O secunda
De-ar fi rămas din noi doar o secundă
Să mai traim câte ne-am spus
Să imi alungi durerea c-o-mbratisare mută..
Îmi imaginez..și lacrimi fața îmi inundă.
Să-ți spun cât de mult mi-ai lipsit
Tu...si al taบ pahar de vin.
Ah..cât mi-as dori sa pot privi
Pentru o clipă al ochilor tai senin!
Dar e târziu.. ai tras grabnic cortina
Peste mine și actul ultimei trăiri,
Neștiind că-mi vei rămâne pentru totdeauna
O rană ce nu v-a prinde cicatrici..
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: OneWineWoman
#unpahardepoezie #onewinewoman
Data postării: 31 decembrie 2024
Vizualizări: 235
Poezii din aceiaşi categorie
Dacă ai ține la tine cât de mult eu țin de tine
Dacă ai ține la tine cât de mult eu țin de tine,
te-ai învălui în lumina zilelor mele,
fiecare gând ar fi o adiere de dor,
fiecare pas, un cânt de alinare pentru sufletul meu.
Ai fi cu tine cum sunt eu cu tine –
neîncetat, cu fiecare clipă ca pe un dar.
Dacă te-ai iubi, cum o fac eu,
ai înțelege că iubirea nu cere,
nu cere nimic altceva decât să fie –
simplă, pură, fără forme,
fără ziduri de apărat,
fără măști de purtat.
Te-ai îmbrățișa, știind că tu ești tot ce am,
și tot ce am fost,
și tot ce voi fi.
Te-ai cunoaște în adâncurile tăcerii,
în acele colțuri de lumina dimineții
în care eu mă regăsesc cu tine,
fără cuvinte,
fără planuri,
doar un puls comun între două inimi.
Dacă te-ai iubi, aș putea să îți dau toată iubirea mea
fără frică, fără teamă de-a pierde.
Dacă ai ține la tine,
ar însemna că tu mă porți în fiecare zi,
ca un secret păstrat în pielea ta,
ca o fereastră deschisă către lume,
unde doar noi doi știm cum să iubim.
Mii de istorii
Nu mă pot răzbuna
Ca aș mai inventa
Mii de istorii
Cu prinți și prințese,
Pe valuri adânci
Peste mii de țărâmuri
Peste păduri întunecate
Și farmeci ascunse,
Poate aș mai inventa
Dacă aș mai putea
Mii de istorii
Ce el și cu ea .
Tu să știi că ești iubită,
Şi afară plouă a jale,
lacrimi mari ca de argint.
Se rostogolesc la vale,
pe al tău chip frumos și blând.
Buzele se încleştară,
inima ți-a împietrit.
Ochii mei vor să te vadă
si în brațe să te-alint.
Părul tău, mătase deasă,
despletit, lăsat pe spate.
Printre degete-mi răsfiră,
suvițele-ți parfumate.
Tu să știi că ești iubită,
eu mai sper că mă iubești.
Atunci când cerul suspină,
stiu că şi tu mă dorești.
Şi pe buzele-ncleștate,
tu sărutul meu să îl simți.
Că ai în inimă văpaie,
dorul tu poți să îmi aprinzi.
Când norii se risipesc
si când soarele răsare.
Eu la tine mă gândesc,
insă lipsa ta mă doare.
Dragoste , iubirea-i oarba,
nici odata nu se spune,
Ori ce ar fi in asta lume,
iubirea nu ne rapune,
Vreau şi soare, vreau şi ploaie
si vreau vântul să adie.
Gerul sper să nu te-ndoaie,
să-mi lași inima pustie
Pastel
Dai unei vieți culori din pastel,
Adieri de mistral spiritului,
Noanțe profunde, clare gândului
Și-ncerci să evadezi din rastel.
Iubești tot ce-i viu și curat,
Și-aduci un omagiu-n pamflet.
Urmezi lumina din suflet
Și-ți dorești un vis adevărat.
Dimineața din suflet
Deschid ochii și gândul senin îmi mângâie sufletul ..
E prima raza de soare,speranța,visare,
E cântec de privighetoare,fulg de nea,
Stea,aripa alba,cer albastru,mare..
E zeul ce-mi luminează existența..
Fara el s-ar așterne întunericul,
As fi un copac pustiit și singur,
Un vuiet trist în noapte,
Un cânt de jale,o ofilită floare..
