Mi-e dor...
Mi-e dor de vechile amintiri,
Cand eram si cand stateam
La multe povestiri
Si eu chiar te cunoșteam.
Mi-e dor de tine
Si de gesturile tale ieftine,
Cand impreuna stateam
Si eu chiar te cunosteam.
Mi-e dor de a noastra barfa
Si cand vorbeam discutii.
Vreau sa nu scriu a ta strofa,
Vreau sa fii aici, nu cu toti necunoscutii.
Atunci chiar te cunosteam.
Mi-e dor de a ta voce
Si chiar si de al tau mesaj,
Cand tu-mi pareai feroce.
Mi-e dor de al tau curaj,
Cand eu chiar te cunosteam.
Mi-e dor de momentul
In care chiar stiam
Sa traim prezentul,
Iar eu chiar nu ma-ndoiam
Daca chiar te cunoșteam.
Mi-e dor de momentul
Cand credeai ca uit de tine,
Caci a fost doar liantul
Unei relatii ieftine,
Cand eu chiar te cunosteam.
Mi-e dor de zilele
Cand nu uitai de mine
Tu-mi erai ca soarele,
Dar a urmat sa se termine.
Acum nu te mai cunosc.
Nu te mai cunosc,
Mi-o spun in fiecare zi,
Caci ma loveste brusc
Realitatea din fiecare zi.
Mi-e dor de tine.
Vreau sa fii aici, cu mine
Sa-ti povestesc tot ce-ai pierdut.
Tu esti plina de straine
Si s-a dus tot ce-am crezut.
Mi-e dor de tine.
Mi-e dor sa-ti vad masina
In fata librariei si sa-ti fiu copilot,
Sa vin cu tine peste tot.
Sa rad de tine
Si chiar tu de mine.
Mi-e dor de tine.
Mi-e dor de tine
Si sper ca si tie de mine.
Vreau sa te vad aici
Asa cum tu mi erai si mi zici
Ca mereu mi vei fi.
Mi-e dor de tine...
Poems in the same category
No tittle
Mă priveai de parcă întreaga ta lume eram eu
Deși nu m ai iubit niciodată
Mă priveai de parcă mă iubeai pană la infinit
Deși nu m ai iubit niciodată
Mă priveai de parcă nu ți ai mai fii luat ochii de la mine
Deși nu m ai iubit niciodată
Mă priveai mereu ca pe o stea căzătoare
Deși nu m ai iubit niciodată
Mă priveai de parcă toată lumea ta eram eu
Deși nu m ai iubit niciodată
Mă priveai de parcă noaptea o făceam zi
Deși nu m ai iubit niciodată
Mă priveai de parcă eram iubirea vieții tale
Deși știai ca nu e așa..
Mă priveai de parca nu mai iubeai pe nimeni la fel
Deși știai că nu e așa.
Cât vom mai fi copii
Ne aruncăm spre viitor plini de speranță
Dar adunăm vise pierdute în restanță
Suntem dogmatic acuzați de cutezanță
Ni-i contestată inocența în instanță
Primind noroc și o particulă de șansă
Petrecem viața fericiți în consonanță
Trăind senini copilărim până-n postfață
Soare și nori amestecând cu eleganță
Lipsiți de stropul de noroc plătim chitanță
Primind tristețea să ne tulbure balanță
Topește zâmbetul lăsândul fără nuanță
Ajungem palidă ființă-n discordanță
Doar o iubire ne mai scapă de creanță
Lipind o aripă de suflet ai portanță
Dar când e dragostea lipsită de speranță
Toate durerile se-adună la restanță
Vom fi copii până când viața ne dezvață
Preschimbă joaca într-un joc de circumstanță
De ți-e ursită fericirea ai o șansă
Copilăria-i doar o stare de speranță
Îmi placi așa
Îmi placi așa cum ești,
Tu preafrumoaso crede!
Căci nu te mint cu vorbe aurite,
Chiar dacă stai învăluită-n tăcere!
