Nucul!
La umbra nucului din curte
Azi eu am lenevit și am citit,
M-a protejat de raza soarelui
De dimineață pân' la asfințit
Cu tine am crescut de mic
Până ce eu te-am părăsit,
La școli și studii am plecat
Tu ai rămas und' te-am sădit
Și an de an am cules nuci
Pentru dulceață și cozonac,
De ramul tău eu ața am legat
Și m-am dat uța, uța în hamac
Ne întâlnim din ce în ce mai rar
Și doar când fructul copt culeg,
Vorbim și la taifas chiar stăm
Și sub coroana ta mă reculeg
Acum și eu și tu suntem bătrâni
Și multe am văzut noi pe pământ,
Tu nu poți spune vorbă nimănui
Iar eu le duc cu mine în mormânt
Cândva unul din noi nu va mai fi
C-așa pe lumea asta e lăsat,
Te rog de mine tu să-ți amintești
Că te-am sădit, udat și eu nu te-am tăiat,
când rod n-ai dat!
Poems in the same category
Zi de primăvară
Alerg printre păpădii,
Prin iarba abia încolţită
Şi zâmbesc.
A venit primăvara,
Vreau să cânt,
Să strig că iubesc!
Vreau să sărut liliacul,
Să mă nasc din nou -
Sunt fericită!
A venit primăvara,
Vino şi tu
Să mă simt şi iubită!
Vreau să cuprind cerul,
Să alerg desculţ
Printre muguri de flori.
E primăvară,
Sunt învăluită de parfum
Şi de fiori...
Iarna de Stela Enache în turcă
Iarna
--- 1 ---
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi.
Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară;
Soarele rotund și palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerețe printre anii trecători.
--- R ---
Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înșirați se perd în zare,
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbucii albi de fum.
--- 2 ---
Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare
Strălucește și dezmiardă oceanul de ninsoare.
Iată-o sanie ușoară care trece peste văi…
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.
--- R ---
Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înșirați se perd în zare,
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbucii albi de fum.
Kış
--- 1 ---
Korkunç kış, kar bulutlarını havadan süzüyor,
Uzun yolculuk yapan Truva atları gökyüzünde bir yığın halinde toplandı;
Pullar uçuyor, beyaz kelebek sürüsü gibi havada süzülüyor,
Ülkenin solgun omuzlarına ürperti yayılıyor.
Gündüz kar yağıyor, gece kar yağıyor, sabah yine kar yağıyor!
Gururlu taşralı gümüş bir zincirle giyinir;
Bulutların arasında yuvarlak, soluk bir güneş bekleniyor
Geçen yılların arasında bir gençlik hayali gibi.
--- R ---
Tarlalar, tepeler, etrafta, uzaklarda her şey bembeyaz.
Beyaz hayaletler gibi, tereyağda kaybolmuş kavaklar,
Ve yolsuz, izsiz, ıssız bir yerde,
Beyaz duman bulutlarının altında kayıp köyleri görebilirsiniz.
--- 2 ---
Ama kar durur, bulutlar kaçar, arzu edilen güneş
Kar okyanusunu parlatır ve dağıtır.
İşte vadileri aşan hafif bir kızak…
Çıngırakların şıngırtısı neşeli havada çınladı.
--- R ---
Tarlalar, tepeler, etrafta, uzaklarda her şey bembeyaz.
Beyaz hayaletler gibi, tereyağda kaybolmuş kavaklar,
Ve yolsuz, izsiz, ıssız bir yerde,
Beyaz duman bulutlarının altında kayıp köyleri görebilirsiniz.
Iubesc ploaia de Nichita Stănescu în daneză
Iubesc ploaia nebună ce vrea
Să cadă, să doară, să fie doar ea
La masa aceluiași hol ruginit,
Când nimeni nu cere răspunsul primit,
S-o vreau ca să stea !
E obsesivă chemarea ce-mparte nevoi
Deasupra la toate să ploaie pe noi,
Când stropii cei grei se dau rătăcind
De-a valma în cer și cad împietrind
Bezmetici și goi !
