2  

Radio Poezii.online — Your verses are now playing non-stop, live, 24/7

Poetry has always lived in sound. Before paper existed, verses were said, sung, and passed down from mouth to mouth, from person to person. Today, on Poezii.online, we return to this root.

We launched Radio Poezii.online — a radio station dedicated entirely to your audio creations.

What does this mean for you?
If you have recorded a poem, recited a verse, or transformed a creation into a song using the tools provided by Poezii.online — your recording is no longer hidden in a profile. It goes into rotation. It plays. It can be heard.

Non-stop. 24 hours a day. 7 days a week.

Anyone who enters the site can press play and hear you — your voice, your interpretation, the emotion you put into each syllable.

A community radio, made by you
We don't have paid DJs. We don't have a playlist chosen by algorithms. We have something more valuable: the voices of the authors in this community.

Every recording added to Poezii.online automatically enters the radio library. Whether you recited a classic sonnet, sang your own poem with a guitar in your hand, or just let your voice carry the words — your place is in this continuous broadcast.

You can be live. You, on the station
We go further than that. Periodically, we offer some authors the opportunity to go live on the radio — to read, talk, interact with listeners in real time.

If you are an active author on Poezii.online and want to have your own "show" — whether it's ten minutes or an hour — write to us. We prepare the access, you prepare the lyrics.

How to listen
Simple. No apps, no subscriptions.

The radio player appears directly in the bottom bar of the site. Hit play and continue reading, exploring, discovering new authors — the music and poems play in the background, without interrupting anything.

Or go directly to live.poezii.online for the page dedicated to the radio, where you can see how many listeners are online and what transmission mode is running — auto or live.

Why did we do this?

Because a poem read aloud has a power that the written text cannot always reproduce. The intonation, the pauses, the trembling of the voice when the verse overwhelms you — these are not visible on the screen. They are audible.

And because you, those who write and record here, deserve to be heard.

Radio Poezii.online is yours. Put on the airwaves by you, for you.

Random creations :)

Fără destin

 

Azi vântul trece iar prin crânguri,

Şoptind povești ce nimeni nu le știe,

Iar pașii mei se pierd printre amurguri,

Lăsând în urmă poezie...

 

Ce vină poartă timpul că se duce?

Ce vină are omul că iubește,

Când dorul arde-n inimi ca o cruce,

Şi tot ce e frumos se risipește?

 

Rămâne glasul unei clipe de pe urmă,

Un cânt pierdut ce-n zori se va sfârși,

Pârdalnica iubire-n suflet scurmă,

Știind că nimeni nu mă va iubi...

 

Cum să-nfloresc, când sufletul îmi plânge,

Şi fiecare floare pare-un rămas bun?

Se rupe-n mine gestul ce ajunge

Să doară mai adânc ca tot ce spun…

 

Mi-e dor de-o lume care nu mai vine,

De glasul tău ce-n inimă-mi intra,

Acum, doar stelele vorbesc cu mine,

Și-mi spun că te-au văzut altundeva.

 

Mă-nvăluie tăcerea ca o rană,

Ce n-a primit nicicând vreun leac divin,

Şi simt cum trece clipa cea vicleană,

Pe lângă mine, fără vreun destin.

More ...

Sub luna veche

Sub luna veche, palidă-n hotar,

Se stinge timpul ca un vis pierdut,

Și vântul poartă-n câmpul solitar

Ecoul mut al unui gând trecut.

 

În noaptea-i rece, codrii de argint

Își clatin frunza-n doruri neștiute,

Iar stele ard pe cerul cel preasfint

Ca ochi de lumi de veci necunoscute.

 

Pe lacul lin, o umbră se preface

În tremur viu de dor și amintiri,

Iar apa-ntreabă cerul: „unde zace

Al inimii pierdutul întru zări?”

 

Și eu, rătăcitor prin astă lume,

Ascult cum timpul cade-n clipe reci,

Și-n pieptul meu se nasc acele glume

Ale iubirii ce nu poate treci.

More ...

Cameră

De pe geamul aburit

Pot vedea nelămurit 

Cum ploaia își face prezența,

Iar tu îmi furi existența.

 

O îmbrățișare lunguiață, 

Mă întorci să te văd la față, 

Și să realizez că aici

Suntem două, nu amici. 

 

Afară-i frig și se-nnorează,

Brațele tale mă păstrează 

Lângă tine și c-un pupic, 

Deja nu mai gândesc logic. 

 

În camera asta să lăsăm 

Iubirea pe care ne-o purtăm, 

Să se știe că eu mereu 

Te-am slăvit precum un zeu. 

 

Și-n această cameră comodă, 

Ai găsit tu cumva o metodă

Din care am reieșit uimită 

Căci dragostea ți-a fost simțită.

More ...

Iubirea mea uitată

Ca o frunză frântă 

Ruginit-am timpuriu

Sub stropii ce frământă

Din cerul cenușiu. 

În vârtej mă poartă 

Pe căi întortocheate 

Bătătorita soartă 

De vise -nlăcrimate...

La răspăntie de drum 

Mă saltă văntul, aprig,

Suflând din bucium,

Mă-nvăluie de frig...

Lipsită de căldură, 

Mă pierd în neputință, 

Pe ramura ce tremură 

Sorbită n neființă..

Golașă de culoare

Ce ma-mplinea odată;

Azi mistuie sub soare 

Iubirea mea uitată...

 

More ...

Tot ce am

Îți dau visele
Cu ele mă alint
Strigându-ți chipul din oglindă,
Cad cioburi ce mă mint
Când umbra ta ating
Și  brațele iubirii vin
În valsul vieții să mă prindă.
 
Îți dau umbra mea
Cu ea  te însoțești
E mult  mai înțelegătoare ,

Chiar dacă o strivești
Ea fuge și fuge…..
Niciodată n-ai să afli
Ce mult, uitarea ta  mă doare.

More ...
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live