1  

Автор UrsaBA

poezii.online UrsaBA

Итого 0 публикации

Зарегистрирован 3 декабря


Случайные публикации :)

Neputinta

Durere-am adunata 

In trupul sfaramat.

Atata nepasare,

Un chin de neiertat.

Cat sa mai indur, sa tac

Ca sa-ti fac tie pe plac?

Cat capul sa nu-l ridic,

Ca te superi tu un pic.

Sunt aici si nu ma vezi

Sunt o fiinta care simte,

Are vise spulberate

De a ta multa rautate.

Tot ce imi doream, era

S-am parte de iubirea ta.

Insa cum nu s-a putut

Sufletul acum s-a rupt.

Singura am fost si sunt,

Ma minteam atat in gand

Insa ochii i-am deschis.

Nu mai pot sa cred in tine

Cand tu nu esti langa mine.

De ce oare ne-am insotit?

Daca raul ne-a invrajbit.

La necaz nu ne-ajutam,

Ne jignim, ne tormentam,

Si pe drum ne separam.

Tu ai vrea sa fiu cu tine

Insa tu nu esti cu mine.

Cand am mare suferinta,

Esti plecat cu a ta fiinta.

Nu intrebi si nu doresti

Sa cunosti ce-am adunat

In suflet de ani zdrobit

Biciuit de neimplinire

Ce vin numai de la tine.

Poate am gresit si eu,

Insa nu traiesc cu ura

Nu pot lasa sa ma fure

Sentimente negative,

Ce-mi pun trupul in pieire

Fara frumos, senin si pace.

Nu as putea continua

Ele reprezinta totul,

Sunt una cu fiinta mea. 

Еще ...

Urmarea Mioriței: Moldovan

Dar mioara cea laie

Se duce vioaie

Prin negrul zăvoi

La țarcul de oi

La cânii mai mari

Cei aprigi și tari

Pă-l crunt mi-l ochește

Și bravă rostește:

 

- Dulăule dragă

Diseară nu-i șagă

Că al nostru stăpân

E la capăt de drum

Că la apus de soare

Vor să ni-l omoare

Ciobanul vrâncean

Și cu cel ungurean

Chiar după păscut

Că e mai avut.

Râvnesc și urzesc

Un gând nebunesc

Vor viața să-i curme

Să ne lege în turme

Și după amurg

Să ne vândă în târg.

 

- Mioriță laie,

Laie, bucălaie,

Dar ce-a zis stăpânul,

Al nostru, românul?

 

- E cam șovăielnic

Și își scrie pomelnic

Ceva cu o nuntă

Și-o mamă căruntă

E doar istovit

Fără vlagă, sleit

Tu dă-te încoace

Să-i rupi de cojoace

Să-i joci în picioare

Să-i muști unde-i doare

Ești cel mai frățesc

Și mai bărbătesc,

Dar scarmănă-i bine

În seara ce vine

Că iarba-i de miei

Și dulăul de ei

Gonește-i la vale

Să ne piară din cale

Uitați să ne fie

Să se ducă-n pustie!

 

Și dulăul plecă

Și mi-i încăieră

În dosul stânii

Laolaltă cu cânii

Și-i scărmănă tare

De cerură iertare

Pe câmp alergând,

Din ochi lăcrimând.

 

Iar cel moldovan

Rămas ortoman

Își găsi un loc

Și făcu un foc

Sus în țara ielelor

Unde-i iarba fiarelor

Regina albinelor

Și ursitul zânelor.

Din desagă a scos

Un fluier frumos

Fluieraș de fag

Și zise cu drag

Un cântec de crai

Pe-o gură de rai.

 

 

Moldovan

de Vali Brașoveanu

1 mai 2023

Еще ...

Pradă deznadejdii

La o masă galbejita 

Isi dramuia bănuții 

O față-mbatranita,

Implorandu -și sfinții. 

Cu mâna tremurând

Calcula in gând, 

Din privirea i plăpândă

Lacrimi culegând..

Si la colț de stradă 

Mâinile i intinse 

Deznădejdii pradă 

Si frământărilor plănse.

Cu un glas sfios,

Tresarind din buze ,

Cerșea tănguios

Copleșită de scuze.

Iar la sfârșitul zilei

Își cumpărase o pâine 

Din avuția milei,

Îmbucănd suspine....

 

Еще ...