E ploaia pe geamuri ce cade strident,
Stau singur la geam și totuși absent
Când nimeni nu cere privirii reper,
Nu zic la nimeni, nici mie, că sper
Un soare prezent !
Mari picuri de nuntă stropesc apăsat
Cămașa de mire, Pământu-mpărat
Stă singur la masă, nuntași-s plecați,
Tomnatici și grei, de vânturi luați,
Săruturi răzbat !
De-i ploaie aceia, ce-alunecă fin
Cu picurii reci mă cheamă să vin,
Trecând peste toate, să-mi spună ce vrea,
Iubesc ploaia nebună așa cum e ea,
De crede-n destin !
Jeg elsker regn
Jeg elsker den skøre regn, den ønsker
At falde, at såre, at være kun hende
Ved bordet i den samme rustne hal,
Når ingen spørger om det modtagne svar,
Jeg vil have hende til at blive!
Det er en obsessiv opfordring til at dele behov
Lad det først og fremmest regne over os,
Når de tunge drys kommer på afveje
De svæver på himlen og falder stive
Skøre og nøgen!
Det er regnen på vinduerne, der falder skinger,
Jeg sidder alene ved vinduet og alligevel fraværende
Når ingen beder blikket om en reference,
Jeg siger ikke til nogen, ikke engang mig selv, at jeg håber
En nærværende sol!
Store bryllupsdråber drysser hårdt
Brudgommens skjorte, Jord-konge
Sæt dig alene ved bordet, gift dig og gå,
Tomnatisk og tung, taget af vinden,
Kys smede!
Selvom det regner, er det glat
Med de kolde dråber kalder det mig til at komme,
Frem for alt at fortælle mig, hvad han vil,
Jeg elsker den skøre regn, som den er
At tro på skæbnen!
Toamnă bogată!
A trecut ieri pe la mine
Vântul cel rece de toamnă,
Și mi-a spus că este vremea
Să m-apuc de cules poamă.
M-am uitat în sus spre cer
Și-am văzut cocori în zbor,
Multă gălăgie-n deplasare
Și un ,, V " perfect sub nor.
Am în preajma casei multă vie
Nobilă, hibrdă, soiuri bune,
Însă anul a fost unul secetos
Cu struguri puțini în regiune.
Mâine toți vom merge la cules
Și voi pune teascul în mișcare,
Must să-obțin și-apoi vin dulce
Să degust puțin după mâncare.
Astăzi mi-am propus o treabă
Să strâng prunele din pomi,
Să fac magiun și oleac de țuică
Tare, când o bei ușor s-adormi.
Nucii mă așteaptă ca să-i bat
Dar nu știu când le e rândul,
Seara aș dori să scriu un vers
Vine somnul și-mi ia gândul.
Frumos e anotimpul toamnă
Când munca ta este-n cămară,
Să ai legume, fructe și borcane
Când gerul pe pământ...coboară!
Fulgul!
Mi-a bătut un fulg în geam
Ca să-mi spună este iarnă,
I-am deschis și l-am poftit
Poate vrea să stea pe pernă
Trist pe mine m-a privit
Și mi-a șoptit la ureche,
Că nu-i place la căldură
Și doar frigu-i e pereche
Scuze mi-am cerut la el
Și i-am zis să mă aștepte,
Să cobor Om bun să-l fac
Îndrăzneala să-mi accepte
Iute am luat ceva pe mine
Și pe trepte am alunecat,
Am privit în stânga, dreapta
Însă fulgul meu...era plecat!
Zi de primăvară
Alerg printre păpădii,
Prin iarba abia încolţită
Şi zâmbesc.
A venit primăvara,
Vreau să cânt,
Să strig că iubesc!
Vreau să sărut liliacul,
Să mă nasc din nou -
Sunt fericită!
A venit primăvara,
Vino şi tu
Să mă simt şi iubită!
Vreau să cuprind cerul,
Să alerg desculţ
Printre muguri de flori.
E primăvară,
Sunt învăluită de parfum
Şi de fiori...
Iarna de Stela Enache în turcă
Iarna
--- 1 ---
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi.
Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară;
Soarele rotund și palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerețe printre anii trecători.
--- R ---
Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înșirați se perd în zare,
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbucii albi de fum.
--- 2 ---
Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare
Strălucește și dezmiardă oceanul de ninsoare.
Iată-o sanie ușoară care trece peste văi…
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.
--- R ---
Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înșirați se perd în zare,
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbucii albi de fum.
Kış
--- 1 ---
Korkunç kış, kar bulutlarını havadan süzüyor,
Uzun yolculuk yapan Truva atları gökyüzünde bir yığın halinde toplandı;
Pullar uçuyor, beyaz kelebek sürüsü gibi havada süzülüyor,
Ülkenin solgun omuzlarına ürperti yayılıyor.
Gündüz kar yağıyor, gece kar yağıyor, sabah yine kar yağıyor!
Gururlu taşralı gümüş bir zincirle giyinir;
Bulutların arasında yuvarlak, soluk bir güneş bekleniyor
Geçen yılların arasında bir gençlik hayali gibi.
--- R ---
Tarlalar, tepeler, etrafta, uzaklarda her şey bembeyaz.
Beyaz hayaletler gibi, tereyağda kaybolmuş kavaklar,
Ve yolsuz, izsiz, ıssız bir yerde,
Beyaz duman bulutlarının altında kayıp köyleri görebilirsiniz.
--- 2 ---
Ama kar durur, bulutlar kaçar, arzu edilen güneş
Kar okyanusunu parlatır ve dağıtır.
İşte vadileri aşan hafif bir kızak…
Çıngırakların şıngırtısı neşeli havada çınladı.
--- R ---
Tarlalar, tepeler, etrafta, uzaklarda her şey bembeyaz.
Beyaz hayaletler gibi, tereyağda kaybolmuş kavaklar,
Ve yolsuz, izsiz, ıssız bir yerde,
Beyaz duman bulutlarının altında kayıp köyleri görebilirsiniz.
Iubesc ploaia de Nichita Stănescu în daneză
Iubesc ploaia nebună ce vrea
Să cadă, să doară, să fie doar ea
La masa aceluiași hol ruginit,
Când nimeni nu cere răspunsul primit,
S-o vreau ca să stea !
E obsesivă chemarea ce-mparte nevoi
Deasupra la toate să ploaie pe noi,
Când stropii cei grei se dau rătăcind
De-a valma în cer și cad împietrind
Bezmetici și goi !
E ploaia pe geamuri ce cade strident,
Stau singur la geam și totuși absent
Când nimeni nu cere privirii reper,
Nu zic la nimeni, nici mie, că sper
Un soare prezent !
Mari picuri de nuntă stropesc apăsat
Cămașa de mire, Pământu-mpărat
Stă singur la masă, nuntași-s plecați,
Tomnatici și grei, de vânturi luați,
Săruturi răzbat !
De-i ploaie aceia, ce-alunecă fin
Cu picurii reci mă cheamă să vin,
Trecând peste toate, să-mi spună ce vrea,
Iubesc ploaia nebună așa cum e ea,
De crede-n destin !
Jeg elsker regn
Jeg elsker den skøre regn, den ønsker
At falde, at såre, at være kun hende
Ved bordet i den samme rustne hal,
Når ingen spørger om det modtagne svar,
Jeg vil have hende til at blive!
Det er en obsessiv opfordring til at dele behov
Lad det først og fremmest regne over os,
Når de tunge drys kommer på afveje
De svæver på himlen og falder stive
Skøre og nøgen!
Det er regnen på vinduerne, der falder skinger,
Jeg sidder alene ved vinduet og alligevel fraværende
Når ingen beder blikket om en reference,
Jeg siger ikke til nogen, ikke engang mig selv, at jeg håber
En nærværende sol!
Store bryllupsdråber drysser hårdt
Brudgommens skjorte, Jord-konge
Sæt dig alene ved bordet, gift dig og gå,
Tomnatisk og tung, taget af vinden,
Kys smede!