Iar pacea ta, ce-i așternută ca fulgii de zăpadă, pe chipul luminos ce-n liniște îl cerne,
E doar răspunsul tău!
Cum aș putea să spun,
Că tu nu ești cea care vine,
Ca mesagerul Cerului ce-i coborât pe treptele iubirii mele?
Te plac așa chiar si atunci când vocea ta lipsește,
Sau când alegi în locul vorbelor tăcerea,
Nu ești misterul viselor mele?
Și ce-i iubirea dacă nu-i doar nevorbirea!?
(9 noiembrie2023 H.S Vasilica dragostea mea)
Spovedanie
Când te scriu in versuri
Parca-mi curgi prin vene
Ca o furtună liniștită
Ce spală orice durere...
Esti muza mea fierbinte
Și te scriu in cuvinte
Te scriu in rimă dulce
Poate gândul te ajunge
Îți scriu cât pot de frumos
Deși în suflet nasc haos
În strofe mă spovedesc
De dorul ce-ai lăsat să trăiesc...
Ce n-as da naștere binecuvântării
Ce n-as da lumii pe pământ, doar pace și iubire
Un copil ca mine, ce iubește mult prea mult, naiv și cu mintea umil, ca lumea nu-l va lovii si învălui doar într-o umbra a iubirii mimate
Ce n-as da, ca iubirea pe care o port-n suflet s-o împart, nu cu dispretuirea ci cu grația ce mă înconjoară, dar lumea-i critica și te vede doar pentru greșelii
Ei nu înțeleg că binecuvântările sunt minuni dumnezeiești
Pentru ca creatorul vede mai de parte decât un om
Și...poate că-n lume ești om avar, pentru ei ești de nimic lăsat-n drum
Un criminal, un nesăbuit ce păcătuiește ca și cum ar fi ultima zi
Însă el, ne vede și simte sufletele
Vindeca orice rană, ne trimite multe semne ca ne iubește chiar dacă alții pot credea ca el nu exista...
Însă oamenii lui, pentru societate sunt doar niște nimicuri pierdute-n vânt, sunt cei diferiți ce nu vor sa se impună unei societății bolnave-n care iubirea înseamnă batjocură și sexul doar un hobby
𝓤𝓷𝓲𝓿𝓮𝓻𝓼𝓾𝓵 𝓷𝓾 𝓪𝓳𝓾𝓷𝓰𝓮
1.Cum o barca in deriva,se gaseste in largul marii,
Asa te ntalnesc pe tine,dup amarul asteptarii.
2.Ce as putea eu sa iti ofer?ce as putea sa ti spun eu tie?
Ce sa faca un sarac cu o asemenea bogatie?
3.Banii nu s suficienti,ca sa poata sa ti raspunda,
La o asemenea frumusete, nimeni n ar putea s ajunga.
4.Labirint plin de iubire,am in minte doar enigme,
Dar degeaba,daca tu,cauti pietre slefuite.
5.Faima este inutila,tilul e doar aroganta,
Vezi in oameni ce conteaza,nu dai pic de importanta.
6.Mar frumos, ascuns in rosu,inauntru i inegrit.
Si se vede,am de toate,dar nimic de oferit.
7.Universul nu ajunge,ca sa poata compensa
Gravitatii ce ma trage, numai inspre lumea ta.
No tittle
Mă priveai de parcă întreaga ta lume eram eu
Deși nu m ai iubit niciodată
Mă priveai de parcă mă iubeai pană la infinit
Deși nu m ai iubit niciodată
Mă priveai de parcă nu ți ai mai fii luat ochii de la mine
Deși nu m ai iubit niciodată
Mă priveai mereu ca pe o stea căzătoare
Deși nu m ai iubit niciodată
Mă priveai de parcă toată lumea ta eram eu
Deși nu m ai iubit niciodată
Mă priveai de parcă noaptea o făceam zi
Deși nu m ai iubit niciodată
Mă priveai de parcă eram iubirea vieții tale
Deși știai ca nu e așa..
