Sa tii minte mereu!
Odată ce ai frânt inima cuiva nu o mai poţi "repara".
Nici toate scuzele din lume
sau "te iubesc"-urile nu o vor mai repara.
Pentru că încrederea odată pierdută se recapătă cu greu ..
şi iubirea poate deveni ură într-o secundă .
Chiar dacă persoana acea te iubeşte
nu va trece mereu peste faptul
că poţi oricând să-i frângi inima şi să pleci .
Iubiti-va unul pe altul,frati,surori,sotzi si sotzie,
nu va uriti si va distrugeti inimile voastre,c
a-ci pe linga voi mai sufara cel de linga voi,
------copii,parintii...
Va doresc o Duminica binecuvantata la toti ...
Pace si liniste sufleteasca sa aveti mereu..
Poems in the same category
Apoteoză inutilă
Par a fi lipite de sculptori,
Banalul sărut învinge chiar timpul,
Jilav și magic el răstoarnă pământul
Părul blajin, ce miroase a lună
Lent se strecoară pe falnicii umeri
Si din simplă femeie te face regină,
Iar pe cei ce-l admiră - boieri
Ochii scăldați de apele mării
Sunt apți de a vedea în întuneric lumină,
Ei poartă în sine taina femeii
Si pe orice poet îl inspiră
Ei hapsâni te privesc în continuu
Nefiind apți să-ți vadă al tău geniu,
Trupu-ți supune al păgânilor gânduri,
Iar vorbele scot adormiți din mormânturi
Draga mea, apogeul fineței
Mai cântă-mi o dată cu vocea sirenei
Iar eu am să ascult, până mă voi stinge
Poate... măcar atunci mă vei plânge
....Dor....
Colecţionez zîmbete, în trupul meu pustiu...
Vrăjesc inimi, pe pămîntul ăsta viu.
Ucid amintiri, arunc lacrimi, caut paşi,
Paşii tăi amore, în sufletu-mi rămaşi!..
Amorţit e visul meu, în pledarea sorţii,
Destin nevinovat, în glasul veşnicului mit,
Pradă vieţii, mereu greşim cu toţii
Dor călcat de foc, în prete zugrăvit!..
Beţia vechilor arome, simt aerul printre vene,
Ceaţa-mi înăbusă privirea, ce oglindeşte alene
Ţurturi de cuvinte, răscolesc prin vise
Scîntee de briliant, pe păru-mi sunt ninse.
Sticle de dorinţe, ascunde pleoapa ruginită
Extaz de putere, în culmea prăbuşită.
Glorios amar, ce-mi îneacă glasul
Veştejit de ploi, rămas îmi e curajul.
Turme de momente, în templul de iubire,
Încinge lumină o şoapta de făclie,
Roade de nămol, ascunse-n trupul meu,
Judecîndu-mi lumea, îmi e dor de chipul tău!!!
Fermecătoare-i marea
Fermecătoare-i marea, sărutându-ți gleznele usor
Orizontul îți vorbește regretând uitarea ...
Și pescărușii învingători în sclipirile de aur
Spulberă ce nu pot înțelege,
... depărtarea.
Fermecătoare-i marea, chiar și când pe cer sunt nori
Orizontul, depărtarea și chipul tău senin în zori
Mă-ndeamnă valurile-n larg șoptindu-mi parcă despre tine
Aștept clipa regăsirii, dar clipa asta
... nu mai vine.
Vântul îmi îndeamnă marea, în gânduri să-mi vorbească
Iar stelele în noapte pe cerul mare să-mi zâmbească
Îmi spun să uit, să mă ridic, să plec spre alte zări ...
Iubirea ei... să mă găsească
… pe alte visătoare mări.
Dar a mea inimă-i mai mare decât orice-ndepărtat ocean
Să-mi văd iubirea peste mări, nu poate fi putință
Respir priviri în orizont, marea-n orice vis fermecatoare,
Mă îndeamnă să revin
...la viață.
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volumul Șoaptele Nopții ( editura Galaxia Gutenberg, 2020 - ISBN: 978-973-0-32645-1 / Toate drepturile rezervate )
Gând, Iubire, Legătură și o Flacără
Infinit
De tu ești dragostea
Și ești,
Cu siguranță îți pot spune...
Iar pentru cei ce vor să știe cine-s eu,
Îti spun doar ție s-audă toată lumea,
Glumesc știi vorba asta,
Sunt portavocea sau glasul îngerilor noștri sau mai degrabă doar ai tăi!
Nu-i Dumnezeu si El acolo,
Cel care mi te-a scos in cale?
Nu eu sunt un pribeag căzut în ale tale brațe,
Sau poate tu cea care-mi cade-n față
Să o salvez de negrele tristeți?