Selvom det regner, er det glat
Med de kolde dråber kalder det mig til at komme,
Frem for alt at fortælle mig, hvad han vil,
Jeg elsker den skøre regn, som den er
At tro på skæbnen!
Toamnă bogată!
A trecut ieri pe la mine
Vântul cel rece de toamnă,
Și mi-a spus că este vremea
Să m-apuc de cules poamă.
M-am uitat în sus spre cer
Și-am văzut cocori în zbor,
Multă gălăgie-n deplasare
Și un ,, V " perfect sub nor.
Am în preajma casei multă vie
Nobilă, hibrdă, soiuri bune,
Însă anul a fost unul secetos
Cu struguri puțini în regiune.
Mâine toți vom merge la cules
Și voi pune teascul în mișcare,
Must să-obțin și-apoi vin dulce
Să degust puțin după mâncare.
Astăzi mi-am propus o treabă
Să strâng prunele din pomi,
Să fac magiun și oleac de țuică
Tare, când o bei ușor s-adormi.
Nucii mă așteaptă ca să-i bat
Dar nu știu când le e rândul,
Seara aș dori să scriu un vers
Vine somnul și-mi ia gândul.
Frumos e anotimpul toamnă
Când munca ta este-n cămară,
Să ai legume, fructe și borcane
Când gerul pe pământ...coboară!
Fulgul!
Mi-a bătut un fulg în geam
Ca să-mi spună este iarnă,
I-am deschis și l-am poftit
Poate vrea să stea pe pernă
Trist pe mine m-a privit
Și mi-a șoptit la ureche,
Că nu-i place la căldură
Și doar frigu-i e pereche
Scuze mi-am cerut la el
Și i-am zis să mă aștepte,
Să cobor Om bun să-l fac
Îndrăzneala să-mi accepte
Iute am luat ceva pe mine
Și pe trepte am alunecat,
Am privit în stânga, dreapta
Însă fulgul meu...era plecat!
Other poems by the author
Împăcare!
Hai să ne-mpăcăm chiar azi
Că mâine poate fi târziu,
Să credem iarăși în iubire
Iar eu prieten drag să-ți fiu.
Ne știm parcă de-o veșnicie
Și peste multe am trecut,
Doar împreună am luptat
Și rău la nimeni n-am făcut.
A fost și vânt, au fost și ploi
Ba chiar și câteva furtuni,
Dar am știut cum să trăim
În adevăr și nu-n minciuni.
Nu cred că poți uita vreodată
Trecutul când ne-am cunoscut,
Și viața noastră atât de fericită
Pentru că alții răul ni l-au vrut.
Știm amândoi destul de bine
Că-n jur avem destui dușmani,
Iar satisfacții să le dăm nu vreau
Când ne iubim de-atâția ani.
Așa că hai să lăsăm amândoi
Din tot ce e orgoliu păcătos,
Iar lumea să rămână cu ale ei
Și să uităm prostia...de-a fi gelos!
Prințesa visului!
Colind pe-o rază de iubire
Ce duce sigur la inima ta,
Te rog oferă-mi șansa vieții
Să pot iubi, nu doar visa
Mereu tu îmi apari în vis
Dar fugi când mă trezesc,
Și deodată trist mă simt
Că nu convig să te opresc
Te văd pe stradă singurică
De cum se face dimineața,
Curaj nu am să îți vorbesc
Și doar salut și-mi întorc fața
Tu ești prințesa mea din vis
Și nu doar o nălucă imaginară,
De care cred că mă îndrăgostesc
Și iată te visez, seară de seară
Nu știu cum să intr-un vorbă
Să-i zic ce simt eu pentru ea,
Iar de-mi va accepta dorința
Voi spune c-am atins o stea
......................
Așa a început idila noastră
Și este una fericită, nemuritoare,
Demult prințesa visului îmi este
Soție și iubita mea...sub soare!
Mărțișor!