Mă priveai de parca nu mai iubeai pe nimeni la fel
Deși știai că nu e așa.
Cât vom mai fi copii
Ne aruncăm spre viitor plini de speranță
Dar adunăm vise pierdute în restanță
Suntem dogmatic acuzați de cutezanță
Ni-i contestată inocența în instanță
Primind noroc și o particulă de șansă
Petrecem viața fericiți în consonanță
Trăind senini copilărim până-n postfață
Soare și nori amestecând cu eleganță
Lipsiți de stropul de noroc plătim chitanță
Primind tristețea să ne tulbure balanță
Topește zâmbetul lăsândul fără nuanță
Ajungem palidă ființă-n discordanță
Doar o iubire ne mai scapă de creanță
Lipind o aripă de suflet ai portanță
Dar când e dragostea lipsită de speranță
Toate durerile se-adună la restanță
Vom fi copii până când viața ne dezvață
Preschimbă joaca într-un joc de circumstanță
De ți-e ursită fericirea ai o șansă
Copilăria-i doar o stare de speranță
Îmi placi așa
Îmi placi așa cum ești,
Tu preafrumoaso crede!
Căci nu te mint cu vorbe aurite,
Chiar dacă stai învăluită-n tăcere!
Iar pacea ta, ce-i așternută ca fulgii de zăpadă, pe chipul luminos ce-n liniște îl cerne,
E doar răspunsul tău!
Cum aș putea să spun,
Că tu nu ești cea care vine,
Ca mesagerul Cerului ce-i coborât pe treptele iubirii mele?
Te plac așa chiar si atunci când vocea ta lipsește,
Sau când alegi în locul vorbelor tăcerea,
Nu ești misterul viselor mele?
Și ce-i iubirea dacă nu-i doar nevorbirea!?
(9 noiembrie2023 H.S Vasilica dragostea mea)
Spovedanie
Când te scriu in versuri
Parca-mi curgi prin vene
Ca o furtună liniștită
Ce spală orice durere...
Esti muza mea fierbinte
Și te scriu in cuvinte
Te scriu in rimă dulce
Poate gândul te ajunge
Îți scriu cât pot de frumos
Deși în suflet nasc haos
În strofe mă spovedesc
De dorul ce-ai lăsat să trăiesc...
Ce n-as da naștere binecuvântării
Ce n-as da lumii pe pământ, doar pace și iubire
Un copil ca mine, ce iubește mult prea mult, naiv și cu mintea umil, ca lumea nu-l va lovii si învălui doar într-o umbra a iubirii mimate
Ce n-as da, ca iubirea pe care o port-n suflet s-o împart, nu cu dispretuirea ci cu grația ce mă înconjoară, dar lumea-i critica și te vede doar pentru greșelii
Ei nu înțeleg că binecuvântările sunt minuni dumnezeiești
Pentru ca creatorul vede mai de parte decât un om
Și...poate că-n lume ești om avar, pentru ei ești de nimic lăsat-n drum
Un criminal, un nesăbuit ce păcătuiește ca și cum ar fi ultima zi
Însă el, ne vede și simte sufletele
Vindeca orice rană, ne trimite multe semne ca ne iubește chiar dacă alții pot credea ca el nu exista...
Însă oamenii lui, pentru societate sunt doar niște nimicuri pierdute-n vânt, sunt cei diferiți ce nu vor sa se impună unei societății bolnave-n care iubirea înseamnă batjocură și sexul doar un hobby
𝓤𝓷𝓲𝓿𝓮𝓻𝓼𝓾𝓵 𝓷𝓾 𝓪𝓳𝓾𝓷𝓰𝓮
1.Cum o barca in deriva,se gaseste in largul marii,
Asa te ntalnesc pe tine,dup amarul asteptarii.
2.Ce as putea eu sa iti ofer?ce as putea sa ti spun eu tie?
Ce sa faca un sarac cu o asemenea bogatie?
3.Banii nu s suficienti,ca sa poata sa ti raspunda,
La o asemenea frumusete, nimeni n ar putea s ajunga.
