Eternitate
Erai speranță, ca o floare înflorită,
Si ne iubeam cum nici n-aș fi visat,
Dar tu, încet, de lupte istovită,
Te-ai schimbat, iubito, și-ai plecat.
Erai luminǎ-n visul meu din noapte,
Cu râsul tău, cu ochii tǎi senini,
Acum eşti umbrǎ-n ale mele șoapte,
Strǎinǎ mie, printre alți strǎini.
Încet, ai devenit altcineva,
Aceeași, insǎ de nerecunoscut,
Dar înăuntrul meu ești incǎ ea,
Fata pe care o iubesc de la-nceput.
În amintiri trǎieşti, înveşnicitǎ,
Acolo eşti mereu așa cum te-am iubit,
Nu am regrete, nici imaginea ștribitǎ,
Cǎci tu, cea veche, tu nu ai murit.
Sǎ ai drum lin, cale bǎtutǎ,
Ai plecat fǎrǎ sǎ priveşti-napoi,
Ce-a mai rǎmas acum chiar te ajutǎ,
Cǎci viața noastrǎ s-a împǎrțit la doi.
Iar eu rǎmân, la fel ca altǎ datǎ,
Singur, în întuneric şi-n declin,
Dar nu demult eu am iubit o fatǎ,
Şi gândul ei mǎ-ncarcǎ de senin.
Стихи из этой категории
Spaima
Iubire, unde răsari?
Ajută-mă să fiu lumina
Să nu uit unde e inima..
Pornești lent printre sărmani
Cauți, omori și apoi dispari!
Te descifrez în mii de gânduri,
Tu, ignori aceste visuri:
"- Nu e bine să cunoști,
Căci după ai să recunoști,
Tot ce ascunde acest decor,
Plin de spaimă și de dor.."
Cu timpul ai să descoperi
Că minciuna e printre morți,
Lumina care o să răsară,
O sa fie mult mai clară,
Cu tristețe, o să doară..
Vorbeste LUMEA
Sa nu iti pese niciodata
De ce vorbeste lumea
De este zi sau este noapte
Lumea vorbeste intr-una...
De ai gresit tu in viata
Sau ai facut doar bune
La nimeni nu le pasa
Asa e aceasta LUME...
Traieste-ti viata bine
Asa cum iti doresti
La ziua cea de miine
Tu doar sa te gindesti...
Nu regreta trecutul
Vorbit de-acest popor
Traieste-ti tu prezentul
Gindindu-te la viitor...
De-ar fi sa fie-n lume
Sustinere... respect
Si cineva sa-drume
Ce-n viata e corect..
Nu ar mai fi atita
Durere..dor si chin
Nu ar Mai fi vorbita
Persoana c-a gresit...
Asculta-ti inima ce spune
Gindeste sufletul ce vrea
Si lasa LUMEA sa vorbeasca
Sa zica ...ce vrea EA...
🎤 Plecare cu escală în suflet
Într-o zi de toamnă m-ai lăsat
Și ai plecat grăbit în țări străine.
N-a contat acel suflet tulburat,
De lipsa ta, dusă cu greu de mine.
Într-o zi de toamnă m-ai lăsat,
Cu lacrimi plini de-amărăciune.
Și atunci când pe față s-au arătat,
Inima mi-a cedat, căzând în rugăciune.
Într-o zi de toamnă m-ai lăsat,
Luându-mi lumina cu cruzimea ta.
Într-o zi de toamnă m-ai lăsat,
Acea zi, fiind chiar ziua mea...
Iubire nebuna.
Iubirea canta,iubirea zboara
Iubirea te ridica,iubirea te coboara
Iubirea iti zambeste
Iubirea te doreste
Iubirea-ti multumeste
Iubirea te cladeste.
Iubirea iti incalzeste inima
In ceas pustiu de seara
Iubirea se iveste
Din cufarul de odinioara.
Zburdand prin tainele trairii
De ce te-oi fi iubind,nebuna?
Cand simt amprentele iubirii
Cantand la soare si la luna.
Cum te iubesc,cand te iubesc?
E foarte greu de spus
A curs o lacrima-n apus
Pentru cuvantul tau nespus.
Angelica Stigassy
Destin și soartă!
Cum aș putea să te uit pe tine,
Când inima mi-e plină de iubire,
Să mă apropii, noi știm prea bine,
Ca viitorul ne va aduce dezamăgire
Să stau departe nu e ceea ce simt,
Să vin aproape mult îmi doresc,
Dar știu că ești sub legământ,
Și mă feresc să nu păcătuiesc
Îmi este greu să-ti văd tristețea,
Pe care tu cu greu vrei s-o mimezi,
Și n-aș vrea să te-ajungă bătrànețea,
Până ce chipul drag nu-ți luminezi
Doar tu poți hotărî în astă lume strâmbă,
Cum viața să-ți trăiești fără a regreta,
Și când și cum să cadă a ta umbră,
Cănd soarele va străluci in viața ta
Să ne oprim, prieteni buni să fim,
Iubirea prin prietenie s-o mărturisim,
Unul pe altul nicicând să ne mințim,
Și dragostea adevărată să o găsim
Știm că ne naștem c-un destin,
Și scrisă este a noastră soartă,
Călătoria pe pământ e dar Divin,
Și un păcat mărturisit.. Iisus il iartă!