Azi voi culege ghiocei,
Să-i dau cui mi-e drag,
Și voi pune printre ei,
Mărțișoare în șirag
Am o listă nu prea lungă,
Cu persoane mult dragi mie,
Voi aduna flori să-mi ajungă,
Să le-m-part cu bucurie
Voi cumpăra și-un buchet,
Trandafiri, frezii și iasomie,
Vreau să-le-n-mânez din suflet,
Cu iubire, pentru-a mea soție
Acum în prag de primăvară,
Vouă femei vă mulțumim,
Și cu penița din călimară,
Scriu..noi mult vă prețuim
..și..
Pe soții, nu încetăm să le iubim!
Scrisă de Cezar!
Pe curând!
La mare, la soare!
Stau întins pe malul apei
Și mă bate briza mării,
Vai cât este de frumos
Chiar și la sfârșitul verii.
Am plecat de la răcoare
De sub vârful Pietricica,
Poate fur un pic de bronz
Că la aur...șansa-i mică.
Valu-mi vine pân' la glezne
Și aduce alge, scoici, nisip,
Simt cum ceva mă izbește
Când mă uit, văd că-i..un șip.
Dinspre mare către plajă
Vine-un sunet de vapor,
Iar un om cu gura mare
Strigă..îmbarcarea domnilor.
Vasul pleacă în croazieră
Însoțit de-un stol de pescăruși,
Care-ți fură chiar din palmă
Și pe harță parcă-s..puși.
Soarele mă frige tare
Și pe burtă și pe cap,
Încerc gura cu o bere
De arsură poate scap.
Se aude-un megafon
Ce ne cheamă la spectacol,
Vine-o tanti cu porumbul
Cică-i din terenul ei agricol.
Nu mai stau deloc pe gânduri
I-au porumbul și biletul,
Număr restul din buznare
Și constat că-i mic bugetul.
Îmi pun ochelari pe nas
Și citesc atent de pe bilet,
Populară, pop și cu manele
Și Romică cu Palade..în duet.
Vine seara, plec la cazare
Să mănânc ceva în grabă,
M-aș întinde pentr-o oră
Dar nu pot se cântă-arabă.
Ora a venit pentru spectacol
Îmi pun pantaloni și un tricou,
Pentru noapte când e rece
I-au cu mine și-un sacou.
Nu vă spun ce show a fost
Și doar c-a făcut toți banii,
Pe la două vin spre casă
Puțin trist că se duc...anii!
Lângă ea!
Stau lângă ea de ceva vreme,
Și îmi aduce liniște și pace,
Ne înțelegem și prin semne,
De asta o iubesc, pe Marce
Prin versuri, ne cântăm iubirea,
Și dragostea ce este între noi,
Nu știm să definim ce-i fericirea,
Dar cred că e în casă la noi doi
N-am fost feriți de supărări,
Și vorbe spuse la mânie,
Dar le-am luat ca încercări,
Și n-am purtat vreo dușmănie
Acum când stăm și numărăm,
Anii ce ne-au furat tinerețea,
Am vrea pe voi să vă-ntrebăm?
Poți tânăr să rămâi, cànd vine..bătrânețea!?
Scrisă de Cezar!
Pe curând!
Împăcare!
Hai să ne-mpăcăm chiar azi
Că mâine poate fi târziu,
Să credem iarăși în iubire
Iar eu prieten drag să-ți fiu.
Ne știm parcă de-o veșnicie
Și peste multe am trecut,
Doar împreună am luptat
Și rău la nimeni n-am făcut.
A fost și vânt, au fost și ploi
Ba chiar și câteva furtuni,
Dar am știut cum să trăim
În adevăr și nu-n minciuni.
Nu cred că poți uita vreodată
Trecutul când ne-am cunoscut,
Și viața noastră atât de fericită
Pentru că alții răul ni l-au vrut.
Știm amândoi destul de bine
Că-n jur avem destui dușmani,
Iar satisfacții să le dăm nu vreau
Când ne iubim de-atâția ani.
Așa că hai să lăsăm amândoi
Din tot ce e orgoliu păcătos,
Iar lumea să rămână cu ale ei
Și să uităm prostia...de-a fi gelos!
Prințesa visului!