Abia când în inima e soare incepe dimineața..
Rămas bun
Ramai cu bine iubirea mea
A venit acel moment preconizat
Atat de grea e despărțirea
E timpul sa accept ca s-a terminat.
Mergem fizic separat mai departe
Dar impreuna în sufletul meu
Amintirile rămân totuși deoparte
Le voi păstra în gând mereu.
Ii mulțumesc divinității pentru tot
Ce sansa am avut sa te cunosc
Dar sa ma rup ușor nu pot
Îmi ești la fel de draga, recunosc.
Mi-ai schimbat felul în care percep
Lucruri, oameni și gândirea
Un nou capitol sunt nevoit sa încep
Preferam sa continue între noi povestirea.
M-as bucura sa rămână totuși esența
De când ne-am îndrăgostit
Și sa ne păstrăm consistența
A doi oameni care cândva s-au iubit.
Visam la copii frumoși ca tine
Sa avem o familie armonioasa
Sa mergi în vacanțe cu mine
Sa te admir zilnic cat esti de gratioasa.
Iti doresc sincer sa-ti îndeplinești
Acest vis legat de familie
Cu cine vei simți sa construiești
Și a ta viata sa devina poezie.
Iartă-mă pentru tot ce nu am facut bine
M-am zbătut din toate puterile
Sa meargă lucrurile cu tine
Dar astea au fost împrejurările.
Te rog sa păstrezi vii aspectele pozitive
De cum la start ne-am perceput
Sa ne amintim sentimentele respective
Ce ne-au legat la început .
Oricât de greu ar fi acum
Inima mea îmi zâmbește
Și-ți apreciez deschiderea pentru acest drum
Dintre noi, chiar dacă nu mai strălucește.
Sa ții capul sus mereu
Sa realizezi cat esti de deosebita
Și crede-ma ca nu e un ieftin clișeu
Dar chiar ai fost de mine atat de mult iubita .
În încheiere din nou iti multumesc
Pentru tot ce ai făcut pentru mine
Sunt mândru pentru ce am putut sa iubesc
Dar stii bine ce dor îmi va fi de tine.
Rămas bun iubirea mea!
Dacă ai ține la tine cât de mult eu țin de tine
Dacă ai ține la tine cât de mult eu țin de tine,
te-ai învălui în lumina zilelor mele,
fiecare gând ar fi o adiere de dor,
fiecare pas, un cânt de alinare pentru sufletul meu.
Ai fi cu tine cum sunt eu cu tine –
neîncetat, cu fiecare clipă ca pe un dar.
Dacă te-ai iubi, cum o fac eu,
ai înțelege că iubirea nu cere,
nu cere nimic altceva decât să fie –
simplă, pură, fără forme,
fără ziduri de apărat,
fără măști de purtat.
Te-ai îmbrățișa, știind că tu ești tot ce am,
și tot ce am fost,
și tot ce voi fi.
Te-ai cunoaște în adâncurile tăcerii,
în acele colțuri de lumina dimineții
în care eu mă regăsesc cu tine,
fără cuvinte,
fără planuri,
doar un puls comun între două inimi.
Dacă te-ai iubi, aș putea să îți dau toată iubirea mea
fără frică, fără teamă de-a pierde.
Dacă ai ține la tine,
ar însemna că tu mă porți în fiecare zi,
ca un secret păstrat în pielea ta,
ca o fereastră deschisă către lume,
unde doar noi doi știm cum să iubim.
Mii de istorii
Nu mă pot răzbuna
Ca aș mai inventa
Mii de istorii
Cu prinți și prințese,
Pe valuri adânci
Peste mii de țărâmuri
Peste păduri întunecate
Și farmeci ascunse,
Poate aș mai inventa
Dacă aș mai putea
Mii de istorii
Ce el și cu ea .
Tu să știi că ești iubită,
Şi afară plouă a jale,
lacrimi mari ca de argint.
Se rostogolesc la vale,
pe al tău chip frumos și blând.
Buzele se încleştară,
inima ți-a împietrit.
Ochii mei vor să te vadă
si în brațe să te-alint.
Părul tău, mătase deasă,
despletit, lăsat pe spate.
Printre degete-mi răsfiră,
suvițele-ți parfumate.
Tu să știi că ești iubită,
eu mai sper că mă iubești.
