🎤 Am nevoie de tine
Am nevoie de tine, cum vântul de zbor,
Cum cerul de stele în nopți care dor.
Cum luna de raze sclipind peste lac,
Cum munții de pacea ascunsă-n coșmar.
Am nevoie de tine, ca ploaia de nori,
Cum câmpul de roua adusă de zori.
Cum frunza de vânt să o poarte ușor,
Cum sufletul trist de-al iubirii fior.
Ești clipa de soare ce-alungă furtuni,
Izvor de speranță din vechi rugăciuni.
Un dor nestins ce-și găsește alin,
Când brațele tale mă-ntorc în destin.
Am nevoie de tine, cum focul de lemn,
Cum visele mari de-al lor tainic îndemn.
Cum marea de mal, cum un vers de poet,
Cum glasul iubirii de-un ecou discret.
Fără tine, tot dorul s-ar stinge-n abis,
Un cântec pierdut, un destin interzis.
Dar cu tine, în zbor peste timpuri străbat,
Am nevoie de tine — mereu, neîncetat.
Poems in the same category
retina
Te-am privit și
Am început să te imprim pe retină,
În culori aprinse,
Am început să te observ altfel.
Nu te-am mai privit
Doar ca un simplu băiat
Te vedeam…
Te vedeam trandafirul
Din gradina mea cu flori ofilite.
Te vedeam și te priveam
Precum o rază de soare
Ce strivește norii gri
Te vedeam și te descopeream.
IARNA ASTA
E miez de iarnă și e ger,
Omătu-i așternut în valuri
Norii-s tulburi pe sub cer
Pânză albă-i sus pe dealuri.
Nu-i țipenie pe drumuri
Lumea-i toată închisă în casă
Doar din hornuri urcă fumuri,
Ce-i afară ? cui îi pasă?
Casele-s îmbobodite
Flori de ghiață râd în geam
Pe sub geamuri stalactite
Și ghirlande prinse-n ram.
Gerul lacom mă cuprinde,
Nasul mâinile îmi îngheață,
Vântul hora își întinde,
Mii de ace simt pe față.
Scârție omătu-n cale,
Gerul mă gonește în casă
Urlă lupii jos în vale,
Of, ce vreme nemiloasă!...
Femeia unui singur vin
Ne-am visat babe intr-o noapte
Cum ne bucuram de toate
De toate plăcerile lumii
C-un vin în lumina lun.i..
Te-am visat și-n altă noapte
C-un vin cum mắ alintai
Si-mi erai atât de-aproape
Râdeai și mă-mbrățişai.
Azi zadarnic îmi e visul
Nici nu-mi vine să-I mai scriu
Închei astfel manuscrisul
Femeia unui singur vin..subscriu.
Iubirea poartă sentimente!
Cine-a iubit vreodat' în viață,
Cu ușurință poate-nțelege,
Că târgul vieții, nu este piață,
Nu e tocmeală și nici vreo lege
Iubirea poartă sentimente,
Și lasă urme pe unde trece,
Degeaba semnezi documente,
Când inima-ți rămâne rece
Nu e ușor perechea s-o găsești,
Cu care să-mparți bune și rele,
Să simți cum te îndrăgostești,
Iar el sau ea să-ți facă zilele grele
Spui că iubești și asta iți dorești,
Iubirea s-o împarți cu cineva,
Iar viața s-o trăiești ca în povești,
Tu făt frumos, vrăjit de zâna ta
Însă viața este cu dus-întors,
Fără vreo zână sau făt frumos,
Cu multe inimî ce sunt rănite,
Și care-așteaptă să fie iubite!
𝓛𝓾𝓷𝓪 𝓼𝓲 𝓣𝓾
1.Sub albastrul unui cer, imi aplec privirea,
cu gandul la luna si sper,sa imi pot gasi iubirea
2.0 alta noapte a venit tu mi luminezi gandirea,
Imi dai senzatii sa ma agit, tu nefacand nimic doar firea.
3.Ma tii sub norii infumurati si nu iti vad privirea,
poate ca doar separati va avea loc unirea.