4.Labirint plin de iubire,am in minte doar enigme,
Dar degeaba,daca tu,cauti pietre slefuite.
5.Faima este inutila,tilul e doar aroganta,
Vezi in oameni ce conteaza,nu dai pic de importanta.
6.Mar frumos, ascuns in rosu,inauntru i inegrit.
Si se vede,am de toate,dar nimic de oferit.
7.Universul nu ajunge,ca sa poata compensa
Gravitatii ce ma trage, numai inspre lumea ta.
Other poems by the author
In tot ce pătrundem
Mi-e foame de ceva bun
sau poate chiar de-o carte,
poate chiar o să-mi impun
să pot citi de toate.
Vreau să scap de tot
din lumea asta crudă
plină de-un antidot
care ne lasă-n urmă.
Cartea e scăparea
căci are valoarea,
cheia spre un univers
cu totul mult mai divers.
Timpul zboară, dar în cărți
de pagini este captat
si de noi împrumutat.
Pătrundem deșerți în ea
căutând tot ce-am pierdut
și ieșim ca pasărea,
cu timpul înapoi cerut.
Altfel
alte viziuni, aceleași speranțe,
un alt viitor se-apropie-n cale,
te crezi doar a mea, dar nu ne lipim,
viziunilor tale lipsind tot un chin.
nu mai suntem la fel,
ele ne separ,
gândurile noastre pe văi diferite o iau.
te vreau, dar nu te mai am,
viziunile ne separ,
visuri mărețe ne-mpart.
gânduri diferite,
noi asta avem,
ne despartim mai des,
alt viitor vedem in succes.
ani risipiți, secrete pierdute,
eu nu le mai cred,
noi ne-am pierdut de mult
in tot acel neant.
Despre ea...
luna mi este chiar un mentor
si m ajuta n viitor,
sa zambesc si sa devin
tot ceea ce sustin.
lunii eu ii povestesc
de cine ma ndragostesc
si ma asculta
si ma ajuta
sa trec peste el
si sa trec la alt nivel
despre el imi stie totul
caci a observat
si ne a mpreunat
in tot zgomotul
lunii eu ii povestesc
de mine, de tine
de noi doi
dar ea doar ma asculta
caci nu te poate schimba
nici mintea ta flamanda
luna a ramas in urma
caci tot crede ca
pe culoarul iubirii subrede
noi am mai avea vreo suma
luna inca crede
in mine si n tine,
in noi doi,
dar doar perna mi
stie prin ce
tu m ai facut
sa trec,
cat te am placut
si cat ma nec.
Ia-mă
Vino, ia-mă,
scoate-mă din formă
numai scapă-mă de aici,
din locul ăsta cu sclipici.
Vino, ia-mă
și du-mă departe
de lumile astea deșarte
și de-a oamenilor teamă.
Vino și uită-mă îndată,
numai lasă-mi zilele acasă.
Dă-i-le oricui,
oricui tu cunoscui,
și lasă-mă să merg
doar acolo unde cred.
Vino, visule,
si nu pleca,
scoate-ma din bule
si ajuta-ma a vindeca.
Lasa-ma s-alunec
pe ale tale aripi
pline doar de-al tau farmec.
Si tot inca...
ce suntem noi?
ma ntreaba toata lumea
de ce nu suntem amandoi,
dar doar tu stii de ce.
vreau sa stiu
ce nsemn eu pt tine,
caci tu esti ianuarie
pentru decembrie.
aproape impreuna
dar foarte departe
unul de celalalt
lunii eu ii povestesc
de mine, de tine
de noi doi
dar ea doar ma asculta
caci nu te poate schimba
nici mintea ta flamanda
vreau sa pot
imbrate sa te iau,
sa stam impreuna
si sa vorbim de viata.
dar tu,asa cum spui,
nu esti pregatit
chiar de insasi viata.
ti e frica sa nu fi ranit,
caci copilul din tine
nu te mai cunoaste.
