2  

Necrolog

Mă-ngheț singur, urlu, strig

Pe scena demenței, sigur mă-nfig.

Voi să uit ce-am petrecut

Să nu mai văd ce-i în trecut.

 

Un ars pe rug mă-nchipui, deget de smoală

Întind eu către cerul, acuma plin de boală.

Mă înec cu seva vieții - dezamăgire

Și o scuip pe tot ce-i alb - sclipire.

 

Thanatos se coboară, chipiu de morți topite

Și vocile ce țipă, pe cale chinuite.

Mă cheamă dar la ele, tomnatic să m-alătur

Să mă sfărâm în cioburi, și-apoi să mi le mătur.

 

Cad iarăși la pământ, când morții mă îngână

Recit și eu smerit, un vers pe căpățână.

Mă contopesc în noapte, sub plapuma pieirii

S-ajung poate în grabă, la clipa nemuririi.

 


Category: Poems about death

All author's poems: C. VASILE poezii.online Necrolog

Date of posting: 6 October

Timp de citire: ~2 min.

Views: 299

Log in and comment!

Other poems by the author

Erată

Când mă vei îndulci cu al tău glas

Și vei aduce cu tine cheia 

Amintirilor răsfrânte în ochiul tău duios

O să îmi frângi în două, nu doar ființa.

 

Te simt că ești acolo, parcă mă chemi la tine

Să-ți împlinesc un vis de seară, umbrit de bucurie

Să îți sărut cu patimă, ființa cea de lapte

Și să-ți plantez în gingașul tău pavilion doar un buchet de șoapte.

 

Ce aș putea să fac, să fiu potrivnic sorții

Să mă îngân pe veci cu tine, să uit chiar cine-s morții?

Aș vrea să te cuprind în aste brațe, să-ți simt cum se pliază

Talia ta pe sufletul meu, buzele tale în chipul trecut prin a ta amiază...

 

Te așezi în colțul camerei, prăfuit de spleen

Și îl cureți cu chipul tău, mult mai senin.

Camera e ceea ce mă doare, ființă dragă -

Leacul tău mai mult parcă omoară...

 

Mă dor toate, iubito - vino și înfășoară

Voința ciuruită de depresii

În bandajul auriu al sorții

Și fă pe loc un demn, de-a ta privire suavă.

 

Chiar de te chem, tu nu îmi vii

Dorul uitat - la loc să mi-l învii.

Te bucuri când îți înfigi în mine ace

Ascunde chiar prea multe, privirea perspicace.

 

Oare încă îmi placi tu mie,

Brunetă mică, vie, veșnic zglobie?

Sau doar mă-nșel buimac - că mă înalț,

Când eu de fapt, ador să zac?

More ...

Poems in the same category

Ești plecat !

Am în față pe birou,

O foaie albă și-un stilou,

Ași vrea să-ți spun ceva 

Ce rol important ai avut în viața mea.

 

Tu, m-ai scos dintr-un cerc vicios,

Pentru mine ai fost un scor norocos,

M-ai arătat că viașa-i frumoasă, 

Când stai cu omul bun la masă.

 

Cu tine am văzut doar răsărituri de soare

Am cutreerat și admirat ce frumoasă-i țara,

Și prima oară, m-am scăldat în mare,

Și am simțit că sufletul, nu mă mai doare.

 

Și azi, deși știu că ești plecat

Te aștept să vii  pâș- pâș lângă pat,

Să-mi spui povești de peste zi,

Să mi le amintesc în zori, când m-oi trezi !

More ...

Durere

La cimitirul ce poartă lumea în moarte,
Sunt două lumânări aprinse lângă cruci,
Iar eu tăcut, cu ochii plini de lacrimi,
Mai zăbovesc un pic lângă mormânt.

Un călător grăbit, azi, îmbrăcat în negru
Ce plânge lângă cruci durerea lui de frate,
Privește trist o lumânare în noapte,
O mamă îndurerată își plânge al doilea fiu.

N-am să-ți mai văd de azi ființa dragă,
Te-ai dus voit bătrânul tată să îl vezi
Și au rămas în urmă ani, ce nu vroiau să moară,
Din toate ai lăsat un doliu-n inimi prins.

More ...