Privire și simțire
Cuprinde cu privirea
Incandescent, patetic
Tot ce-ți dictează firea
De nu, disperi haotic.
Atinge cu suflarea
Din farmec și simțire,
Nemuritor ca marea
Ce plăsmuie-n gândire.
Schițarea unui zâmbet
Îmbătător, sortit
Să-mpodobească un zumzet
De gura ta șoptit.
O stea o poți culege
Ce căi să-ți lumineze.
Dar nu ai a alege
Ea cum să te urmeze.
Spaima
Iubire, unde răsari?
Ajută-mă să fiu lumina
Să nu uit unde e inima..
Pornești lent printre sărmani
Cauți, omori și apoi dispari!
Te descifrez în mii de gânduri,
Tu, ignori aceste visuri:
"- Nu e bine să cunoști,
Căci după ai să recunoști,
Tot ce ascunde acest decor,
Plin de spaimă și de dor.."
Cu timpul ai să descoperi
Că minciuna e printre morți,
Lumina care o să răsară,
O sa fie mult mai clară,
Cu tristețe, o să doară..
Vorbeste LUMEA
Sa nu iti pese niciodata
De ce vorbeste lumea
De este zi sau este noapte
Lumea vorbeste intr-una...
De ai gresit tu in viata
Sau ai facut doar bune
La nimeni nu le pasa
Asa e aceasta LUME...
Traieste-ti viata bine
Asa cum iti doresti
La ziua cea de miine
Tu doar sa te gindesti...
Nu regreta trecutul
Vorbit de-acest popor
Traieste-ti tu prezentul
Gindindu-te la viitor...
De-ar fi sa fie-n lume
Sustinere... respect
Si cineva sa-drume
Ce-n viata e corect..
Nu ar mai fi atita
Durere..dor si chin
Nu ar Mai fi vorbita
Persoana c-a gresit...
Asculta-ti inima ce spune
Gindeste sufletul ce vrea
Si lasa LUMEA sa vorbeasca
Sa zica ...ce vrea EA...
🎤 Plecare cu escală în suflet
Într-o zi de toamnă m-ai lăsat
Și ai plecat grăbit în țări străine.
N-a contat acel suflet tulburat,
De lipsa ta, dusă cu greu de mine.
Într-o zi de toamnă m-ai lăsat,
Cu lacrimi plini de-amărăciune.
Și atunci când pe față s-au arătat,
Inima mi-a cedat, căzând în rugăciune.
Într-o zi de toamnă m-ai lăsat,
Luându-mi lumina cu cruzimea ta.
Într-o zi de toamnă m-ai lăsat,
Acea zi, fiind chiar ziua mea...
Iubire nebuna.
Iubirea canta,iubirea zboara
Iubirea te ridica,iubirea te coboara
Iubirea iti zambeste
Iubirea te doreste
Iubirea-ti multumeste
Iubirea te cladeste.
Iubirea iti incalzeste inima
In ceas pustiu de seara
Iubirea se iveste
Din cufarul de odinioara.
Zburdand prin tainele trairii
De ce te-oi fi iubind,nebuna?
Cand simt amprentele iubirii
Cantand la soare si la luna.
Cum te iubesc,cand te iubesc?
E foarte greu de spus
A curs o lacrima-n apus
Pentru cuvantul tau nespus.
Angelica Stigassy
Destin și soartă!
Cum aș putea să te uit pe tine,
Când inima mi-e plină de iubire,
Să mă apropii, noi știm prea bine,
Ca viitorul ne va aduce dezamăgire
Să stau departe nu e ceea ce simt,
Să vin aproape mult îmi doresc,
Dar știu că ești sub legământ,
Și mă feresc să nu păcătuiesc
Îmi este greu să-ti văd tristețea,
Pe care tu cu greu vrei s-o mimezi,
Și n-aș vrea să te-ajungă bătrànețea,
Până ce chipul drag nu-ți luminezi
Doar tu poți hotărî în astă lume strâmbă,
Cum viața să-ți trăiești fără a regreta,
Și când și cum să cadă a ta umbră,
Cănd soarele va străluci in viața ta
Să ne oprim, prieteni buni să fim,
Iubirea prin prietenie s-o mărturisim,
Unul pe altul nicicând să ne mințim,
Și dragostea adevărată să o găsim
Știm că ne naștem c-un destin,
Și scrisă este a noastră soartă,
Călătoria pe pământ e dar Divin,
Și un păcat mărturisit.. Iisus il iartă!
