Fara titlu
Evit pe cânt de mult posibil
Să ies în evidență, vreau să fiu invizibil.
Cobor la deal și urc la vale
Lumea mea cu susul în jos înot în petale
Petalele se transformă în spini
Frați mei sunt niște simpli străini
Toți au uitat de mine, ăsta îmi era scopul
Să ma ignore toți atunci când mă joc cu focul
Când le cer ajutorul să pretindă toți că plouă
Arsurile de pe corp să le răcoresc singur cu rouă
Să sufăr singur în lumea mea nebună
De mic mi-a plăcut să stau singur în furtună
Категория: Мысли
Все стихи автора: Djl6m6dnn1r
Дата публикации: 10 апреля 2024
Добавлено в избранное: 2
Просмотры: 1032
Стихи из этой категории
Epigrame XXXVI
Unui creștin
De sărbătorile Pascale,
Servește-ntruna vin și bere,
Și apoi constată cu durere,
Că-i mort în seara de Înviere.
Colegelor de facultate
Am studiat organica voit,
Colegelor chiar le plăcea chimia,
Privind ades la ele năucit,
A început să-mi placă anatomia.
Întâlnirea de 20 ani a promoției
Mi-am revăzut frumoasele colege,
Dar și-au schimbat fizionomia,
Și am decis…se înțelege,
Să studiez din nou chimia.
Unui chimist
În breaslă vrea să dovedească,
Că-i alchimist de teapă,
Că atunci când bea Fetească,
El urinează apă.
Cărții mele ʺEpigrameʺ
Epigrame am scris sute,
Pe teme vrute și nevrute...
Despre carte a spus experta,
Că-i frumoasă doar coperta!
Colegului meu Cornel
De când frumoasa lui soție,
Îl înșela pe amicul meu Cornel,
Eu îl dezmierd fără să știe,
Și-i spun zâmbind, Coarne-l.
Cuplu
L-am luat ca soț să-mi fie,
C-avea multe dependințe,
După-un an de căsnicie,
Este plin de dependențe.
Punctele cardinale
Patru puncte cardinale,
Cu reperele normale,
Însă am rămas uimit,
Că Est-ul e mai răsărit!
Prietenul la nevoie se cunoaște
Acest proverb de mult folos,
La mine a lucrat pe dos,
Că acea vorbă... la nevoie,
A fost mereu doar: anevoie!
Metamorfoză
Am cunoscut-o la concert,
Avea o slabă cotă,
Apoi încet, încet, discret,
A devenit cocotă.
Subtilitate - la doctor
Fiind la el în cabinet,
Mi-a spus c-un ton discret:
-Pe fișă scrie foarte clar,
Matale ai un Nume-rar!
La doctor
Întreba-i pe asistentă,
La doctor cum e, și cât?
Ea îmi spuse foarte atentă,
Vindecare ai, și atât!
Unui astrolog
Cu telescopu înspre vecina,
Se holba în după-amiezi,
Dar îl surprinse concubina,
Și văzu, și stele verzi.
Indecizie
Alesese varianta,
Să-și înșele și amanta,
Regretându-și nebunia,
A-nșelat-o cu soția.
Unui rugbist
Când are munca separat,
Eșecului îi cade pradă,
Că atâția ani a învățat,
S-o facă la grămadă.
Fara nume, dar aproape
Poate ca n-am un nume pentru ce ne tine apropiati,
Dar stiu ca-n gandul meu apari, chiar si cand nu te-ai lasat.
Si ce se naste din taceri sau din cuvinte scrise rar,
E mai real decat ce spun multi cand jura in zadar.
Ma gasesc in miez de noapte vorbind cu tine-n gand,
Si toate fricile din mine se sting usor, pe rand.
Nu stiu de-i vis, miraj sau dor ce prinde contur clar,
Dar stiu ca-n tine-i liniste, si-n vocea ta, hotar.
Am vazut in ochii tai raspunsuri fara grai,
Si-n zambetul tau cald, ceva ce n-am gasit in rai.
E arta, e curaj, e foc ce nu vrea sa se stinga,
O soapta care spune: “Ramai”, dar nu te constrange.