4.Ma faci sa ma simt mai bine si dispari in noaptea rece,
inc o luna de ar mai fi tot pe tine te as alege.
5.Si am sa zbor prin spatiul gol, devenind un pasager,
sa te caut printre stele sa ti arat ce mult difer.
6.lar daca te voi gasi, loc in suflet iti voi face,
sa ramai pe totdeauna luna mea, un gand de pace.
7.Piedrdut printre galaxii, cautand o lună aparte,
voi ramane doar cu gandul ca am sufletul departe.
8.Poate ca mai observat, dar eu nu iti sunt de ajuns,
voi ramane-n patul meu visand catre un raspuns.
9.Peste lacul oglindit,iti vad a ta splendoare
Cu speranta n piept si n cer,sa ma vezi tu oare
10.Un intuneric sa ivit, mi a intunecat gandirea
Sa te las na s vrea deloc, dar ma pierd cu firea.
11. Cand prin ceata din vazduh, te zaresc din glie,
Vreu sa sti ca am putut, sa ajung la tine.
12.lar cand ziua va veni, promit, nu te voi uita,
Si iti cer sa fi cu mine,pana ma voi consuma.
retina
Te-am privit și
Am început să te imprim pe retină,
În culori aprinse,
Am început să te observ altfel.
Nu te-am mai privit
Doar ca un simplu băiat
Te vedeam…
Te vedeam trandafirul
Din gradina mea cu flori ofilite.
Te vedeam și te priveam
Precum o rază de soare
Ce strivește norii gri
Te vedeam și te descopeream.
IARNA ASTA
E miez de iarnă și e ger,
Omătu-i așternut în valuri
Norii-s tulburi pe sub cer
Pânză albă-i sus pe dealuri.
Nu-i țipenie pe drumuri
Lumea-i toată închisă în casă
Doar din hornuri urcă fumuri,
Ce-i afară ? cui îi pasă?
Casele-s îmbobodite
Flori de ghiață râd în geam
Pe sub geamuri stalactite
Și ghirlande prinse-n ram.
Gerul lacom mă cuprinde,
Nasul mâinile îmi îngheață,
Vântul hora își întinde,
Mii de ace simt pe față.
Scârție omătu-n cale,
Gerul mă gonește în casă
Urlă lupii jos în vale,
Of, ce vreme nemiloasă!...
Femeia unui singur vin
Ne-am visat babe intr-o noapte
Cum ne bucuram de toate
De toate plăcerile lumii
C-un vin în lumina lun.i..
Te-am visat și-n altă noapte
C-un vin cum mắ alintai
Si-mi erai atât de-aproape
Râdeai și mă-mbrățişai.
Azi zadarnic îmi e visul
Nici nu-mi vine să-I mai scriu
Închei astfel manuscrisul
Femeia unui singur vin..subscriu.
Iubirea poartă sentimente!
Cine-a iubit vreodat' în viață,
Cu ușurință poate-nțelege,
Că târgul vieții, nu este piață,
Nu e tocmeală și nici vreo lege
Iubirea poartă sentimente,
Și lasă urme pe unde trece,
Degeaba semnezi documente,
Când inima-ți rămâne rece
Nu e ușor perechea s-o găsești,
Cu care să-mparți bune și rele,
Să simți cum te îndrăgostești,
Iar el sau ea să-ți facă zilele grele
Spui că iubești și asta iți dorești,
Iubirea s-o împarți cu cineva,
Iar viața s-o trăiești ca în povești,
Tu făt frumos, vrăjit de zâna ta
Însă viața este cu dus-întors,
Fără vreo zână sau făt frumos,
Cu multe inimî ce sunt rănite,
Și care-așteaptă să fie iubite!
𝓛𝓾𝓷𝓪 𝓼𝓲 𝓣𝓾
1.Sub albastrul unui cer, imi aplec privirea,
cu gandul la luna si sper,sa imi pot gasi iubirea
2.0 alta noapte a venit tu mi luminezi gandirea,
Imi dai senzatii sa ma agit, tu nefacand nimic doar firea.
