Pseudoștiința
Prin cuviință
Ia ființă necuviința
Asistând la conferință
Și incepe sentința
Sunt condamnat la juruință
Simt cu-mi crește escreștența,
Dar plin de binevoință
Incep a reînființa
Creez o discrepanță
Dau nuanță la rezonanță
In timp ce tai orice speranță
Printr-o neexplicată concordanță
La pseudostiință
Tai orice conștiință
Ce imi este impotrivă
Anulez orice dorință
Ce imi este nedorită
Distrug orice credință
Ce nu imi este închinată
Desintegrez orice ocurență
Pentru ca nu suport orice aparență
Dar in suflet am o tendință
Simt in inima o flatulență
Nejustificat, apelez la subzistență
Te-am distrus... pseudostiință
Dar tu prin exuberanță,
Cu răutate preexistentă
Apelezi la milă, deși e în absență
Răutatea ți-e componență
Dar eu reprezint fără proeminență
Arma autodistrugerii de ființă
Si vei rămâne la penitență
Draga mea pseudostiință
Категория: Философские стихи
Все стихи автора: Florin Dumitriu
Дата публикации: 26 марта 2021
Просмотры: 1299