Poate candva vom pune nume la tot ce am creat,
Dar pana-atunci, ramanem doi, un pic nelamurit si clar legat.
Caci uneori, iubirea nu striga, doar respira lin,
Si-n fiecare vers ce-ti scriu, iti las inima din plin.
Si daca tot ce-i scris dispare, si lumea-n soapte se prelinge,
Ramai tu dorul care arde, si-n liniste se-nvinge.
Cuvintele se sting, se duc, dar tu ramai mereu,
Ca strofa care n-are timp, ci doar un loc in pieptul meu.
Vivre la France!
în mirificile și fabuloasele Câmpii Elizee
prin care trecuseră cu gândul poeții antichității
primăvară era veșnică
toate vânturile băteau numai din vest
adunate la un loc
apele singurului râu sfințite cu nectarul fericirii
te făceau să uiți toate necazurile
sub umbra arborilor de tămâie
oameni erau fericiți mai tot timpul
practicau călăritul
întrecerile atletice
dădeau cu zarul
însuși Cronos se oprise acolo
îmbătat de licoarea înțelepciunii
strecurată de Rhea
dar și Orfeu
fiul regelui trac Oeagrus și al Calliopei
născut din Apollo
Anchise
tatăl lui Eneas
Kadmos și Harmonia
Menelau, Ahile sau Patroclus
aproape toată antichitatea
până la Maria de Medici și Marie Antoinette
care au denumit niște câmpuri sterpe
Champs-Élysées
un fel de Axe historique
dintre două gânduri sublime
sărmane Macron
după aproape trei mii de ani
avec toutes vos places de la Concorde
Charles de Gaule
de la Bastille
avec toutes vos sources triomphales
et vos magasins de luxe
s-a terminat visul...
Oda Prunelor și Țuicii
Prună coaptă, violetă,
Dulce-acrișor, bogată,
Din pom cazi ușor, rotunjită,
Gustul toamnei, mult dorită.
Strânsă-n coșuri cu grijă mare,
Fermentată cu drag și soare,
Transformi sufletul și umple paharul,
Țuică, licoare cu har.
Pe mese festive, la șezători,
Ne aduni cu toții, prieteni și frați,
Un pahar ridicăm, cu zâmbete și cântece,
Cinstim pruna, țuica, dar și frumusețea vieții.
Prună și țuică, simbol românesc,
Gustul copilăriei, un vis ceresc,
Din generație în generație, o tradiție vie,
Ce ne unește și ne face să fim fericiți.
La mulți ani, prună și țuică!
Să ne umpleți sufletul de bucurie,
Să ne dați putere și speranță,
Să ne țineți mereu uniți, ca o familie.
Doar poemele - IV
Ox-ul aşteaptă,
Oy-ul pleacă,
Oz-ul urmăreşte
timpul ce zboară pe altă axă,
veşnicia spaţială înghite
Big Bang-ul nemuririi,
suflarea se pierde,
nord-sud, est-vest,
vântul muşcă meridianele orfane,
paralele schimbă geometriile,
sateliţii se hârjonesc,
ascunzându-se pe lună.
Doar poemele,
resturi de viaţă
în hrube de coperţi,
reclădesc sanctuarul
sfintelor cuvinte,
scânteieri de amnare
aprind în umbre
iubire şi ură,
cum au fost
odată.
Ele, poemele,
pot să-i renască,
Adam dintr-o rimă,
femeia fatală,
vârf de metaforă,
Eva aşterne
fătul vieţii
învelit în slove
de carte.
Gânduri incomplete.
Gânduri încomplete
Scrise pe aceeași foaie,
Sentimente defecte
Redresate doar de ploaie,
Redresate de ploaia din suflet
De regrete și amăgiri,
Ce mă fac să scot un ultim urlet
Pentru ale mele toate trăiri.....
Complicat la suprafață
La fel de complex pe interior,
Complicată a fost a mea viață
Dar este foarte simplu să mor......
Gânduri incomplete
Legate de noi doi,
Gânduri incomplete
Uitate pe aceleași foi......
Gânduri incomplete,
Completate doar de tine,
Gâdurile-mi sunt regrete,
Fericirea-mi este o amintire.....