Atunci când cerul suspină,
stiu că şi tu mă dorești.
Şi pe buzele-ncleștate,
tu sărutul meu să îl simți.
Că ai în inimă văpaie,
dorul tu poți să îmi aprinzi.
Când norii se risipesc
si când soarele răsare.
Eu la tine mă gândesc,
insă lipsa ta mă doare.
Dragoste , iubirea-i oarba,
nici odata nu se spune,
Ori ce ar fi in asta lume,
iubirea nu ne rapune,
Vreau şi soare, vreau şi ploaie
si vreau vântul să adie.
Gerul sper să nu te-ndoaie,
să-mi lași inima pustie
Pastel
Dai unei vieți culori din pastel,
Adieri de mistral spiritului,
Noanțe profunde, clare gândului
Și-ncerci să evadezi din rastel.
Iubești tot ce-i viu și curat,
Și-aduci un omagiu-n pamflet.
Urmezi lumina din suflet
Și-ți dorești un vis adevărat.
Dimineața din suflet
Deschid ochii și gândul senin îmi mângâie sufletul ..
E prima raza de soare,speranța,visare,
E cântec de privighetoare,fulg de nea,
Stea,aripa alba,cer albastru,mare..
E zeul ce-mi luminează existența..
Fara el s-ar așterne întunericul,
As fi un copac pustiit și singur,
Un vuiet trist în noapte,
Un cânt de jale,o ofilită floare..
Abia când în inima e soare incepe dimineața..
Rămas bun
Ramai cu bine iubirea mea
A venit acel moment preconizat
Atat de grea e despărțirea
E timpul sa accept ca s-a terminat.
Mergem fizic separat mai departe
Dar impreuna în sufletul meu
Amintirile rămân totuși deoparte
Le voi păstra în gând mereu.
Ii mulțumesc divinității pentru tot
Ce sansa am avut sa te cunosc
Dar sa ma rup ușor nu pot
Îmi ești la fel de draga, recunosc.
Mi-ai schimbat felul în care percep
Lucruri, oameni și gândirea
Un nou capitol sunt nevoit sa încep
Preferam sa continue între noi povestirea.
M-as bucura sa rămână totuși esența
De când ne-am îndrăgostit
Și sa ne păstrăm consistența
A doi oameni care cândva s-au iubit.
Visam la copii frumoși ca tine
Sa avem o familie armonioasa
Sa mergi în vacanțe cu mine
Sa te admir zilnic cat esti de gratioasa.
Iti doresc sincer sa-ti îndeplinești
Acest vis legat de familie
Cu cine vei simți sa construiești
Și a ta viata sa devina poezie.
Iartă-mă pentru tot ce nu am facut bine
M-am zbătut din toate puterile
Sa meargă lucrurile cu tine
Dar astea au fost împrejurările.
Te rog sa păstrezi vii aspectele pozitive
De cum la start ne-am perceput
Sa ne amintim sentimentele respective
Ce ne-au legat la început .
Oricât de greu ar fi acum
Inima mea îmi zâmbește
Și-ți apreciez deschiderea pentru acest drum
Dintre noi, chiar dacă nu mai strălucește.
Sa ții capul sus mereu
Sa realizezi cat esti de deosebita
Și crede-ma ca nu e un ieftin clișeu
Dar chiar ai fost de mine atat de mult iubita .
În încheiere din nou iti multumesc
Pentru tot ce ai făcut pentru mine
Sunt mândru pentru ce am putut sa iubesc
Dar stii bine ce dor îmi va fi de tine.
Rămas bun iubirea mea!
Alte poezii ale autorului
Tot ce a mai rămas
M-am îndrăgostit atât de naiv
Cu un suflet adolescentin
De un bărbat
Ce taina vinului mi-a arătat...
Cu fiecare zi ce ne trecea
În mine dragostea creștea
Vinul era firul roșu
Ce ne lega întru totul...
Și după fiece îmbrățișare
Venea promisiunea alteia
Dar la final am rămas cu dor
Neimbrățișată... cu paharul gol.
Azi doar imi plang amintirea
Scriind pe foi despărțirea
E tot ce mi-a rămas de la tine
Un pahar plin... de poezie...
Lună plină de April
Lună de April zace la fereastră
Galbenă, plină de povestea noastră
Aleargă grăbită apusul spre zori
Risipindu-mi iluzii și vise în nori.