Privire și simțire
Cuprinde cu privirea
Incandescent, patetic
Tot ce-ți dictează firea
De nu, disperi haotic.
Atinge cu suflarea
Din farmec și simțire,
Nemuritor ca marea
Ce plăsmuie-n gândire.
Schițarea unui zâmbet
Îmbătător, sortit
Să-mpodobească un zumzet
De gura ta șoptit.
O stea o poți culege
Ce căi să-ți lumineze.
Dar nu ai a alege
Ea cum să te urmeze.
Другие стихотворения автора
Un joc
Ai fost un joc ca altele o mie,
O stea atat de neatins.
Dar soarta-a ras de-a lui copilarie
Si-n propria capcana a fost prins.
Acum te vrea si-aproape si departe,
Te vrea cinstit si nepermis
Cand intreaga realitate va desparte
Te are doar in suflet si in vis.
Ii esti iubita si prietena si mama,
Esti lumina din privirile lui triste,
Esti chin, dorinta si-i esti teama,
Esti tot pentru ce-ar trebui sa riste...
Pandemie
Un an de restrictii sufletesti aproape a trecut,
Supusi am privit doar in gand si pe fereastra
Ne e dor de noi, de tot ce am avut,
Ne e dor de insasi viata noastra
S-au terminat si clipele putine din universul nostru inventat
Dar beti de dor si-n propria trufie
Credeam ca timpul ramane inghetat
Si noi le-am fi trait o vesnicie
Nu plange, nimic nu s-a pierdut
Chiar de nu mai avem nimic, nici locurile, nici timpul
Orice final e doar un inceput
Am devenit iubire pur si simplu
Desi pe veci straini, vom fi impreuna
Desi se ineca iubirea in ranchiuna
Te iubesc de la distanta, poate chiar din trupul tau
Te iubesc in ciuda tuturor parerilor de rau
De azi sa nu te mai gandesti la mine
De tot ce ti-am adus rau sa te scuturi
Ai doua vieti, ai doua inceputuri
A ta si cea ce creste-n tine.
Sa-ti fie toata viata luminoasa
Sa fii iubita cum alta n-o sa fie
Sa ai cea mai frumoasa fata
Sa-ti umple lunga viata de mandrie
N-am sa-ti cer sa ma dai uitarii
Nici eu nimic nu am uitat
In ciuda amaraciunii si durerii
Te prefer asa cum s-a-ntamplat
Cand imi va fi greu tu-mi vei fi alaturi
E simplu, doar ma voi gandi la tine
Pentru moment durerea sa-mi inlaturi…
Adio scumpa mea, ramai cu bine!
Noaptea
Cand viata perfecta nu-i ceea ce pare
Si simpla existenta e pusa la grea incercare,
Regretele zilei noaptea asteapta,
Intunericul sa acopere o existenta nedreapta.
Caci noaptea era plina de vise-nghetate,
Menite sa umple adanca pustietate.
Acum se-aud in soapta rugaciuni disperate,
Sa treaca iubirea, sa se vindece toate!
Sa treaca iubirea si durerea din glas,
Caci fara iubire nimic n-a ramas.
Ramane speranta ca si durerea dispare,
Ca-l doare si-n vise, ca nu te mai are.
Cand ar trebui sa plece
Cand ochii mari, odata luminosi ajung in lacrimi sa se-nece
Si-n loc de bine-i face rau,
Ar trebui sa plece!
Cand zambetul frumos si cald devine trist si rece,
Cand totu-i gri si-ntunecat,
Ar trebui sa plece!
Cand discutii simple de-alta data acum stau sa disece
Si-n vorbele lui nu mai crede,
Ar trebui sa plece!
Cand sufletul ei indoit vrea timp sa se vindece
Si el n-o lasa, egoist,
Ar trebui sa plece!
Cand dragostea ce tu i-o porti doar frica ti-o intrece,
N-o distruge, salveaz-o!, inca poti!
Ce gest mai nobil poti sa faci decat s-o lasi sa plece?
Un joc
Ai fost un joc ca altele o mie,
O stea atat de neatins.
Dar soarta-a ras de-a lui copilarie
Si-n propria capcana a fost prins.
Acum te vrea si-aproape si departe,
Te vrea cinstit si nepermis
Cand intreaga realitate va desparte
Te are doar in suflet si in vis.
Ii esti iubita si prietena si mama,
Esti lumina din privirile lui triste,
Esti chin, dorinta si-i esti teama,
Esti tot pentru ce-ar trebui sa riste...