crezi ca s doar o fata,
prietena ta cea mai buna,
dar scoate ma din friend zone
si ti va parea rau
ca n ai facut o mai devreme.
luna mi a spus
ca nu esti pregatit,
dar face tot posibilul
sa ne apropie,
macar putin,
si toate astea
sper ca nseamna pentru tine,
macar putin.
imi tot spun
ca nu esti ca restul,
caci doar tu
esti cea mai importantă
persoana pentru tine
credeam ca mi va fi usor
sa te ating
dar nu te ai lasat
si nici nu o vei face
prea curand.
noaptea eu te visez
si mi doresc sa fie reciproc.
spre tine vreau sa ma lansez,
sa am putin noroc.
sper ca toate astea
inseamna pentru tine,
caci fiecare moment ieftin
imi dovedesc iubire.
prietenii tai se ntorc
cand trec pe langa voi.
ma faci sa mi fac sperante
pe care, cumva,
tot tu le omori.
mi e frica
de orice ar veni.
mi e frica sa te am,
mi e frica sa te pierd
si vreau sa stiu de ce
cand am momentul sa te am
te faci ca nu ma vezi.
in viata mea
tu esti un capitol
caci ai intrecut
de mult o pagina.
esti un capitol lung
care parca nu mai trece,
dar nici nu ma ntelege.
incepi sa treci,
dar tot imi esti
motivul pentru care
pot sa dorm
pare ilegal
sa vorbesc cu altii
caci inima mea
tot crede ca tu esti alesul
eu tot mai am sperante
ca vei veni si vei iubi
dar sunt la fel
ca restul pe care mi le ai dat
si tot tu le ai sfasiat
tu tot vii si
tot tu pleci si
ma lasi sa cred si
sa te vreau si
mai mult.
vreau sa ma ntelegi
sa stii ce simt
desi esti un copil
cu suflet stramt
ti e frica sa te atașezi
sa vii si sa ramai
tu crezi ca nu i nimic
nimicul asta dintre noi
tu nu stii
cand imi spui poezii
si nici nu stii
cate ar trebui
te simiti la fiecare vorba
si nu esti ca restul
crezi ca tie ti pasa
dar nici tu nu stii
cred ca faci pe prostul
sau macar incerci
sa vina de la mine
eu sa spun tot ce,
cumva,tot de la tine simt
stiu ca te simti prost
sa mi auzi gandurile
dar tot din vina ta
imi simti jocurile
vreau sa stii
tot ce simt eu,
cum te vad si
ce gandesc.
vreau sa stii tot,
dar nu esti pregatit
de tot ce ar urma.
vreau sa stii
cat vorbesc de tine
caci luna deja s a plictisit
de al tau nume.
ma vezi mereu
si cred ca tu
doar te ascunzi,
caci pentru al tau suflet
nu sunt de-ajuns.
cred ca i gata
se termina de tot
dar tot locuiești
in mintea mea mereu.
si chiar mereu.
luna a ramas in urma
caci tot crede
ca pe culoarul iubirii subrede
noi am mai avea vreo suma
ea tot te vede
al meu si
eu a ta
dar chiar nu mi stie
sila mea
mi e sila
de tine si
de tot ce spui
te crezi mare
dar nu esti
decat al tau copil.
incep sa cred ca eu
chiar n am fost nimic,
desi n acel moment,
eu eram chiar totul
si tu mi stateai
in minte si n totul.
luna inca crede
in mine si n tine,
in noi doi,
dar doar perna mi
stie prin ce
tu m ai facut
sa trec,
cat te am placut
si cat ma nec.
se termina tot jocul
jocul asta dintre noi
caci el stie a fi
ceea ce tu nu stii
el mi este
ceea ce tu n ai putut
sa mi fi
te ai bucurat sa auzi
ca ai scapat de mine
dar sper sa te gandesti
tot mai mereu la mine.
Înotul
Ma pierd in vise si-n sperante,
In toata viata cu nuante,
Dorind sa castig totul
Inecandu-ma in tot zgomotul.
Inot cu greu printre ale voastre visuri
Si incerc sa nu ma-nec.