Lumina-i se așterne ca un vis nebun
Pe-o ramură de gând nocturn
Și mi se face poftă de aroma vinului tău
Simt dor... de dor, să simt în suflet curcubeu.
Pe chip îmi desenează un zâmbet plin
Alungând orice urmă de freamăt și chin
Și razele-i calde încing cerul cuminte
Cu-n iz ușor și unic de simț fierbinte.
Luna plină de April cerne-un vis nestins
Pe cărări de-o veche, neuitată taină
Deși sub cerul larg, întins... deschis
Sufletul meu a capitulat...a mai închis o pagină.
Străin te-ai vrut..
Străin te-ai vrut, un pumn de amintiri pierdute,
Dar noaptea mi te port în vise de mine făurite.
Şi mi te strang la piept prin ceata nopții plutind
Și mi se face dor de-un vin, mai mult ca oricând.
Mă macină un dor nebun, ce aprig mă doare
Un dulce vis cum că-ntr-o zi ne-om revedea
Spune-mi te rog, babe, ar fi posibil oare?..
La un apus de soare, îmbrătişaţi cândva?
Să-mi stropești sufletul uscat de dor
Cu picături din al tău roșu demidulce,
Să-l simt din nou pe buze și-n inima fior
CU el să mă scufunzi in patimi interzise.
P.S
Revino o clipă!. ca şi când nu ai plecat
Mă doare enorm nimicul de tine lăsat,
Rupe tăcerea imensă așternută-ntre noi
Răsai ca un soare de toamnă, după vânturi şi ploi.
Lost
And today I lost myself in an illusion
of love
Trying again to lie myself that it
doesn't hurt
I step on my thoughts and feelings
again
Wishing me a wine and a last hug...
Feelling guilty of wanting a wine
I pay you tribute every night
With hot tears I endure and sigh
For the end of the story we had.
I would like to forget everything but
I'm afraid
That longing will take over me again
And my heart will begin to groan
Torn by your lack of echo.
Și....
Și uneori în nopți târzii am gânduri negândite
Ce-mi izvorăsc din amintiri pierdute, netraite .
Mai am gânduri secrete ce ie păstrez in taină
Le port cu-atata grijă..n-aș vrea să îmi dispară.
Şi am in gând cuvinte ce nu le-am zis sau scris
Rămân întipărite-n taïna sfântă a nopților de vis,
Și am trăiri si sentimente ce mi se plimba hai-hui
Dar sunt toate ale mele și nu-s de spus oricui.
Si-mi iese-n noaptea neagră timid cate-o amintire
Ce-mi sta pitita-n coltul din sertarul cu iubire.
Si-ncep a-mi curge lacrimi ce tot de luni le strâng
Din neputinta sufletului când îmi apari în gând.
Și mă încearcă un dor ce-I port de când te știu
Din nopțile când ne vorbeam de toate până târziu,
Și mi se naste-n suflet o umbra de speranță
Că intr-o zi vei reveni să te mai strâng in brate .
Asta mi-s eu cred în destin..îin probabilitate
Și tot ce am trăit nu am cum să ignor.
Căci mi-esti aproape chiar de îmi ești departe
Și cred, că totuși, noi nu ne-am întâÏnit întâmplător.
Pierduta-n vis
Am crezut că totu-i doar în mintea mea
Dar sufletul mi-i plin de tine
Ești omul ce nu-l pot avea
Deși trăiești fără să vreau în mine.
Și știu că tot ce simt e pur
În fiecare zi cerul mă vede
De când te știu un dulce chin îndur
De te-ai vedea prin ochii...n-ai crede!
Ne mai îmbrățișăm în lumi necunoscute
Unde ne-ncântă un clinchet de pahar
În realitate suntem suflete născute
Care s-au cunoscut... dar in zadar...
Și simt că ești acolo undeva
Și mă-nfrânez să nu mai sper...
C-un dulce vin să ieși în calea mea
Pierdută-n visul meu... te chem...
Tot ce a mai rămas
M-am îndrăgostit atât de naiv
Cu un suflet adolescentin
De un bărbat
Ce taina vinului mi-a arătat...
Cu fiecare zi ce ne trecea
În mine dragostea creștea
Vinul era firul roșu
Ce ne lega întru totul...
Și după fiece îmbrățișare
Venea promisiunea alteia
Dar la final am rămas cu dor
Neimbrățișată... cu paharul gol.