Pandemie
Un an de restrictii sufletesti aproape a trecut,
Supusi am privit doar in gand si pe fereastra
Ne e dor de noi, de tot ce am avut,
Ne e dor de insasi viata noastra
S-au terminat si clipele putine din universul nostru inventat
Dar beti de dor si-n propria trufie
Credeam ca timpul ramane inghetat
Si noi le-am fi trait o vesnicie
Nu plange, nimic nu s-a pierdut
Chiar de nu mai avem nimic, nici locurile, nici timpul
Orice final e doar un inceput
Am devenit iubire pur si simplu
Desi pe veci straini, vom fi impreuna
Desi se ineca iubirea in ranchiuna
Te iubesc de la distanta, poate chiar din trupul tau
Te iubesc in ciuda tuturor parerilor de rau
De azi sa nu te mai gandesti la mine
De tot ce ti-am adus rau sa te scuturi
Ai doua vieti, ai doua inceputuri
A ta si cea ce creste-n tine.
Sa-ti fie toata viata luminoasa
Sa fii iubita cum alta n-o sa fie
Sa ai cea mai frumoasa fata
Sa-ti umple lunga viata de mandrie
N-am sa-ti cer sa ma dai uitarii
Nici eu nimic nu am uitat
In ciuda amaraciunii si durerii
Te prefer asa cum s-a-ntamplat
Cand imi va fi greu tu-mi vei fi alaturi
E simplu, doar ma voi gandi la tine
Pentru moment durerea sa-mi inlaturi…
Adio scumpa mea, ramai cu bine!
Noaptea
Cand viata perfecta nu-i ceea ce pare
Si simpla existenta e pusa la grea incercare,
Regretele zilei noaptea asteapta,
Intunericul sa acopere o existenta nedreapta.
Caci noaptea era plina de vise-nghetate,
Menite sa umple adanca pustietate.
Acum se-aud in soapta rugaciuni disperate,
Sa treaca iubirea, sa se vindece toate!
Sa treaca iubirea si durerea din glas,
Caci fara iubire nimic n-a ramas.
Ramane speranta ca si durerea dispare,
Ca-l doare si-n vise, ca nu te mai are.
Cand ar trebui sa plece
Cand ochii mari, odata luminosi ajung in lacrimi sa se-nece
Si-n loc de bine-i face rau,
Ar trebui sa plece!
Cand zambetul frumos si cald devine trist si rece,
Cand totu-i gri si-ntunecat,
Ar trebui sa plece!
Cand discutii simple de-alta data acum stau sa disece
Si-n vorbele lui nu mai crede,
Ar trebui sa plece!
Cand sufletul ei indoit vrea timp sa se vindece
Si el n-o lasa, egoist,
Ar trebui sa plece!
Cand dragostea ce tu i-o porti doar frica ti-o intrece,
N-o distruge, salveaz-o!, inca poti!
Ce gest mai nobil poti sa faci decat s-o lasi sa plece?
Un joc
Ai fost un joc ca altele o mie,
O stea atat de neatins.
Dar soarta-a ras de-a lui copilarie
Si-n propria capcana a fost prins.
Acum te vrea si-aproape si departe,
Te vrea cinstit si nepermis
Cand intreaga realitate va desparte
Te are doar in suflet si in vis.
Ii esti iubita si prietena si mama,
Esti lumina din privirile lui triste,
Esti chin, dorinta si-i esti teama,
Esti tot pentru ce-ar trebui sa riste...
Pandemie
Un an de restrictii sufletesti aproape a trecut,
Supusi am privit doar in gand si pe fereastra
Ne e dor de noi, de tot ce am avut,
Ne e dor de insasi viata noastra
S-au terminat si clipele putine din universul nostru inventat
Dar beti de dor si-n propria trufie
Credeam ca timpul ramane inghetat
Si noi le-am fi trait o vesnicie
Nu plange, nimic nu s-a pierdut
Chiar de nu mai avem nimic, nici locurile, nici timpul
Orice final e doar un inceput
Am devenit iubire pur si simplu
Desi pe veci straini, vom fi impreuna
Desi se ineca iubirea in ranchiuna
Te iubesc de la distanta, poate chiar din trupul tau
Te iubesc in ciuda tuturor parerilor de rau
De azi sa nu te mai gandesti la mine
De tot ce ti-am adus rau sa te scuturi
Ai doua vieti, ai doua inceputuri
A ta si cea ce creste-n tine.
Sa-ti fie toata viata luminoasa
Sa fii iubita cum alta n-o sa fie
Sa ai cea mai frumoasa fata
Sa-ti umple lunga viata de mandrie
N-am sa-ti cer sa ma dai uitarii
Nici eu nimic nu am uitat
In ciuda amaraciunii si durerii
Te prefer asa cum s-a-ntamplat
Cand imi va fi greu tu-mi vei fi alaturi
E simplu, doar ma voi gandi la tine
Pentru moment durerea sa-mi inlaturi…
Adio scumpa mea, ramai cu bine!