Автор ILikeYouBFT
Итого
2 публикацииСлучайные публикации :)
E frig și e trist în odaie
E frig și e pustiu în odaie ..
E atât de pustiu , că și gândul tace ,
Ies umbre din colțuri și mă împresoară
Și-n mrejele lor vor să mă îmbrace .
E frig și e pustiu în odaie
Și sufletul e bolnav de tăcere .
E teama din mine ce plânge
Sau poate nu-i decât o părere.?...
E frig și e pustiu în odaie
Doar candela pâlpâie stins
Umbra luminii mă arde ,
Aud ceasul ce-și bate secunda ...
E frig și e pustiu în odaie
Lumina ce intră pe geam e difuză
Draperia ,barieră în calea luminii
Face tăcerea mai grea , mai confuză !...
E frig și e pustiu în odaie ...
Tablourile privesc mute...
Și o undă de șoc mă cuprinde :
Vin amintirile ,dau năvală, sunt multe...
E frig și e pustiu în odaie
Mă dor ochii așteptând o schimbare ;
Să schimb pustiul din casă
Cu lumina zilei ce mâine va răsare.
Libertate
Libertatea-i garantată, crede mintea necoaptă,
Visele curg fluviu prin inimile tinere,
Imposibilul devine joc de îndrăzneală
Când simți că poți zbura fără reținere.
Oh, naivitate, cine să te înțeleagă?
Erai neclară, ca o șoaptă.
Libertatea-i atacată, știe mintea înțeleaptă,
De dezortori fără speranță
Captivi acum în lipsă de curaj,
Propovăduind molimă tăioasă,
Mutilând esența vie, prefăcând-o în furaj,
Sperând, zadarnic, să-și hrănească,
Prăpastia lugubră, odioasă.
Libertate, nu ești tu de vină,
Sufletul își cere partea.
Cum să zbori spre lumea de apoi dator
Cu aripi frânte și inima pătată?
Nu-i chin mai mare, nici fior,
Decât să știi că viața-ți trece —
Și cu regrete să rămâi, neputincios.
Libertate, la final, de vei ajunge cu mustrări,
Împiedicată, tăvălită prin noroi,
Nu uita! Scopul nu era menit să fie atins,
Ci să dai tot ce-ai putut, cu inima și ochii larg deschiși.
Epilog
Dorința de zbor mă ține prizonier,
Visul de libertate mi-e legat de pământ.
Războiul dintre ceea ce vreau și ce sunt,
E o luptă tăcută, în care mă pierd.
Poem
Odată cu timpul, îmi vei uita trăsăturile cu care te-ai obişnuit
Părul nu te-ar mai recunoaşte, atât de bine la fel şi ochii mei,
Mi-am întrebat inima cândva „Te-ai întoarce la ceea ce ai iubit”?
Pierzându-mă prin mall-uri probând tot felul de rochii pentru femei.
//////////////////////////////////////////////////////////////////////////
Decis-am să nu mai las pe nimeni să-mi întoarcă inima pe toate părțile,
Uneori adevărul te face să ieși din a ta confuzie
Inima ți-o obosești s-o dai unor oameni care-ți pierd toate nopțile,
Punând omul pe-un piedestal, crezând că-i tot, când de fapt este o deziluzie.
////////////////////////////////////////////////////////
Totusi, dorul doare ca o muchie de cuțit,
Amintirile fiind tot mai vii în interior, până-n zori
De iubirea ce-ți trece dar cea care te-ar fi amuțit,
Te-aș ruga să te plimbi cu amintirile prin grădinile pline de bujori.
🎤 Ț𝖎𝖓𝖊-𝖒ă î𝖓 𝖛𝖎𝖆𝖙𝖆!
Ți-am scris o scrisoare cand lumea era pe sfarșite.A ta începea,dar a mea se dispersa in cuvinte...
Nu voiam sa stiu cat de mult poate sa doară.Am încercat să culeg fulgii de nea fara sa moară.
Așa că am încetat.Am lăsat ninsoarea să-mi arate calea printre ființe,
Și m am bucurat!Și am lasat tristețea sa mi inunde fața în mii de dorinte.
Era peste tot!Mazgâlit pe cer si-n privire,și pe zambetul meu care ți trezește o singura amintire.
Ma sting incet,pierdut in furtuna de cristale.Arunc cu priviri fierbinti ce ti aduc numai jale.
Vremea imi raceste inima,dar eu sunt un cub de gheata care arde,
Și speră să nu fie uitat în nămeți ca celelalte.
Dacă citești asta,să ști ca țurțurii din pământ au început să iasă!
Îmi scot iubirea astupata la suprafață!
Și ca sa ma găsești ai nevoie de o lumânare!
Semnat:Un străin în furtuna din ninsoare.
Am pus sigiliul pe scrisoare...
Sunt o armă de foc în paradisul tău de gheață,
Ținută sub control doar dacă mi dai speranță.Nu uita de mine!Ț𝖎𝖓𝖊-𝖒ă î𝖓 𝖛𝖎𝖆𝖙𝖆!
Doar urma-i plânge într-un dans
Sunt mii de ochi cuprinși de lumi pierdute
Încet, iar uneori grăbit se stinge viața unui om
Si totul pare că se scurge într-o mare de noroi.
Căci ea e lumea ce mă plânge
De nopți întregi în zorii zilei.
Căci sufletul s-a trecut în nori, morman.
Si totul pare că rămîne în amintiri,
Doar urma-i plânge într-un dans.
Литературные новости, стихи и культурные события прямо на твоём телефоне.
Подписаться на канал
Balada sufletului
Cornelia Buzatu
15 августа
Mulțumesc din suflet pentru admirația pe care o presărați cu sensibilitate, mereu, asupra scriiturilor mele.
Blestemul meu
Mihăiță Mihai
14 августа
Nimic mai adevărat! O poezie tare bine scrisă!👏
POSTGUSTUL UNEI MINUNI
Mihăiță Mihai
14 августа
Felicitări!🌹 frumoasă poezie!
Pahar de poezie și... atât!
Mihăiță Mihai
14 августа
Versuri puternice. Frumos scris!🌹
Ai fost ca valurile mării, noaptea....
Mihăiță Mihai
14 августа
Frumoasa!🌹
Lectura unui gol
Anaa Apetrei
13 августа
M-a strâns de inimă... 🥹 „Am învățat să mă aleg pe mine, în sfârșit” – exact ce aveam nevoie să citesc azi! Superb!!!!
Sticla din colțul serii
Maddy94
13 августа
Uneori chiar si durerea pare ca vrea sa stea un ceas - frumos scris!
Pahar turnat în vânt
Maddy94
13 августа
Adorabil scris... într-adevăr păcat.
Blestemul meu
Maddy94
13 августа
Superbă! Mi-a plăcut maxim!🤗
Pahar turnat în vânt
Femeia in litere
13 августа
Frumos scris... păcat ca te-ai oprit...
Arta lutului
Femeia in litere
13 августа
Îți mulțumesc frumos.
Lumina din noi
Dora●Dor
12 августа
Frumos!❤️
Arta lutului
Dora●Dor
12 августа
Frumoase gânduri!❤️
Umbra dorului
Dora●Dor
12 августа
Superba!❤️
Pahar turnat în vânt
Dora●Dor
12 августа
Poezia asta mi-a placut enorm! Scrii si simți tare frumos ❤️