Epigrame XXXVI
Unui creștin
De sărbătorile Pascale,
Servește-ntruna vin și bere,
Și apoi constată cu durere,
Că-i mort în seara de Înviere.
Colegelor de facultate
Am studiat organica voit,
Colegelor chiar le plăcea chimia,
Privind ades la ele năucit,
A început să-mi placă anatomia.
Întâlnirea de 20 ani a promoției
Mi-am revăzut frumoasele colege,
Dar și-au schimbat fizionomia,
Și am decis…se înțelege,
Să studiez din nou chimia.
Unui chimist
În breaslă vrea să dovedească,
Că-i alchimist de teapă,
Că atunci când bea Fetească,
El urinează apă.
Cărții mele ʺEpigrameʺ
Epigrame am scris sute,
Pe teme vrute și nevrute...
Despre carte a spus experta,
Că-i frumoasă doar coperta!
Colegului meu Cornel
De când frumoasa lui soție,
Îl înșela pe amicul meu Cornel,
Eu îl dezmierd fără să știe,
Și-i spun zâmbind, Coarne-l.
Cuplu
L-am luat ca soț să-mi fie,
C-avea multe dependințe,
După-un an de căsnicie,
Este plin de dependențe.
Punctele cardinale
Patru puncte cardinale,
Cu reperele normale,
Însă am rămas uimit,
Că Est-ul e mai răsărit!
Prietenul la nevoie se cunoaște
Acest proverb de mult folos,
La mine a lucrat pe dos,
Că acea vorbă... la nevoie,
A fost mereu doar: anevoie!
Metamorfoză
Am cunoscut-o la concert,
Avea o slabă cotă,
Apoi încet, încet, discret,
A devenit cocotă.
Subtilitate - la doctor
Fiind la el în cabinet,
Mi-a spus c-un ton discret:
-Pe fișă scrie foarte clar,
Matale ai un Nume-rar!
La doctor
Întreba-i pe asistentă,
La doctor cum e, și cât?
Ea îmi spuse foarte atentă,
Vindecare ai, și atât!
Unui astrolog
Cu telescopu înspre vecina,
Se holba în după-amiezi,
Dar îl surprinse concubina,
Și văzu, și stele verzi.
Indecizie
Alesese varianta,
Să-și înșele și amanta,
Regretându-și nebunia,
A-nșelat-o cu soția.
Unui rugbist
Când are munca separat,
Eșecului îi cade pradă,
Că atâția ani a învățat,
S-o facă la grămadă.
Fara nume, dar aproape
Poate ca n-am un nume pentru ce ne tine apropiati,
Dar stiu ca-n gandul meu apari, chiar si cand nu te-ai lasat.
Si ce se naste din taceri sau din cuvinte scrise rar,
E mai real decat ce spun multi cand jura in zadar.
Ma gasesc in miez de noapte vorbind cu tine-n gand,
Si toate fricile din mine se sting usor, pe rand.
Nu stiu de-i vis, miraj sau dor ce prinde contur clar,
Dar stiu ca-n tine-i liniste, si-n vocea ta, hotar.
Am vazut in ochii tai raspunsuri fara grai,
Si-n zambetul tau cald, ceva ce n-am gasit in rai.
E arta, e curaj, e foc ce nu vrea sa se stinga,
O soapta care spune: “Ramai”, dar nu te constrange.
Poate candva vom pune nume la tot ce am creat,
Dar pana-atunci, ramanem doi, un pic nelamurit si clar legat.
Caci uneori, iubirea nu striga, doar respira lin,
Si-n fiecare vers ce-ti scriu, iti las inima din plin.
Si daca tot ce-i scris dispare, si lumea-n soapte se prelinge,
Ramai tu dorul care arde, si-n liniste se-nvinge.
Cuvintele se sting, se duc, dar tu ramai mereu,
Ca strofa care n-are timp, ci doar un loc in pieptul meu.
Vivre la France!