Ma uit la ale mele lipsuri,
Incercand sa mi-l aleg prin farmec.
O frunza palida ce lin coboara
E-al nostru vis, in aer putrezind
Si pe noi calauzind
Spre o viata superioara.
In tot ce pătrundem
Mi-e foame de ceva bun
sau poate chiar de-o carte,
poate chiar o să-mi impun
să pot citi de toate.
Vreau să scap de tot
din lumea asta crudă
plină de-un antidot
care ne lasă-n urmă.
Cartea e scăparea
căci are valoarea,
cheia spre un univers
cu totul mult mai divers.
Timpul zboară, dar în cărți
de pagini este captat
si de noi împrumutat.
Pătrundem deșerți în ea
căutând tot ce-am pierdut
și ieșim ca pasărea,
cu timpul înapoi cerut.
Altfel
alte viziuni, aceleași speranțe,
un alt viitor se-apropie-n cale,
te crezi doar a mea, dar nu ne lipim,
viziunilor tale lipsind tot un chin.
nu mai suntem la fel,
ele ne separ,
gândurile noastre pe văi diferite o iau.
te vreau, dar nu te mai am,
viziunile ne separ,
visuri mărețe ne-mpart.
gânduri diferite,
noi asta avem,
ne despartim mai des,
alt viitor vedem in succes.
ani risipiți, secrete pierdute,
eu nu le mai cred,
noi ne-am pierdut de mult
in tot acel neant.
Despre ea...
luna mi este chiar un mentor
si m ajuta n viitor,
sa zambesc si sa devin
tot ceea ce sustin.
lunii eu ii povestesc
de cine ma ndragostesc
si ma asculta
si ma ajuta
sa trec peste el
si sa trec la alt nivel
despre el imi stie totul
caci a observat
si ne a mpreunat
in tot zgomotul
lunii eu ii povestesc
de mine, de tine
de noi doi
dar ea doar ma asculta
caci nu te poate schimba
nici mintea ta flamanda
luna a ramas in urma
caci tot crede ca
pe culoarul iubirii subrede
noi am mai avea vreo suma
luna inca crede
in mine si n tine,
in noi doi,
dar doar perna mi
stie prin ce
tu m ai facut
sa trec,
cat te am placut
si cat ma nec.
Ia-mă
Vino, ia-mă,
scoate-mă din formă
numai scapă-mă de aici,
din locul ăsta cu sclipici.
Vino, ia-mă
și du-mă departe
de lumile astea deșarte
și de-a oamenilor teamă.
Vino și uită-mă îndată,
numai lasă-mi zilele acasă.
Dă-i-le oricui,
oricui tu cunoscui,
și lasă-mă să merg
doar acolo unde cred.
Vino, visule,
si nu pleca,
scoate-ma din bule
si ajuta-ma a vindeca.
Lasa-ma s-alunec
pe ale tale aripi
pline doar de-al tau farmec.
Si tot inca...
ce suntem noi?
ma ntreaba toata lumea
de ce nu suntem amandoi,
dar doar tu stii de ce.
vreau sa stiu
ce nsemn eu pt tine,
caci tu esti ianuarie
pentru decembrie.
aproape impreuna
dar foarte departe
unul de celalalt
lunii eu ii povestesc
de mine, de tine
de noi doi
dar ea doar ma asculta
caci nu te poate schimba
nici mintea ta flamanda
vreau sa pot
imbrate sa te iau,
sa stam impreuna
si sa vorbim de viata.
dar tu,asa cum spui,
nu esti pregatit
chiar de insasi viata.
ti e frica sa nu fi ranit,
caci copilul din tine
nu te mai cunoaste.
crezi ca s doar o fata,
prietena ta cea mai buna,
dar scoate ma din friend zone
si ti va parea rau
ca n ai facut o mai devreme.
luna mi a spus
ca nu esti pregatit,
dar face tot posibilul
sa ne apropie,
macar putin,
si toate astea
sper ca nseamna pentru tine,
macar putin.
