De ce

Și tot mă întreb, în fiecare seară:

De ce doare dorul când iubirea a fost amară?

De ce te mai caut, deși tu ai plecat?

De ce sufletul meu încă nu te-a uitat?

 

De ce nu te-ntorci? De ce nu mai vii?

De ce rămân singură cu-atâtea amintiri?

Poate unele iubiri nu sunt făcute să rămână,

Ci doar să ne schimbe și-apoi să apună.

Poate timpul ne-a rupt, poate n-am fost destul,

Dar încă mai sper să te-ntorci din trecut.

 

Și totuși, e liniște, o liniște grea,

În care aud doar ecoul din inima mea.

Poate n-a fost să fie, poate-a fost doar un vis,

Dar ce frumos a fost cât timp ne-am promis.

 

Speranța moare ultima, așa am învățat,

Dar uneori și speranța obosește de așteptat.

Eu încă mai sper, chiar dacă mă mai doare,

Că poate într-o zi vei apărea în cale.

Chiar dacă te caut și nu te voi găsi,

O parte din mine spre tine va veni.

 

Că unele persoane pleacă, nu dispar,

Rămân în amintiri, în suflet, în radar.

Rămân în melodii și-n nopțile târzii,

În locurile unde odată eram noi, copii.

 

Poate nu te-am pierdut, poate te-am scăpat,

Poate iubirea noastră ,a fost, dar a crăpat.

Poate unele drumuri se despart la un hotar,

Nu fiindcă n-a fost iubire, ci fiindcă n-a fost iar.

 

Și poate cel mai greu nu e c-ai plecat,

Dar că încă îmi amintesc cum era când m-ai iubit cu-adevărat.

Că încă îți caut chipul în oameni trecători,

Și încă mă întorc ca proștii visători.

 

Dar timpul nu șterge, ci ne-nvață ușor

Să purtăm în tăcere ce-a fost cândva amor.

Să privim o amintire fără să mai doară,

Și să înțelegem că viața va merge mai departe iară.

 

Eu nu te voi uita, dar nici nu te voi chema,

Voi păstra ce-a fost frumos și voi lăsa restu-n urma mea.

 

Poate vindecarea nu-nseamnă să uiți,

Ci să poți zâmbi când spre trecut te uiți.

Să spui „a fost frumos”, fără să mai plângi,

Și să mergi înainte, chiar dacă simți că te stângi.

 

Și poate, cândva, ne vom întâlni din nou,

Două suflete schimbate de timp și de ecou.

Poate vei zâmbi, iar eu voi zâmbi la fel,

Știind că odată am fost totul pentru el.

 

Iar până atunci, dacă vreodată ți-e dor,

Amintește-ți că te-am iubit fără să cer în schimb un favor.

Nu perfect, nu fără greșeli, dar sincer și curat,

Cu tot sufletul meu… până când m-ai lăsat.


Category: Parting poems

All author's poems: Mosneaga Laura poezii.online De ce

Date of posting: 10 September

Timp de citire: ~5 min.

Views: 208

Log in and comment!

Poems in the same category

Suflet trist

Doare atât de tare , sufletul în mine,

Aș vrea să fi aici, să te cuprind în brațe 

Dar tu nu mai știi ce simt eu pentru tine,

Însă eu încă îmi fac speranțe 

 

Încă simt, încă vreau,doar că nu-ți pot spune,

Tu ești acum trecutul meu și o lecție învățată 

Iar tot ce a fost cu noi,incer,încet apune 

Inima mea,se numește resemnată!

 

 

More ...

Poem

Îți mai miros hainele a Dior Sauvage

Mai îmi porți dorul meu după tine? 

Sau tot cu el te mai îmbraci....

Nu te-aș întreba ce faci,

Că e o întrebare retorică, 

Te-aș întreba altceva, 

Când ne vom revedea, când o să bem o cafea.

Să-ți reamintesc că mi-ai zis că ne vom căsători.. 

Sa fim la casa noastră cu ai noștri  proprii copii..

Hmmm, Să mai zic , că ai vrut să-ți fiu? 

Nu ți-am fost, 

Și nici nu vom fii 

Totuși, am rămas doi foști, 

Rar se mai uită înapoi,  

Iubind cu pătimă alți doi ochi.

 

More ...

Lalele galbene

Azi am primit lalele

Galbene și proaspete

Iar ploaia le-a picurat stropi aurii

Fiecare petala e un mesaj de la tine

O soapta, un cod secret, un suras

Caci tu, draga mea

Ai zambetul mai minunat ca florile

Efemere si tacute, destinate cenusii

Pacat ca nu esti aici

Lalelele ajung țărână

Ploaia se învelește cu picaturi aurii si dispare 

Ceața albește leagane si morminte

Caci tu nu imi vei mai darui lalele

 

More ...

De vorbă cu frica

În neagra oglindă, privesc frica mea,

Încet îi vorbesc, dar ea se îndepărtează, vezi cum stă.

Eu tac, supărată, fără cuvinte să dau,

Și-n suflet simt fiorul ce mereu rămâne greu.

Nu-mi place să privesc ochii ce mă sperie,

Frica mea ascunsă, ce în taină mă umilie.

Încet o uit, dar ea iarăși vine la mine,

În ospeție tăcută, ca un vânt printre ruine.

 

Autor Alina Zamurca 🎀 

Am compus poezia pe 16.10.2024.

More ...

Azi arde trandafirul

Azi arde trandafirul dăruit de tine 

in colțul amintirilor de altădată. 

 

La cumpăna gândului, umbrele-s senine 

iar spinii n-or să mai înțepe niciodată. 

 

De astăzi lacrimi nu mai curg 

s-au format deja cascade, 

pașii nu ți-i mai parcurg 

și-nchei frumoase episoade;

de iubire și surâs la țărm de dor,

plecat vei fi, dar în inimă-mi,

te vei afla nemuritor.

More ...

Despărțirea de vară

Dacă exiști, o, vară și nu ești doar o știre
Sau doar o minciunică la meteo, desigur,
Atunci, pentru naivii ce cred încă-n iubire,
Sărută-mă pe pleoape să nu mă mai simt singur
 
Și soarele acela ce spui că fără tine
Nu-și merită salariul, sau chiar ar fi șomer
Trimte-l ca pe-o slugă, s-arunce zori senine
Spre-aceia pentru care lumina e-un mister
 
Să nu mă lași o, vară, sau ești ca orișicare,
Când mi-este cel mai bine, găsești motiv să pleci
Și fără vreun "adio" mă lași cu ochii-n soare
Vreo nouă luni sau zece, când pragul iar mi-l treci!
 
Ai aere de divă, vai, vreau autograf!
De mai apuc un iunie, o, vară, îți promit
C-am să te pun în lanțuri și am să-ți dau un ștraf
Și o să pleci, o, vară doar dac-am să-ți permit!
More ...

Support Poezii Online

Your support helps Poezii Online grow. Your donation supports development, improvements, and this space dedicated to personal creations - a place where poetry and literary text bring inspiration, calm, and a breath of air for the soul.

Thank you for helping poetry live on. 🤍