în mirificile și fabuloasele Câmpii Elizee
prin care trecuseră cu gândul poeții antichității
primăvară era veșnică
toate vânturile băteau numai din vest
adunate la un loc
apele singurului râu sfințite cu nectarul fericirii
te făceau să uiți toate necazurile
sub umbra arborilor de tămâie
oameni erau fericiți mai tot timpul
practicau călăritul
întrecerile atletice
dădeau cu zarul
însuși Cronos se oprise acolo
îmbătat de licoarea înțelepciunii
strecurată de Rhea
dar și Orfeu
fiul regelui trac Oeagrus și al Calliopei
născut din Apollo
Anchise
tatăl lui Eneas
Kadmos și Harmonia
Menelau, Ahile sau Patroclus
aproape toată antichitatea
până la Maria de Medici și Marie Antoinette
care au denumit niște câmpuri sterpe
Champs-Élysées
un fel de Axe historique
dintre două gânduri sublime
sărmane Macron
după aproape trei mii de ani
avec toutes vos places de la Concorde
Charles de Gaule
de la Bastille
avec toutes vos sources triomphales
et vos magasins de luxe
s-a terminat visul...
Oda Prunelor și Țuicii
Prună coaptă, violetă,
Dulce-acrișor, bogată,
Din pom cazi ușor, rotunjită,
Gustul toamnei, mult dorită.
Strânsă-n coșuri cu grijă mare,
Fermentată cu drag și soare,
Transformi sufletul și umple paharul,
Țuică, licoare cu har.
Pe mese festive, la șezători,
Ne aduni cu toții, prieteni și frați,
Un pahar ridicăm, cu zâmbete și cântece,
Cinstim pruna, țuica, dar și frumusețea vieții.
Prună și țuică, simbol românesc,
Gustul copilăriei, un vis ceresc,
Din generație în generație, o tradiție vie,
Ce ne unește și ne face să fim fericiți.
La mulți ani, prună și țuică!
Să ne umpleți sufletul de bucurie,
Să ne dați putere și speranță,
Să ne țineți mereu uniți, ca o familie.
Doar poemele - IV
Ox-ul aşteaptă,
Oy-ul pleacă,
Oz-ul urmăreşte
timpul ce zboară pe altă axă,
veşnicia spaţială înghite
Big Bang-ul nemuririi,
suflarea se pierde,
nord-sud, est-vest,
vântul muşcă meridianele orfane,
paralele schimbă geometriile,
sateliţii se hârjonesc,
ascunzându-se pe lună.
Doar poemele,
resturi de viaţă
în hrube de coperţi,
reclădesc sanctuarul
sfintelor cuvinte,
scânteieri de amnare
aprind în umbre
iubire şi ură,
cum au fost
odată.
Ele, poemele,
pot să-i renască,
Adam dintr-o rimă,
femeia fatală,
vârf de metaforă,
Eva aşterne
fătul vieţii
învelit în slove
de carte.
Gânduri incomplete.
Gânduri încomplete
Scrise pe aceeași foaie,
Sentimente defecte
Redresate doar de ploaie,
Redresate de ploaia din suflet
De regrete și amăgiri,
Ce mă fac să scot un ultim urlet
Pentru ale mele toate trăiri.....
Complicat la suprafață
La fel de complex pe interior,
Complicată a fost a mea viață
Dar este foarte simplu să mor......
Gânduri incomplete
Legate de noi doi,
Gânduri incomplete
Uitate pe aceleași foi......
Gânduri incomplete,
Completate doar de tine,
Gâdurile-mi sunt regrete,
Fericirea-mi este o amintire.....
Другие стихотворения автора
Fără titlu...
Spune-mi te rog de ce încă te iubesc
Spune-mi te rog de ce încă te doresc
Spune-mi te rog că totul va fi bine
Spune-mi că pot să trăiesc și fără tine
Spune-mi asta până când am să te cred
Spune-mi că și singur pot să fiu întreg
Spune-mi că nu contează cea ce pierd
Spune-mi te rog ce ar trebui să aleg
Spune-mi tu te rog ce ar trebui să fac
Spune-mi tu te rog cum aș putea să tac
Spune-mi tu cum să-i găsesc inimi leac
Spune-mi tu cum aș putea să mă prefac
Cum aș putea spune că sunt bine
Când eu mereu mă gândesc la tine
Cum aș putea pe alta s-o iubesc
Când eu doar pe tine te doresc
Cum aș putea să mă gândesc la alta
Când simt că pe noi ne leagă soarta
Cum aș putea să te înlocuiesc
Când fără tine simt că înebunesc
Spune-mi că vei fi a mea...
