Mama
Mama, scump și dulce cuvânt
Și cea mai bună ființă de pe pământ.
Cea mai bună și frumoasă,
Iubitoare și miloasă,
Scumpă și înțelegătoare,
Ea e singura ce-mi oferă alinare.
Mama, draga și iubita de ea,
O mai supăr că greșesc,
Chiar dacă nu îmi doresc,
Dar ea mă înțelege și mă iartă,
Căci este a mea mamă.
O ador și prețuiesc,
Cel mai mul o iubesc,
Căci m-a ajutat să cresc,
Să merg și să vorbesc.
m-a înțeles și nu m-a judecat,
Nici atunci când prea strâmb am călcat.
Nimeni n-ar fi suportat
Atâtea câte mama a îndurat,
Și aș vrea să nu mai fie supărată din caza mea,
De aceea încerc a mă schimba.
Categoria: Poezii dedicate Mamei
Toate poeziile autorului: Raluca Gabriela
Data postării: 15 martie
Vizualizări: 80
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Copilul sarman
Poem: Voi sta şi voi scrie
Emilian Galaicu-Păun: „Românul s-a născut…” – poet sau proclet?!
Poem: Melodia mării
Poem: Генезис
Ion Druţă, la 89 de ani. 10 cărți ale scriitorului pe care trebuie să le citești
Poem: Starea de veghe
Poem: o adiere de simfonii albastre/2
Aveti jucarii, carti sau haine de dat si vreti sa faceti o fapta buna?