Linistea care nu vindecă
În timp ce-n suflet îmi cântă a sanatoriu,
Eu am vrut să vă vindec pe voi,
Dar umbrele cresc, se împletesc în ambulatoriu,
Și liniștea s-a stins total din noi.
Am vrut să va scot lumina din întuneric,
Dar mi-am pierdut urma în vis,
Un ecou ce se-ntoarce, bolnav și himeric,
Cu un suflet pangarit ce nu mai poate fi deschis.
În timp ce-n mine urlă nopți fără rost,
Eu am vrut să vă scap de durere,
Dar am găsit doar tăcere, un adăpost,
Unde raman fara glas, fara regrete.
Categoria: Gânduri
Toate poeziile autorului: Florin Dumitriu
Data postării: 6 septembrie
Vizualizări: 266
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Prin razboi
Poem: Acum fierbe tot Lupeniul,
Aveti jucarii, carti sau haine de dat si vreti sa faceti o fapta buna?
Poem: Urme
Poem: Iartă..dar nu uita!
Poetul Ion Vatamanu a fost comemorat la 80 de ani de la naştere
Poem: Lumea în care trăim
Poem: Mă pierd într-un dor mereu…
Ai dori şi tu să faci parte din echipa noastră?