whether blue or gray be her skies

Whether loud be her cheers

or whether soft be her tears

More and more do I realize that

 

I love Paris in the spring time

I love Paris in the fall

I love Paris in the winter when it drizzles

I love Paris in the summer when it sizzles

I love Paris every moment

Every moment of the year

I love Paris, why oh, why do I love Paris?

Because my love is near

 

I love Paris in the spring time

I love Paris in the fall

I love Paris in the winter when it drizzles

I love Paris in the summer when it sizzles

I love Paris every moment

Every moment of the year

I love Paris, why oh, why do I love Paris?

Because my love is near.

 

Szeretem Párizst

 

Valahányszor lenézek

ezen az időtlen városon

Akár kék, akár szürke legyen az ege

Akár hangos legyen az ujjongása

vagy lágyak legyenek-e a könnyei

Egyre többször veszem észre

 

Imádom Párizst a tavaszi időben

Szeretem az őszi Párizst

Szeretem Párizst télen, amikor esik a szitálás

Szeretem Párizst nyáron, amikor zizeg

Minden pillanatát szeretem Párizsban

Az év minden pillanatában

Szeretem Párizst, miért ó, miért szeretem Párizst?

Mert a szerelmem közel van

 

Imádom Párizst a tavaszi időben

Szeretem az őszi Párizst

Szeretem Párizst télen, amikor esik a szitálás

Szeretem Párizst nyáron, amikor zizeg

Minden pillanatát szeretem Párizsban

Az év minden pillanatában

Szeretem Párizst, miért ó, miért szeretem Párizst?

Mert a szerelmem közel van.

Mai mult...

În locul meu

Sărut dragă mâna ta,

Dulce cuget de angelism,

Sper să-ți pot revedea,

Ochii tăi, pictați din basm.

 

Te văd în vise-n fiecare noapte,

Privirea ta mă urmărește tăcut,

Și mă întreb, oare mă vei căuta,

În lumea mea, pierdut și mut?

 

In suflet, mă apasă dorul,

Şi-n gândul meu, eşti tu mereu,

Aș vrea să-ți fiu aproape iar,

Să te stiu acolo, in locul meu.

 

Mai mult...

Pasărea iubirii

Cântă pasărea iubirii

La fereastra unei fete

In asfințitul serii,

Legând două suflete.

O vara-ntreaga ciripi

De pe ramura -nfllorata 

Fâlfâind ușor din aripi 

De a lor amor mișcata. 

Venise toamna ruginie,

Palise trilul ei divin,

Răgușise de la ploaie, 

Despartind a lor destin.

Purta idila lor in gânduri 

Printre frunzele uscate,

Ciugulea din ea frânturi 

Sub privirile tăcute.

Se cuibari de gerul iernii

In scorbura de Sub geam,

Râvnind blândețea vremii,

Noi la sobă ne chirceam.

Visam o nouă primăvară 

Cand glasul ei de mierla, 

Cândva cu flori ne cununara ,

Dăruind din ea o perlă...

Mai mult...

Scrum în Disperare

Atunci când ai creat furtuna

Pentru mine ai devenit scrum

Cum sunt eu, nu e niciuna

Atât mi-ai spus, dar ai alt drum

 

Nu cer să mi se dea avere

Nu vreau alte bogății

Vreau alinare și putere

Iar tu de mână să mă ții

 

Ori faci un pas

Fie renunți cu doi

Nu te impun, nu vreau forțare

Nici timpul nu-l vreau înapoi

 

Te-aș fi numit un mosntru

Dar nu ești

Te-aș fi iubit în continuare

Dar o fi iubirea un sentiment

Ce doare atât de tare?

 

Atât de gingașă, nocivă

O nestemată în abis

Sunt în cădere și mă strigă

Și aș vrea să cred că e doar vis.

 

Un vis plin de culori subre

De roșu ce se prelinge lin

Pe perții unui suflet

Sentiment numit, chin

Seară de seară mă rog în șoapte

Și coardele îmi amorțesc

Atâtea aș fi spus poate

Dar nu se merită, cedez

 

Șii dacă ți-ai fi cerut iertare

Tu fire nepăsătoare

M-aș sufoca, lipsit să fii 

Prefer să sparg bula numită

Disperare.

Mai mult...

🎤 Marry (modificare "Mary" - Alex G)

She is the girl that's haunted my mind
She's got big cute eyes and cute red lips
She's got real smooth words and waterfall hair
Yeah, she's the girl that I wanna see.
She's got weather clouds and weather winds,
She's the only girl that sweetened my eye.

Listen to me, maybe, I don't know,
I wanna be with you, not wastin' yo time.

Say it to me, baby, I don't mind,
I wanna hear whatever you think I should.

Sing it for me, maybe, play your song,
I wanna hear your truth sing along.

She is the girl that leaves in thin air
She says, "You are real, and I am not"
She says, "You are real, and I am not"

Mai mult...

Susține Poezii Online

Sprijinul tău ajută Poezii Online să crească frumos. Donația susține dezvoltarea, îmbunătățirile și acest spațiu dedicat creațiilor personale, locul unde poezia și textul literar aduc inspirație, liniște și o gură de aer pentru suflet.

Îți mulțumim că lași poezia să dăinuie. 🤍