3.Ma tii sub norii infumurati si nu iti vad privirea,
poate ca doar separati va avea loc unirea.
4.Ma faci sa ma simt mai bine si dispari in noaptea rece,
inc o luna de ar mai fi tot pe tine te as alege.
5.Si am sa zbor prin spatiul gol, devenind un pasager,
sa te caut printre stele sa ti arat ce mult difer.
6.lar daca te voi gasi, loc in suflet iti voi face,
sa ramai pe totdeauna luna mea, un gand de pace.
7.Piedrdut printre galaxii, cautand o lună aparte,
voi ramane doar cu gandul ca am sufletul departe.
8.Poate ca mai observat, dar eu nu iti sunt de ajuns,
voi ramane-n patul meu visand catre un raspuns.
9.Peste lacul oglindit,iti vad a ta splendoare
Cu speranta n piept si n cer,sa ma vezi tu oare
10.Un intuneric sa ivit, mi a intunecat gandirea
Sa te las na s vrea deloc, dar ma pierd cu firea.
11. Cand prin ceata din vazduh, te zaresc din glie,
Vreu sa sti ca am putut, sa ajung la tine.
12.lar cand ziua va veni, promit, nu te voi uita,
Si iti cer sa fi cu mine,pana ma voi consuma.
Other poems by the author
🎤 Tu, ecuația iubirii mele II
[Strofa 1]
În chimie, ești oxigenul meu,
Fără tine, n-aș fi eu.
Mă aprinzi ca un foc arzând,
Cu tine, viața-i un vis plăpând.
În biologie, ești inima mea,
Bate doar pentru iubirea ta.
În pieptul meu tresari ușor,
Ca un ecou dintr-un vis de dor.
[Refren]
Ești steaua mea ce strălucește,
Iubirea ta mă definește.
Ești universul meu întreg,
Cu tine vreau să rămân mereu, să merg.
[Strofa 2]
În fizică, ești gravitația,
Mă atragi mereu cu fascinația.
Ca stelele-n cer ce se îmbrățișează,
Atingerea ta mă hipnotizează.
În istorie, ești regina mea,
Îți jur iubire pe viața mea.
În cartea timpului scriam mereu,
Un basm cu tine, visul meu.
[Refren]
[Strofa 3]
În matematică, ești soluția,
Cu tine găsesc mereu motivația.
O ecuație spre infinit,
Un calcul perfect, un suflet unit.
În informatică, te declar așa:
print('te iubesc aș vrea')
În codul iubirii nu-i nicio eroare,
Cuvintele tale sunt cheia de rezolvare.
[Refren]
[Strofa 4]
În muzică, ești melodia,
Ce-mi umple inima și aria.
Notele tale îmi dau fiori,
Ești cântecul meu din zori.
În pictură, ești culoarea,
Ce-mi înfrumusețează zarea.
Cu tine, viața e pânză de dor,
Un tablou ce pulsează-n albastru și nor.
[Refren]
Omiduță, mămăruță,
Panarămița mea draguță.
Dacă m-aș pierde printre stele
Dacă m-aș pierde printre stele, tăcut, cum pleacă visul stins,
N-aș cere cerului răspunsul, ci ție-un singur gând aprins.
Să știi că-n toată liniștea mea, iubirea mea n-a încetat —
E-acolo, unde nu mai plângi, dar eu aș fi stat... și te-aș fi iertat.
Știu... azi altcineva te ține când ochii-ți caută alin,
Și-n brațele lui ți-e căldură, și poate gândul ți-e senin.
Dar, dragă mea, doar eu știam cum îți tremură gândul greu,
Cum taci când doare, cum oftezi... și tot ce-ascunzi în trupul tău.
Aș fi vrut să fiu eu acela — nu pentru glorie sau vis,
Ci doar să-ți fiu acolo umbră, când lumea-ți pare un abis.
Să-ți țin pe umeri liniștea, să-ți netezesc tot ce-i amar,
Să fiu tăcerea dintre lacrimi, nu străinul de pe hotar.