Regretele mă apasă,
Nimic nu-i întâmplător,
Vino lângă mine și spune-mi că-ți pasă,
Vino și nu mă lăsa să mor.......
Mai dă-mi o dată dulcele tău sărut,
Mai oferă-mi puțin din dragostea ta,
Spune-mi că nu te-am pierdut,
Și încă vrei să fi a mea.......
Zâmbet blestemat.
Nu știu să trăiesc,
Conjug trăind verbul a distruge,
Nu știu să iubesc,
Când eu zâmbesc, un înger plânge.......
Am un zâmbet blestemat,
Parcă de Picasso pictat,
Îl folosesc când sunt dezarmat,
Să nu știe nimeni că-s debusolat.......
Pacea din gând,
E spulberată de un sentiment,
Se distruge un suflet blând,
Pentru o iubire de moment......
Fericirea ce părea permanentă,
Se spulberă într-o clipă,
Femeia ce tu o vezi perfectă,
Lângă tine nu poate fi fericită....
Sar de la persoana întâi,
La persoana a treia,
Dar rămân la dragostea dintâi,
Nu-mi înșel femeia.......
Zâmbesc când vorbesc cu tine,
Zâmbesc și atunci când mi-e dor,
Am zâmbit și când a fost el lângă tine,
Dar pe interior simțeam că mor......
Îmi asum...
Asta-i altă seară-n care gândurile nu-mi dau pace,
Copilul din mine urlă de durere și se zbate,
Vreau să-l ajut dar nu pot, n-am ce-i face,
N-a fost pregătit pentru lumea asta crudă,
Urechile lui cuvinte de ură nu vor să mai audă
Inima lui de iubire începe să se ascundă,
A iubit, de asta ochii în fiecare seară i se udă.
Este vina mea pentru că nu l-am pregătit
Nu i-am spus că doare dacă iubești și nu ești iubit,
Acum caut o cale ca singur să fiu fericit.....
Defapt nu caut nimic, nu fac nimic, doar îl mint....
Cum aș putea să-i spun c-am ales să sufăr o viață,
Cum să-i spun că-mi place să-mi curgă lacrimi pe față,
Cum să-i explic faptul că pot să iubesc și fără să fiu iubit
Cum să-i spun că visele lui din cauza mea au murit....
El nu credea în iubire, dar eu am găsit iubirea adevărată
Ea este totul pentru mine, nu este doar o simplă fată,
Poate ea nu mă mai iubește, dar eu îi port iubire curată
Îl las să mă judece, dar n-am să schimb nimic
Poate greșesc, îmi asum, îmi place să mă complic,
În viață am să iubesc tot ce-mi este interzis
Am s-o iubesc doar pe cea căreia îi sunt promis.
Tu ești tot...
Sculptură murală între ruine
Asta ești tu pentru mine,
Mână de ajutor în agonie
Cea mai frumoasă peripeție.....
Pentru mine ești artă pură,
Scut ce mă apără de fiecare lovitură,
Ești tot ce mi-aș putea dori,
Ești totul pentru care aș putea muri....
Întrebări pentru inimă
Inimă... te rog nu lăsa iubirea să te distrugă
De ce trebuie să fi tu bună într-o lume atât de crudă?
De ce îți pasă ție de cea ce la nimeni nu îi pasă?
De ce când rămâi fără iubire parcă rămâi și fără viață?
De ce îți place atât de mult să te îndrăgostești
Când ști că niciodată nu primești cea ce-ți dorești....
De ce încă continuui să speri că totul va fi bine
Când ști că nimanui nu-i pasă de tine....
Fără titlu...