Trist, dar adevărat!

Stau pe prispa casei de la țară și vreau cu cineva să povestesc,

Dar n-am o vorbă cui să arunc, că toți satul pe rând îl părăsesc.

 

Cei tineri au plecat demult prin țări străine pentru un colț de pâine,

Iar cei ce au rămas, au îmbătrânit și se vor duce și ei, ca mâine.

 

Mă uit la drumul pietruit, rămas în praf așa de zeci de ani,

Dar ce e trist că nu mai vezi pe el, nici vaci dar nici țărani.

 

În curte sunt multe bălării și n-are cin' să le cosească,

Cândva iarba de pe aici, tata lăsa calul și vaca să o pască.

 

Copacii sunt plini de multe poame, dar cine să le culeagă,

Cad toate jos la adieri de vânt, iar la furtuni și câte-o creangă.

 

Fântâna mai are apă de băut, dar n-are cine să o bea,

Că trecătorul demult nu mai oprește, să-si potolească setea.

 

E atâta liniște în jurul meu, că îmi aud și gândul cum îmi spune,

Să știi c-aici cu toții ați crescut și rând pe rând ați decolat în lume.

 

În fața mea este o cușcă mică, de unde își arată botul un câine,

Stă liniștit în așteptarea orei, când va primi un coltuc de pâine.

 

Tresar când ușa se deschide și tata îmi șoptește c-a început războiul,

Și tot din gura lui aud, că la Siret în vamă, trec oamenii precum puhoiul.

 

Mă uit mirat la el și nu-nțeleg ce vrea să spună cu războiul,

Îmi bate umărul și cu tristețe zice, să știi că rusul pare-a fi gunoiul.

 

Intrăm în casă imediat, uitând de tot ce-am apucat să scriu,

Și triști privim la știri un interviu și cum o mamă plânge..la sicriu!

 

 

 

 

 

 

Еще ...

Bătrânica hoață în finlandeză

La un magazin de haine second-hand,

Luate, adunate, răsfirate de la orice brand,

O cucoană trecută de prima tinerețe, căci avea cam în jur de 70 de ani, se uită la bustiere,

Sora mai mare a Ceciliei, proprietara magazinului, se uită la femeia cu gesturi grosiere,

O vede că tot stă și moșmondește,

Parcă nimic nu-i mai tihnește,

Trece pe lângă rafturile cu bluze,

Le alege doar pe cele ce au imprimeu cu meduze,

Pune, pune, îndeasă în plasă tot ce găsește,

Nu prea pare că se grăbește,

Mișcările sunt lente,

Nu cedează sub privirile atente

Ale șefei magazinului,

Ce tușește măgărește, admirând poza buletinului,

Bătrânica noastră hoață,

Nu are absolut nicio greață,

Pentru că pofta inimii o răsfață,

S-a produs o boroboață,

La un moment dat, șefa magazinului o întreabă,

,,Aveți sacoșe grele, ați mai fost și pe la alte magazine bănuiesc?",dar baba glumeață îi răspunde: ,,Ia vezi-ți fă de treabă!"

Imposibil să accepte ea o nesimțire ca aceasta, o ia la puricat, bluză cu bluză, 

Bătrâna chiar pare confuză,

Îi spune frumos că le-a primit cadou pe multe, foarte multe dintre ele, că a fost recent onomastica ei și de aceea este încărcată cu acele sacoșe,

Și toate cele șapte broșe,

Care din magazin erau luate,

De bătrânică erau de mult uitate,

,, Aveți vreo explicație pentru toate produsele pe care le cărați cu dumneavoastră dintr-un loc într-altul?"

,,Nu știu, nici nu știu cum îmi arată patul."

,,De ce ați mai venit la cumpărături, atunci?"

,,Am vrut să văd ceva frumos?

,, Mă mințiți frumos?"

,,Ce mai înseamnă de fapt frumos?"

,,Mai lăsați-mă cu prefăcătoria asta, că mă prind și singură"

,,Mai uit, da, dar am plătit tot ce am avut de luat, nu sunt genul care fură"

,,Dacă nu vă amintiți de șapte broșe, tot așa veți lua tot magazinul și nu veți ști că l-ați luat"

,,Cum se poate? Vă îndoiți de moralitatea mea?"

,,Ce mai e moral la lumea care a uitat să fie morală?..."

