Iarna de Stela Enache în portugheză
Iarna
--- 1 ---
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi.
Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară;
Soarele rotund și palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerețe printre anii trecători.
--- R ---
Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înșirați se perd în zare,
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbucii albi de fum.
--- 2 ---
Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare
Strălucește și dezmiardă oceanul de ninsoare.
Iată-o sanie ușoară care trece peste văi…
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.
--- R ---
Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înșirați se perd în zare,
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbucii albi de fum.
Inverno
--- 1 ---
Do ar o terrível inverno peneira as nuvens de neve,
Troianos de longa viagem reuniram-se no céu;
Flocos voam, flutuam no ar como um enxame de borboletas brancas,
Espalhando arrepios nos ombros pálidos do país.
Neva durante o dia, neva à noite, neva novamente pela manhã!
Com uma corrente de prata os orgulhosos vestidos campestres;
O sol redondo e pálido está previsto entre as nuvens
Como um sonho de juventude com o passar dos anos.
--- R ---
É tudo branco nos campos, nas colinas, ao redor, ao longe,
Como fantasmas brancos, os choupos enfiados perdem-se na manteiga,
E no trecho desolado, sem trilhas, sem estrada,
Você pode ver as aldeias perdidas sob as nuvens brancas de fumaça.
--- 2 ---
Mas a neve pára, as nuvens fogem, o sol desejado
Ela brilha e dissipa o oceano de neve.
Aqui está um trenó leve que percorre os vales…
O tilintar dos chocalhos ecoou no ar alegre.
--- R ---
É tudo branco nos campos, nas colinas, ao redor, ao longe,
Como fantasmas brancos, os choupos enfiados perdem-se na manteiga,
E no trecho desolado, sem trilhas, sem estrada,
Você pode ver as aldeias perdidas sob as nuvens brancas de fumaça.
Category: Poems about nature
All author's poems: Pisica amuzantă ![]()
Date of posting: 7 October 2023
Timp de citire: ~4 min.
Views: 1250
Other poems by the author
Love poems
Parting poems
Poems about nature
Spring poems
Poems dedicated to Mothers
Poems for children
About parental home
Poems for Dad
Poems about animals
Poems about death
Philosophical poem
Confessional poems
Sad poems
Motivational poems
Prose
Christmas carols
Funny poems
The patriotic poems
Poems March 8
Easter poems
New Year Poems
Diverse poems
Thoughts
Poems dedicated
Congratulations
Friendship poems
Reformare
Gabriel Nicoara
18 November
Ce ai zis e rau, chiar oribil, tragic, da-i zis-o bine
Ploaia trăiește
Gabriel Nicoara
18 November
Frumos. Dar poate iti controlezi uneori, char daca rar, inima folosindu-ti caputu
Nu pot să te uit
Gabriel Trofin
18 November
Multumesc frumos! Ma bucur daca ti-a placut....
Nu pot să te uit
anca_nistor
17 November
Superbe versuri, intensă trăire!
Nu căuta la oameni
Gabriel Trofin
12 November
Mulțumesc frumos! Este într-adevăr așa cum ați spus...
Nu căuta la oameni
Silvia Mihalachi
12 November
,,NU CĂUTA LA OAMENI,, pentru mine, un cititor, nu este numai o superbă, superbă poezie, ea este și un bun sfătuitor a cărui sfaturi merită ,, pe t...
✨ Poeme din suflet pentru suflete
Deea
10 November
Mulțumesc
Sa nu mai doară...
un-pahar-de-poezie
10 November
Multumesc si eu ❤️🙏
Sa nu mai doară...
Alexandra-M
10 November
M-am regǎsit în versurile tale, mulțumesc pentru emoție
✨ Poeme din suflet pentru suflete
un-pahar-de-poezie
9 November
Bine scris!🤗