Colind pe-o rază de iubire
Ce duce sigur la inima ta,
Te rog oferă-mi șansa vieții
Să pot iubi, nu doar visa
Mereu tu îmi apari în vis
Dar fugi când mă trezesc,
Și deodată trist mă simt
Că nu convig să te opresc
Te văd pe stradă singurică
De cum se face dimineața,
Curaj nu am să îți vorbesc
Și doar salut și-mi întorc fața
Tu ești prințesa mea din vis
Și nu doar o nălucă imaginară,
De care cred că mă îndrăgostesc
Și iată te visez, seară de seară
Nu știu cum să intr-un vorbă
Să-i zic ce simt eu pentru ea,
Iar de-mi va accepta dorința
Voi spune c-am atins o stea
......................
Așa a început idila noastră
Și este una fericită, nemuritoare,
Demult prințesa visului îmi este
Soție și iubita mea...sub soare!
Mărțișor!
Azi voi culege ghiocei,
Să-i dau cui mi-e drag,
Și voi pune printre ei,
Mărțișoare în șirag
Am o listă nu prea lungă,
Cu persoane mult dragi mie,
Voi aduna flori să-mi ajungă,
Să le-m-part cu bucurie
Voi cumpăra și-un buchet,
Trandafiri, frezii și iasomie,
Vreau să-le-n-mânez din suflet,
Cu iubire, pentru-a mea soție
Acum în prag de primăvară,
Vouă femei vă mulțumim,
Și cu penița din călimară,
Scriu..noi mult vă prețuim
..și..
Pe soții, nu încetăm să le iubim!
Scrisă de Cezar!
Pe curând!
La mare, la soare!
Stau întins pe malul apei
Și mă bate briza mării,
Vai cât este de frumos
Chiar și la sfârșitul verii.
Am plecat de la răcoare
De sub vârful Pietricica,
Poate fur un pic de bronz
Că la aur...șansa-i mică.
Valu-mi vine pân' la glezne
Și aduce alge, scoici, nisip,
Simt cum ceva mă izbește
Când mă uit, văd că-i..un șip.
Dinspre mare către plajă
Vine-un sunet de vapor,
Iar un om cu gura mare
Strigă..îmbarcarea domnilor.
Vasul pleacă în croazieră
Însoțit de-un stol de pescăruși,
Care-ți fură chiar din palmă
Și pe harță parcă-s..puși.
Soarele mă frige tare
Și pe burtă și pe cap,
Încerc gura cu o bere
De arsură poate scap.
Se aude-un megafon
Ce ne cheamă la spectacol,
Vine-o tanti cu porumbul
Cică-i din terenul ei agricol.
Nu mai stau deloc pe gânduri
I-au porumbul și biletul,
Număr restul din buznare
Și constat că-i mic bugetul.
Îmi pun ochelari pe nas
Și citesc atent de pe bilet,
Populară, pop și cu manele
Și Romică cu Palade..în duet.
Vine seara, plec la cazare
Să mănânc ceva în grabă,
M-aș întinde pentr-o oră
Dar nu pot se cântă-arabă.
Ora a venit pentru spectacol
Îmi pun pantaloni și un tricou,
Pentru noapte când e rece
I-au cu mine și-un sacou.
Nu vă spun ce show a fost
Și doar c-a făcut toți banii,
Pe la două vin spre casă
Puțin trist că se duc...anii!
Lângă ea!
Stau lângă ea de ceva vreme,
Și îmi aduce liniște și pace,
Ne înțelegem și prin semne,
De asta o iubesc, pe Marce
Prin versuri, ne cântăm iubirea,
Și dragostea ce este între noi,
Nu știm să definim ce-i fericirea,
Dar cred că e în casă la noi doi
N-am fost feriți de supărări,
Și vorbe spuse la mânie,
Dar le-am luat ca încercări,
Și n-am purtat vreo dușmănie
Acum când stăm și numărăm,
Anii ce ne-au furat tinerețea,
Am vrea pe voi să vă-ntrebăm?
Poți tânăr să rămâi, cànd vine..bătrânețea!?
Scrisă de Cezar!
Pe curând!