Și dacă nu se mai cuvine să-ți spun că-n mine ai rămas,
Atunci te las cu această rugă, cu gândul dus, dar fără glas.
Să nu mă porți ca pe-o povară, ci ca pe-un vers nemuritor —
Un om ce te-a iubit curat, chiar și-n tăcere... chiar și-n dor.
🎤 I need you
I yearn for you like dawn for light,
A fleeting ghost in endless night.
Your fragrance lingers, soft yet bold,
A whispered tale the winds still hold.
Your smile, celestial, graced the air,
A golden hymn beyond compare.
Now silence hums where laughter grew,
A hollow space where love once flew.
I need you like the moon needs tides,
Like fate adrift on time’s divides.
Through endless echoes, I pursue,
Yet every path dissolves in blue.
We wove our days with threads of fire,
Each moment etched in soft desire.
Now echoes of our footsteps fade,
As solitude becomes my shade.
Night calls your name, yet finds you not,
A specter lost, a star forgot.
I reach through dreams, though dreams deceive,
For shadows lie, yet hearts believe.
I need you like the moon needs tides,
Like fate adrift on time’s divides.
Through endless echoes, I pursue,
Yet every path dissolves in blue.
If time could weave its threads anew,
I’d find my way—back home to you.
🎤 Mi-ai fost lumină-n noapte grea
Mi-ai fost lumină-n noapte grea,
Mi-ai fost și vânt, mi-ai fost și stea,
Ne-am prins în jurământul sfânt,
Că nu vom renunța nicicând.
Dar ai plecat… și-n urma ta,
Doar umbrele mai pot cânta,
Trădarea ta îmi arde-n piept,
Dar dragostea… o mai accept.
Te-am vrut a mea, pe totdeauna,
Cu tine-mi era cald și luna,
Cu tine soarele zâmbea,
Cu tine lumea-ntreagă-a mea.
Și totuși, chiar de-ai fost furtună,
Chiar de iubirea-i arșiță bună,
Eu n-am să uit ce ne-am promis,
În ochii tăi m-am rătăcit…
Te-aș urî, dar nu pot, știi bine,
Căci inima mi-e scrisă-n tine,
Și dacă viața ne desparte,
Iubirea mea va sta departe,
Dar niciodată n-o s-apună,
Căci ne-am jurat pe totdeauna.
🎤 Tu, ecuația iubirii mele
În chimie, ești oxigenul meu,
Fără tine, n-aș fi eu.
În biologie, ești inima mea,
Bate doar pentru iubirea ta.
În fizică, ești gravitația,
Mă atragi mereu cu fascinația.
În istorie, ești regina mea,
Îți jur iubire pe viața mea.
În geografie, ești universul,
Tu îmi luminezi întreg mersul.
În matematică, ești soluția,
Cu tine găsesc mereu motivația.
În informatică, te declar așa:
print('te iubesc aș vrea')
În muzică, ești melodia,
Care îmi umple toată aria.
În astronomie, ești steaua mea,
Ce luminează noaptea grea.
În pictură, ești culoarea,
Ce-mi înfrumusețează zarea.
Iubirea mea
A fost odată, ca-n povești,
A fost ca niciodată,
Un suflet blând ce-mi dăruia
Iubirea lui curată.
Din ochii ei, lumina blând
Se revărsa sub stele,
Iar eu, pierdut, rătăcitor,
Nu m-am întors la ele.
În nopți tăcute, visător,
Te-așteptam fără teamă,
Dar timpul crud și trecător
Ți-a șters iubirea-n seamă.
Credeam că dorul va păstra
Ce n-am știut să-ți spun,
Dar am uitat că dragostea
Se pierde-n vânt nebun.
Și-ai plâns, iubire, ai oftat,
Mi-ai spus cu glas tăcut:
„Nu vreau un vis îndepărtat,
Ce moare-ntr-un sărut...”
