Epilepsie
Oare cum e când îți pierzi demnitatea
Când depinzi de mâna celorlalți
Tremuri într-una fără pauză
Și nici voința nu ți-o poți exprima
Te uiți cu adâncime în ochii celorlalți
Sperând că poate le poți sufla durerea ta
Totul e în van și fără reușită
O clipă de liniște e tot ce îți dorești.
Am încercat tremurul să ți-l opresc
N-am reușit și încă regret
Tot ce-ți doresc e numai calm
Și liniștea să ți-o găsești.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Rege renegat...
Poem: O poveste de Crăciun
Pasiunea pentru lectura s-a transformat intr-o afacere.
Poem: Regina nopții
Poem: Uitato...
OMUL SĂPTĂMÂNII: Constantin Rusnac, compozitor
Poem: Și galopând aievea...
Poem: Bătrânii noștri
DOLIU în ţară. A murit scriitorul Ion Moraru, unul dintre protagoniștii piesei Dosarele Siberiei (FOTO)