Azi doar imi plang amintirea
Scriind pe foi despărțirea
E tot ce mi-a rămas de la tine
Un pahar plin... de poezie...
Lună plină de April
Lună de April zace la fereastră
Galbenă, plină de povestea noastră
Aleargă grăbită apusul spre zori
Risipindu-mi iluzii și vise în nori.
Lumina-i se așterne ca un vis nebun
Pe-o ramură de gând nocturn
Și mi se face poftă de aroma vinului tău
Simt dor... de dor, să simt în suflet curcubeu.
Pe chip îmi desenează un zâmbet plin
Alungând orice urmă de freamăt și chin
Și razele-i calde încing cerul cuminte
Cu-n iz ușor și unic de simț fierbinte.
Luna plină de April cerne-un vis nestins
Pe cărări de-o veche, neuitată taină
Deși sub cerul larg, întins... deschis
Sufletul meu a capitulat...a mai închis o pagină.
Străin te-ai vrut..
Străin te-ai vrut, un pumn de amintiri pierdute,
Dar noaptea mi te port în vise de mine făurite.
Şi mi te strang la piept prin ceata nopții plutind
Și mi se face dor de-un vin, mai mult ca oricând.
Mă macină un dor nebun, ce aprig mă doare
Un dulce vis cum că-ntr-o zi ne-om revedea
Spune-mi te rog, babe, ar fi posibil oare?..
La un apus de soare, îmbrătişaţi cândva?
Să-mi stropești sufletul uscat de dor
Cu picături din al tău roșu demidulce,
Să-l simt din nou pe buze și-n inima fior
CU el să mă scufunzi in patimi interzise.
P.S
Revino o clipă!. ca şi când nu ai plecat
Mă doare enorm nimicul de tine lăsat,
Rupe tăcerea imensă așternută-ntre noi
Răsai ca un soare de toamnă, după vânturi şi ploi.
Lost
And today I lost myself in an illusion
of love
Trying again to lie myself that it
doesn't hurt
I step on my thoughts and feelings
again
Wishing me a wine and a last hug...
Feelling guilty of wanting a wine
I pay you tribute every night
With hot tears I endure and sigh
For the end of the story we had.
I would like to forget everything but
I'm afraid
That longing will take over me again
And my heart will begin to groan
Torn by your lack of echo.
Și....
Și uneori în nopți târzii am gânduri negândite
Ce-mi izvorăsc din amintiri pierdute, netraite .
Mai am gânduri secrete ce ie păstrez in taină
Le port cu-atata grijă..n-aș vrea să îmi dispară.
Şi am in gând cuvinte ce nu le-am zis sau scris
Rămân întipărite-n taïna sfântă a nopților de vis,
Și am trăiri si sentimente ce mi se plimba hai-hui
Dar sunt toate ale mele și nu-s de spus oricui.
Si-mi iese-n noaptea neagră timid cate-o amintire
Ce-mi sta pitita-n coltul din sertarul cu iubire.
Si-ncep a-mi curge lacrimi ce tot de luni le strâng
Din neputinta sufletului când îmi apari în gând.
Și mă încearcă un dor ce-I port de când te știu
Din nopțile când ne vorbeam de toate până târziu,
Și mi se naste-n suflet o umbra de speranță
Că intr-o zi vei reveni să te mai strâng in brate .
Asta mi-s eu cred în destin..îin probabilitate
Și tot ce am trăit nu am cum să ignor.
Căci mi-esti aproape chiar de îmi ești departe
Și cred, că totuși, noi nu ne-am întâÏnit întâmplător.
Pierduta-n vis
Am crezut că totu-i doar în mintea mea
Dar sufletul mi-i plin de tine
Ești omul ce nu-l pot avea
Deși trăiești fără să vreau în mine.
Și știu că tot ce simt e pur
În fiecare zi cerul mă vede
De când te știu un dulce chin îndur
De te-ai vedea prin ochii...n-ai crede!
Ne mai îmbrățișăm în lumi necunoscute
Unde ne-ncântă un clinchet de pahar
În realitate suntem suflete născute
Care s-au cunoscut... dar in zadar...
Și simt că ești acolo undeva
Și mă-nfrânez să nu mai sper...
C-un dulce vin să ieși în calea mea
Pierdută-n visul meu... te chem...