Dar azi, când umbra mea se-ntoarce
Din lumea de mărgean,
Îți caut chipul printre șoapte
Și-n lacrimi de cleștar.
Te văd în zori, te simt în noapte,
În dorul necuprins,
În rugăciuni ce-și spun în șoapte
Un vis ce nu s-a stins.
Ne-am regăsit sub cerul blând,
În rugi și legăminte,
Și am jurat, cu dor arzând,
Să fim ca-nainte.
Dar viața, vânt fără odihnă,
Ne-a dus pe drum străin,
Și n-am știut că o privire
Ne poate fi destin.
Iubirea mea, floare de foc,
Te-aștept la capăt de noroc,
Cu sufletul în mâna-ți lină,
Să fii a mea, să-mi fii lumină!
🎤 Tu, ecuația iubirii mele II
[Strofa 1]
În chimie, ești oxigenul meu,
Fără tine, n-aș fi eu.
Mă aprinzi ca un foc arzând,
Cu tine, viața-i un vis plăpând.
În biologie, ești inima mea,
Bate doar pentru iubirea ta.
În pieptul meu tresari ușor,
Ca un ecou dintr-un vis de dor.
[Refren]
Ești steaua mea ce strălucește,
Iubirea ta mă definește.
Ești universul meu întreg,
Cu tine vreau să rămân mereu, să merg.
[Strofa 2]
În fizică, ești gravitația,
Mă atragi mereu cu fascinația.
Ca stelele-n cer ce se îmbrățișează,
Atingerea ta mă hipnotizează.
În istorie, ești regina mea,
Îți jur iubire pe viața mea.
În cartea timpului scriam mereu,
Un basm cu tine, visul meu.
[Refren]
[Strofa 3]
În matematică, ești soluția,
Cu tine găsesc mereu motivația.
O ecuație spre infinit,
Un calcul perfect, un suflet unit.
În informatică, te declar așa:
print('te iubesc aș vrea')
În codul iubirii nu-i nicio eroare,
Cuvintele tale sunt cheia de rezolvare.
[Refren]
[Strofa 4]
În muzică, ești melodia,
Ce-mi umple inima și aria.
Notele tale îmi dau fiori,
Ești cântecul meu din zori.
În pictură, ești culoarea,
Ce-mi înfrumusețează zarea.
Cu tine, viața e pânză de dor,
Un tablou ce pulsează-n albastru și nor.
[Refren]
Omiduță, mămăruță,
Panarămița mea draguță.
Dacă m-aș pierde printre stele
Dacă m-aș pierde printre stele, tăcut, cum pleacă visul stins,
N-aș cere cerului răspunsul, ci ție-un singur gând aprins.
Să știi că-n toată liniștea mea, iubirea mea n-a încetat —
E-acolo, unde nu mai plângi, dar eu aș fi stat... și te-aș fi iertat.
Știu... azi altcineva te ține când ochii-ți caută alin,
Și-n brațele lui ți-e căldură, și poate gândul ți-e senin.
Dar, dragă mea, doar eu știam cum îți tremură gândul greu,
Cum taci când doare, cum oftezi... și tot ce-ascunzi în trupul tău.
Aș fi vrut să fiu eu acela — nu pentru glorie sau vis,
Ci doar să-ți fiu acolo umbră, când lumea-ți pare un abis.
Să-ți țin pe umeri liniștea, să-ți netezesc tot ce-i amar,
Să fiu tăcerea dintre lacrimi, nu străinul de pe hotar.
Și dacă nu se mai cuvine să-ți spun că-n mine ai rămas,
Atunci te las cu această rugă, cu gândul dus, dar fără glas.
Să nu mă porți ca pe-o povară, ci ca pe-un vers nemuritor —
Un om ce te-a iubit curat, chiar și-n tăcere... chiar și-n dor.
🎤 I need you
I yearn for you like dawn for light,
A fleeting ghost in endless night.
Your fragrance lingers, soft yet bold,
A whispered tale the winds still hold.
Your smile, celestial, graced the air,
A golden hymn beyond compare.
Now silence hums where laughter grew,
A hollow space where love once flew.