Diferenta

Am vazut si am trait
Povestiri de mic copil,
Găsind prieteni la tot pasul
Mi-am vazut viitorul acru.

Într-o lume-n tunecată
Îmi făceam din viata artă,
Desenând cu doru-n pană
Pe pânza timpului in goană.

Ger si planset de vifor
Scrie singur in viitor.
Singuratic stau și eu de zor
În al meu cosciug ușor.

Doar un strop de frumusețe
Să apară-n nopatea grea,
Ca să facă diferenta
Între moarte și-un dar.

More ...

Fata pe deal

Luminile se reflectau  

Pe chipul său tânăr 

Stelele se intersectau 

Când auzeau săracul gemăt rupt din zor

 

Mărgelele cădeau 

Pe de-a lungul dealului 

Iar, greutatea metalului 

Trupul fetei îngrămădeau.

 

Lebedele dansau 

Pe lângă fata îmbujorată 

Penele lor își luă avansu' 

În ziua cea înnorată...

 

Liniștea dealului

Sfârșitul spectacolului 

Momentul de odihnă terminat,

Momentul de calmitate exterminat...

More ...

Ultima îmbrățișare trupească

 

Ce-aș mai putea face acum?

Ce mă voi face pe ziua de mâine ?

Am vrut să te conduc pe ultimul drum ținându-te de mână

Am vrut să reușesc, dar totuși nu te-am putut ține.

 

Conversațiile noastre din aceste trei zile au fost nebune

Cum am putut să vorbesc până am rămas fără glas

Ți-am povestit toate momentele bune

Te-am tras încontinuu de nas.

 

M-am jucat cu ale tale mâine și am încercat sa le încălzesc

Am reușit să le fac mai calde.

Degeaba dacă n-am putut să le trezesc

Degeaba dacă lumânarea tot la cap îți arde.

 

M-am simțit ca fiind copilul care-l aduceai de la școală

M-am simțit atât de fericită fiindcă te-am mai văzut întreg

De când te-am văzut viața mi s-a părut așa reală

N-am simțit niciodată că-nțeleg

Dar acum realizez că o fac.

 

Viața este un dar de la Dumnezeu

Una este,doar una,fiindcă atât ne este scris   

Alegem întotdeauna cel mai ușor traseu

Niciodată cel cu mare dificultate

Asta e prostia omului indecis.

 

Moartea este o mare binecuvântare…

Dacă ți-ai trăit singura viață cumsecade

Și ai știut să-ți ceri iertare

Dumnezeu îți va da să guști din ale Sale roade

Trăind veșnic în împărăția Lui.

 

M-am abținut atât de mult să nu te plâng

N-am reușit în totalitate,moșneguțule

Sper că nu te-am supărat când în brațe am vrut să te strâng

Și lacrimile mele în cete au început să cadă pe a ta pânză.

 

Te-am analizat îndelung chiar dacă mi-a fost frică

Am vrut să știu sigur că intri bine în țărână

Cu toate că mereu mai aveam încă o speranță mică

Speram să nu te duci în lumea eternă

Speram că vei mai sta puțin cu mine înainte de a pleca…

 

Ne vom mai întâlni noi vreodată?

Cât voi mai încerca să mă conving că sunt tare

Dacă slabul de mine atârnă?

N-ai să mă însoțești cum ai vrut, la măritare?

Răspunsurile le știu deja,dar încă aștept,încă sper să răspunzi chemărilor mele…

More ...

Durerea

Atâtea dureri...

Atâtea întrebări fără răspuns.

Atât de multe răni sângerând.

Săgeți înfipte în inimă.

De nimeni înțelese.

De multi batjocorite.

Răni dureroase.

De nimeni mângâiate.

Strigând după ajutor.

Ei părând surzi.

Nori negri atât de grei.

Oprind a mea rugăciune în drumul ei spre Cel Atotputernic.

Zilele trec.

Durea devine tot mai insuportabilă.

Cel rău șopotind... fă-o.

Dar nu vreau a mea mamă să sufere.

Nici în Foc să ard o veșnicie.

Să fie ăsta sfârșitul?

More ...

Support Poezii Online

Your support helps Poezii Online grow. Your donation supports development, improvements, and this space dedicated to personal creations - a place where poetry and literary text bring inspiration, calm, and a breath of air for the soul.

Thank you for helping poetry live on. 🤍