imi tot spun
ca nu esti ca restul,
caci doar tu
esti cea mai importantă
persoana pentru tine
credeam ca mi va fi usor
sa te ating
dar nu te ai lasat
si nici nu o vei face
prea curand.
noaptea eu te visez
si mi doresc sa fie reciproc.
spre tine vreau sa ma lansez,
sa am putin noroc.
sper ca toate astea
inseamna pentru tine,
caci fiecare moment ieftin
imi dovedesc iubire.
prietenii tai se ntorc
cand trec pe langa voi.
ma faci sa mi fac sperante
pe care, cumva,
tot tu le omori.
mi e frica
de orice ar veni.
mi e frica sa te am,
mi e frica sa te pierd
si vreau sa stiu de ce
cand am momentul sa te am
te faci ca nu ma vezi.
in viata mea
tu esti un capitol
caci ai intrecut
de mult o pagina.
esti un capitol lung
care parca nu mai trece,
dar nici nu ma ntelege.
incepi sa treci,
dar tot imi esti
motivul pentru care
pot sa dorm
pare ilegal
sa vorbesc cu altii
caci inima mea
tot crede ca tu esti alesul
eu tot mai am sperante
ca vei veni si vei iubi
dar sunt la fel
ca restul pe care mi le ai dat
si tot tu le ai sfasiat
tu tot vii si
tot tu pleci si
ma lasi sa cred si
sa te vreau si
mai mult.
vreau sa ma ntelegi
sa stii ce simt
desi esti un copil
cu suflet stramt
ti e frica sa te atașezi
sa vii si sa ramai
tu crezi ca nu i nimic
nimicul asta dintre noi
tu nu stii
cand imi spui poezii
si nici nu stii
cate ar trebui
te simiti la fiecare vorba
si nu esti ca restul
crezi ca tie ti pasa
dar nici tu nu stii
cred ca faci pe prostul
sau macar incerci
sa vina de la mine
eu sa spun tot ce,
cumva,tot de la tine simt
stiu ca te simti prost
sa mi auzi gandurile
dar tot din vina ta
imi simti jocurile
vreau sa stii
tot ce simt eu,
cum te vad si
ce gandesc.
vreau sa stii tot,
dar nu esti pregatit
de tot ce ar urma.
vreau sa stii
cat vorbesc de tine
caci luna deja s a plictisit
de al tau nume.
ma vezi mereu
si cred ca tu
doar te ascunzi,
caci pentru al tau suflet
nu sunt de-ajuns.
cred ca i gata
se termina de tot
dar tot locuiești
in mintea mea mereu.
si chiar mereu.
luna a ramas in urma
caci tot crede
ca pe culoarul iubirii subrede
noi am mai avea vreo suma
ea tot te vede
al meu si
eu a ta
dar chiar nu mi stie
sila mea
mi e sila
de tine si
de tot ce spui
te crezi mare
dar nu esti
decat al tau copil.
incep sa cred ca eu
chiar n am fost nimic,
desi n acel moment,
eu eram chiar totul
si tu mi stateai
in minte si n totul.
luna inca crede
in mine si n tine,
in noi doi,
dar doar perna mi
stie prin ce
tu m ai facut
sa trec,
cat te am placut
si cat ma nec.
se termina tot jocul
jocul asta dintre noi
caci el stie a fi
ceea ce tu nu stii
el mi este
ceea ce tu n ai putut
sa mi fi
te ai bucurat sa auzi
ca ai scapat de mine
dar sper sa te gandesti
tot mai mereu la mine.
Înotul
Ma pierd in vise si-n sperante,
In toata viata cu nuante,
Dorind sa castig totul
Inecandu-ma in tot zgomotul.
Inot cu greu printre ale voastre visuri
Si incerc sa nu ma-nec.
Ma uit la ale mele lipsuri,
Incercand sa mi-l aleg prin farmec.
O frunza palida ce lin coboara
E-al nostru vis, in aer putrezind
Si pe noi calauzind
Spre o viata superioara.