I need you like the moon needs tides,
Like fate adrift on time’s divides.
Through endless echoes, I pursue,
Yet every path dissolves in blue.
We wove our days with threads of fire,
Each moment etched in soft desire.
Now echoes of our footsteps fade,
As solitude becomes my shade.
Night calls your name, yet finds you not,
A specter lost, a star forgot.
I reach through dreams, though dreams deceive,
For shadows lie, yet hearts believe.
I need you like the moon needs tides,
Like fate adrift on time’s divides.
Through endless echoes, I pursue,
Yet every path dissolves in blue.
If time could weave its threads anew,
I’d find my way—back home to you.
🎤 Mi-ai fost lumină-n noapte grea
Mi-ai fost lumină-n noapte grea,
Mi-ai fost și vânt, mi-ai fost și stea,
Ne-am prins în jurământul sfânt,
Că nu vom renunța nicicând.
Dar ai plecat… și-n urma ta,
Doar umbrele mai pot cânta,
Trădarea ta îmi arde-n piept,
Dar dragostea… o mai accept.
Te-am vrut a mea, pe totdeauna,
Cu tine-mi era cald și luna,
Cu tine soarele zâmbea,
Cu tine lumea-ntreagă-a mea.
Și totuși, chiar de-ai fost furtună,
Chiar de iubirea-i arșiță bună,
Eu n-am să uit ce ne-am promis,
În ochii tăi m-am rătăcit…
Te-aș urî, dar nu pot, știi bine,
Căci inima mi-e scrisă-n tine,
Și dacă viața ne desparte,
Iubirea mea va sta departe,
Dar niciodată n-o s-apună,
Căci ne-am jurat pe totdeauna.
🎤 Tu, ecuația iubirii mele
În chimie, ești oxigenul meu,
Fără tine, n-aș fi eu.
În biologie, ești inima mea,
Bate doar pentru iubirea ta.
În fizică, ești gravitația,
Mă atragi mereu cu fascinația.
În istorie, ești regina mea,
Îți jur iubire pe viața mea.
În geografie, ești universul,
Tu îmi luminezi întreg mersul.
În matematică, ești soluția,
Cu tine găsesc mereu motivația.
În informatică, te declar așa:
print('te iubesc aș vrea')
În muzică, ești melodia,
Care îmi umple toată aria.
În astronomie, ești steaua mea,
Ce luminează noaptea grea.
În pictură, ești culoarea,
Ce-mi înfrumusețează zarea.
Iubirea mea
A fost odată, ca-n povești,
A fost ca niciodată,
Un suflet blând ce-mi dăruia
Iubirea lui curată.
Din ochii ei, lumina blând
Se revărsa sub stele,
Iar eu, pierdut, rătăcitor,
Nu m-am întors la ele.
În nopți tăcute, visător,
Te-așteptam fără teamă,
Dar timpul crud și trecător
Ți-a șters iubirea-n seamă.
Credeam că dorul va păstra
Ce n-am știut să-ți spun,
Dar am uitat că dragostea
Se pierde-n vânt nebun.
Și-ai plâns, iubire, ai oftat,
Mi-ai spus cu glas tăcut:
„Nu vreau un vis îndepărtat,
Ce moare-ntr-un sărut...”
Dar azi, când umbra mea se-ntoarce
Din lumea de mărgean,
Îți caut chipul printre șoapte
Și-n lacrimi de cleștar.
Te văd în zori, te simt în noapte,
În dorul necuprins,
În rugăciuni ce-și spun în șoapte
Un vis ce nu s-a stins.
Ne-am regăsit sub cerul blând,
În rugi și legăminte,
Și am jurat, cu dor arzând,
Să fim ca-nainte.
Dar viața, vânt fără odihnă,
Ne-a dus pe drum străin,
Și n-am știut că o privire
Ne poate fi destin.
Iubirea mea, floare de foc,
Te-aștept la capăt de noroc,
Cu sufletul în mâna-ți lină,
Să fii a mea, să-mi fii lumină!