Rămânând cu această întrebare, bătrânica se apucă să scoată și din poșetă, din fustă, din mâneci, de după cercei, de sub pălărie, tot ce a luat și nu a achitat..

Bine, sperăm că nu veți fura și data viitoare,

Că este o greșeală morală destul de mare.

 

Vanha varas

 

Keräyskaupassa,

Otettu, kerätty, selattu mistä tahansa merkistä,

Vanha nainen, joka oli parhaassa iässä, sillä hän oli noin 70-vuotias, katselee rintakuvia,

Cecilian isosisko, kaupan omistaja, katsoo naista töykein elein,

Hän näkee hänen yhä istuvan ja murisevan,

Tuntuu kuin mikään ei voisi rauhoittaa häntä,

Mene puseron hyllyjen ohi,

Hän valitsee vain ne, joissa on meduusaprintti,

Laita, laita, pakkaa verkkoon kaiken, mitä hän löytää,

Hänellä ei näytä olevan kiirettä,

Liikkeet ovat hitaita,

Se ei anna periksi valvovien silmien alla

Liikkeen johtajalta,

Mitä aasi yskii, ihaillen tiedotteen kuvaa,

Vanha varasmme,

Hänellä ei ole lainkaan pahoinvointia,

Koska sydämen halu tyydyttää sitä,

Nousi meteli,

Yhdessä vaiheessa liikkeen johtaja kysyy häneltä:

"Sinulla on raskaat laukut, epäilen että olet käynyt muissakin kaupoissa?", mutta hauska vanha rouva vastaa: "Katso, tee työsi!"

Hänen on mahdotonta hyväksyä tällaista välinpitämättömyyttä, hän ottaa sen rauhallisesti, pusero puserolta,

Vanha rouva näyttää todella hämmentyneeltä,

Hän kertoo kauniisti, että hän on saanut monia, monia niistä lahjaksi, että oli äskettäin hänen nimipäivänsä ja siksi hän on lastattu noilla laukuilla,

Ja kaikki seitsemän rintakorua,

Jotka vietiin kaupasta,

Vanhana naisena heidät unohdettiin kauan,

"Onko sinulla jokin selitys kaikille tuotteille, joita kuljetat mukanasi paikasta toiseen?"

"En tiedä, en edes tiedä, miltä sänkyni näyttää."

"Miksi sitten tulit ostoksille?"

"Halusinko nähdä jotain kaunista?

"Valehteletko minulle kauniisti?"

"Mitä kaunis oikein tarkoittaa?"

"Jätä minulle tämä teeskentely, koska voin saada itseni yksin"

"Unohdan kyllä, mutta maksoin kaikesta mitä minun piti ottaa, en ole varastava tyyppi"

"Jos et muista seitsemää rintakorua, otat silti koko kaupan etkä tiedä, että otit sen."

"Miten se on mahdollista? Epäiletkö moraaliani?"

"Mitä moraalista on maailmassa, joka on unohtanut olla moraalinen?"

Jäljelle jäänyt tämä kysymys, vanha nainen alkaa poistaa kukkarostaan, hameestaan, hihoistaan, korvakorunsa takaa, hatun alta kaikkea, mitä hän otti ja josta ei maksanut.

Okei, toivottavasti et varasta ensi kerralla,

Että se on aika iso moraalinen virhe.

Еще ...

Pentru Dumnezeu

S-ar părea că cer prea mult,

Și Dumnezeu nu mă aude,

Și îmi dă puțin.

Însăși, sunt mulțumită de ceia ce am,

Nu am nevoie de mai mult,

Doresc , doar un lucru să se împlinească,

Să fie sănătoși părinții, fratele meu să crească mare,

Să-i văd mereu alături de mine pe cei dragi.

Pe prietena mea scumpă, să o privesc cu mândrie.

Sunt mândră pentru ceia ce am,

Îți sunt recunoscătoare, Dumnezeu!

Îți spun astăzi mulțumesc,

Ca mâine, să nu fie prea târziu.

Doamne îți mulțumesc încă odată,

Pentru ceia ce am.

Îți spun mulțumesc! 

Pentru zile oferite,nopți oferite,

Tot,pentru tot mulțumesc!

Pentru soare astru,roșu dis-de-dimineață,

Pentru nouri și cer albastru aprins!

 

Autoare Alina Zamurca 

Poezia compusă pe 20.10.2024

Еще ...