Spune-mi te rog de ce încă te iubesc
Spune-mi te rog de ce încă te doresc
Spune-mi te rog că totul va fi bine
Spune-mi că pot să trăiesc și fără tine
Spune-mi asta până când am să te cred
Spune-mi că și singur pot să fiu întreg
Spune-mi că nu contează cea ce pierd
Spune-mi te rog ce ar trebui să aleg
Spune-mi tu te rog ce ar trebui să fac
Spune-mi tu te rog cum aș putea să tac
Spune-mi tu cum să-i găsesc inimi leac
Spune-mi tu cum aș putea să mă prefac
Cum aș putea spune că sunt bine
Când eu mereu mă gândesc la tine
Cum aș putea pe alta s-o iubesc
Când eu doar pe tine te doresc
Cum aș putea să mă gândesc la alta
Când simt că pe noi ne leagă soarta
Cum aș putea să te înlocuiesc
Când fără tine simt că înebunesc
Spune-mi că vei fi a mea...
Regretele mă apasă,
Nimic nu-i întâmplător,
Vino lângă mine și spune-mi că-ți pasă,
Vino și nu mă lăsa să mor.......
Mai dă-mi o dată dulcele tău sărut,
Mai oferă-mi puțin din dragostea ta,
Spune-mi că nu te-am pierdut,
Și încă vrei să fi a mea.......
Zâmbet blestemat.
Nu știu să trăiesc,
Conjug trăind verbul a distruge,
Nu știu să iubesc,
Când eu zâmbesc, un înger plânge.......
Am un zâmbet blestemat,
Parcă de Picasso pictat,
Îl folosesc când sunt dezarmat,
Să nu știe nimeni că-s debusolat.......
Pacea din gând,
E spulberată de un sentiment,
Se distruge un suflet blând,
Pentru o iubire de moment......
Fericirea ce părea permanentă,
Se spulberă într-o clipă,
Femeia ce tu o vezi perfectă,
Lângă tine nu poate fi fericită....
Sar de la persoana întâi,
La persoana a treia,
Dar rămân la dragostea dintâi,
Nu-mi înșel femeia.......
Zâmbesc când vorbesc cu tine,
Zâmbesc și atunci când mi-e dor,
Am zâmbit și când a fost el lângă tine,
Dar pe interior simțeam că mor......
Îmi asum...
Asta-i altă seară-n care gândurile nu-mi dau pace,
Copilul din mine urlă de durere și se zbate,
Vreau să-l ajut dar nu pot, n-am ce-i face,
N-a fost pregătit pentru lumea asta crudă,
Urechile lui cuvinte de ură nu vor să mai audă
Inima lui de iubire începe să se ascundă,
A iubit, de asta ochii în fiecare seară i se udă.
Este vina mea pentru că nu l-am pregătit
Nu i-am spus că doare dacă iubești și nu ești iubit,
Acum caut o cale ca singur să fiu fericit.....
Defapt nu caut nimic, nu fac nimic, doar îl mint....
Cum aș putea să-i spun c-am ales să sufăr o viață,
Cum să-i spun că-mi place să-mi curgă lacrimi pe față,
Cum să-i explic faptul că pot să iubesc și fără să fiu iubit
Cum să-i spun că visele lui din cauza mea au murit....
El nu credea în iubire, dar eu am găsit iubirea adevărată
Ea este totul pentru mine, nu este doar o simplă fată,
Poate ea nu mă mai iubește, dar eu îi port iubire curată
Îl las să mă judece, dar n-am să schimb nimic
Poate greșesc, îmi asum, îmi place să mă complic,
În viață am să iubesc tot ce-mi este interzis
Am s-o iubesc doar pe cea căreia îi sunt promis.
Tu ești tot...
Sculptură murală între ruine
Asta ești tu pentru mine,
Mână de ajutor în agonie
Cea mai frumoasă peripeție.....
Pentru mine ești artă pură,
Scut ce mă apără de fiecare lovitură,
Ești tot ce mi-aș putea dori,
Ești totul pentru care aș putea muri....
Întrebări pentru inimă
Inimă... te rog nu lăsa iubirea să te distrugă
De ce trebuie să fi tu bună într-o lume atât de crudă?
De ce îți pasă ție de cea ce la nimeni nu îi pasă?
De ce când rămâi fără iubire parcă rămâi și fără viață?
De ce îți place atât de mult să te îndrăgostești
Când ști că niciodată nu primești cea ce-ți dorești....
De ce încă continuui să speri că totul va fi bine
Când ști că nimanui nu-i pasă de tine....