De ce
Și tot mă întreb, în fiecare seară:
De ce doare dorul când iubirea a fost amară?
De ce te mai caut, deși tu ai plecat?
De ce sufletul meu încă nu te-a uitat?
De ce nu te-ntorci? De ce nu mai vii?
De ce rămân singură cu-atâtea amintiri?
Poate unele iubiri nu sunt făcute să rămână,
Ci doar să ne schimbe și-apoi să apună.
Poate timpul ne-a rupt, poate n-am fost destul,
Dar încă mai sper să te-ntorci din trecut.
Și totuși, e liniște, o liniște grea,
În care aud doar ecoul din inima mea.
Poate n-a fost să fie, poate-a fost doar un vis,
Dar ce frumos a fost cât timp ne-am promis.
Speranța moare ultima, așa am învățat,
Dar uneori și speranța obosește de așteptat.
Eu încă mai sper, chiar dacă mă mai doare,
Că poate într-o zi vei apărea în cale.
Chiar dacă te caut și nu te voi găsi,
O parte din mine spre tine va veni.
Că unele persoane pleacă, nu dispar,
Rămân în amintiri, în suflet, în radar.
Rămân în melodii și-n nopțile târzii,
În locurile unde odată eram noi, copii.
Poate nu te-am pierdut, poate te-am scăpat,
Poate iubirea noastră ,a fost, dar a crăpat.
Poate unele drumuri se despart la un hotar,
Nu fiindcă n-a fost iubire, ci fiindcă n-a fost iar.
Și poate cel mai greu nu e c-ai plecat,
Dar că încă îmi amintesc cum era când m-ai iubit cu-adevărat.
Că încă îți caut chipul în oameni trecători,
Și încă mă întorc ca proștii visători.
Dar timpul nu șterge, ci ne-nvață ușor
Să purtăm în tăcere ce-a fost cândva amor.
Să privim o amintire fără să mai doară,
Și să înțelegem că viața va merge mai departe iară.
Eu nu te voi uita, dar nici nu te voi chema,
Voi păstra ce-a fost frumos și voi lăsa restu-n urma mea.
Poate vindecarea nu-nseamnă să uiți,
Ci să poți zâmbi când spre trecut te uiți.
Să spui „a fost frumos”, fără să mai plângi,
Și să mergi înainte, chiar dacă simți că te stângi.
Și poate, cândva, ne vom întâlni din nou,
Două suflete schimbate de timp și de ecou.
Poate vei zâmbi, iar eu voi zâmbi la fel,
Știind că odată am fost totul pentru el.
Iar până atunci, dacă vreodată ți-e dor,
Amintește-ți că te-am iubit fără să cer în schimb un favor.
Nu perfect, nu fără greșeli, dar sincer și curat,
Cu tot sufletul meu… până când m-ai lăsat.
Category: Parting poems
All author's poems: Mosneaga Laura ![]()
Date of posting: 10 September
Timp de citire: ~5 min.
Views: 208
Love poems
Parting poems
Poems about nature
Spring poems
Poems dedicated to Mothers
Poems for children
About parental home
Poems for Dad
Poems about animals
Poems about death
Philosophical poem
Confessional poems
Sad poems
Motivational poems
Prose
Christmas carols
Funny poems
The patriotic poems
Poems March 8
Easter poems
New Year Poems
Diverse poems
Thoughts
Poems dedicated
Congratulations
Friendship poems
Catastrofa din mine
Monica P
20 October
Profund și frumos,felicitări!!!💌
Un lup printre oi
Irina Alexandra
18 October
Superb!!!
Nu mă asculta, inimă
Lacrimi de dor
17 October
Iubirea este pe vecie!
Nu mă asculta, inimă
Lacrimi de dor
17 October
Felicitări, frumoase versuri, felicitări pentru tot!
Biografie
Vladislav Varzari
16 October
@Silvia Mihalachi, aceasta este una dintre primele mele poezii, vă mulțumesc mult
Biografie
Silvia Mihalachi
16 October
Am citit cu o deosebită atenție , așa cum se citește o ,,Biografie ,, incrustată ,, în palmele ostenite,, și am găsit scrise ,, fapte cu cerneală...
Parfumul unui timp apus
un-pahar-de-poezie
14 October
Mulțumesc din suflet🙏
Parfumul unui timp apus
Dora●Dor
13 October
poezia aceasta este de o nostalgie si de o demnitate superbă!
Efectul Placebo
celina balan
10 October
Superba.🌹🌹🌹 Fără cuvinte!👏👏👏
Parfumul unui timp apus
celina balan
10 October
Atât de nostalgica încât te învăluie de la prima citire. Linistitoare. Felicitari❤️