Suplicii
ard de ceva vreme pe rugul unui gând
nimeni nu poate să-mi stingă flăcările
care mă mistuie din toate părțile
după Kant n-ar trebui să mor înconjurat de oameni
indiferenți
indeciși
incapabili să-și asume umanitatea din ei
ca scop în sine
adică să arunce peste mine o găleată cu apă
mi-am îndesat durerea în spirit
ca să-mi înăbuș strigătul rușinos al cărnii
spaimele ancestrale
nu-mi ajunge tot cerul albastru
să mă spăl pe mâini ca Pilat din Pont
de vina răstignirii lui Hristos
o mare mizerie a Omului
în India
morții sunt arși pe malul Gangelui
înfășurați în giulgiuri
n-am aflat încă
ce mă sperie mai mult -
moartea
sau jubilația Spiritului...
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Apocalips
Поэма: Prea mult..
Efectul Greta Thunberg a dus la dublarea numărului de cărţi vândute despre mediu pentru copii
Поэма: Luptând
Поэма: De-aș fi un hoț...
În luna iunie, editura Cartier a adus cititorilor ediții canonice ale scriitorilor canonici
Поэма: Vis în zori
Поэма: Zâmbet Nelucid
(foto) La Chișinău s-a deschis o cafenea dedicată poeziei. Unde o puteți găsi