Și cei iubirea de nu-i însuși Dumnezeu,
Când vrea să ne vorbească infinit?
Nu ești tu însăși nemurirea?
Nu-s eu iubitul tău ce-l ține de mână pe Hristos?
Nu suntem noi acei captivi ai libertății noastre?
Crezi tu că a murit iubirea sau că e mort El însuși Dumnezeu
Când îl rugăm să ne ajute,
Să evadam în infinitul Său?
Curaj iubito a sosit și ceasul nostru,
Al meu,al tău și-acolo e același Dumnezeu!
(30 ian 2024 Vasilica dragostea mea)
Fara tine
Apoteoză inutilă
Par a fi lipite de sculptori,
Banalul sărut învinge chiar timpul,
Jilav și magic el răstoarnă pământul
Părul blajin, ce miroase a lună
Lent se strecoară pe falnicii umeri
Si din simplă femeie te face regină,
Iar pe cei ce-l admiră - boieri
Ochii scăldați de apele mării
Sunt apți de a vedea în întuneric lumină,
Ei poartă în sine taina femeii
Si pe orice poet îl inspiră
Ei hapsâni te privesc în continuu
Nefiind apți să-ți vadă al tău geniu,
Trupu-ți supune al păgânilor gânduri,
Iar vorbele scot adormiți din mormânturi
Draga mea, apogeul fineței
Mai cântă-mi o dată cu vocea sirenei
Iar eu am să ascult, până mă voi stinge
Poate... măcar atunci mă vei plânge
....Dor....
Colecţionez zîmbete, în trupul meu pustiu...
Vrăjesc inimi, pe pămîntul ăsta viu.
Ucid amintiri, arunc lacrimi, caut paşi,
Paşii tăi amore, în sufletu-mi rămaşi!..
Amorţit e visul meu, în pledarea sorţii,
Destin nevinovat, în glasul veşnicului mit,
Pradă vieţii, mereu greşim cu toţii
Dor călcat de foc, în prete zugrăvit!..
Beţia vechilor arome, simt aerul printre vene,
Ceaţa-mi înăbusă privirea, ce oglindeşte alene
Ţurturi de cuvinte, răscolesc prin vise
Scîntee de briliant, pe păru-mi sunt ninse.
Sticle de dorinţe, ascunde pleoapa ruginită
Extaz de putere, în culmea prăbuşită.
Glorios amar, ce-mi îneacă glasul
Veştejit de ploi, rămas îmi e curajul.
Turme de momente, în templul de iubire,
Încinge lumină o şoapta de făclie,
Roade de nămol, ascunse-n trupul meu,
Judecîndu-mi lumea, îmi e dor de chipul tău!!!
Fermecătoare-i marea
Fermecătoare-i marea, sărutându-ți gleznele usor
Orizontul îți vorbește regretând uitarea ...
Și pescărușii învingători în sclipirile de aur
Spulberă ce nu pot înțelege,
... depărtarea.
Fermecătoare-i marea, chiar și când pe cer sunt nori
Orizontul, depărtarea și chipul tău senin în zori
Mă-ndeamnă valurile-n larg șoptindu-mi parcă despre tine
Aștept clipa regăsirii, dar clipa asta
... nu mai vine.
Vântul îmi îndeamnă marea, în gânduri să-mi vorbească
Iar stelele în noapte pe cerul mare să-mi zâmbească
Îmi spun să uit, să mă ridic, să plec spre alte zări ...
Iubirea ei... să mă găsească
… pe alte visătoare mări.
Dar a mea inimă-i mai mare decât orice-ndepărtat ocean
Să-mi văd iubirea peste mări, nu poate fi putință
Respir priviri în orizont, marea-n orice vis fermecatoare,
Mă îndeamnă să revin
...la viață.
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volumul Șoaptele Nopții ( editura Galaxia Gutenberg, 2020 - ISBN: 978-973-0-32645-1 / Toate drepturile rezervate )
Gând, Iubire, Legătură și o Flacără
Infinit
De tu ești dragostea
Și ești,
Cu siguranță îți pot spune...
Iar pentru cei ce vor să știe cine-s eu,
Îti spun doar ție s-audă toată lumea,
Glumesc știi vorba asta,
Sunt portavocea sau glasul îngerilor noștri sau mai degrabă doar ai tăi!
Nu-i Dumnezeu si El acolo,
Cel care mi te-a scos in cale?
Nu eu sunt un pribeag căzut în ale tale brațe,
Sau poate tu cea care-mi cade-n față
Să o salvez de negrele tristeți?
Și cei iubirea de nu-i însuși Dumnezeu,
Când vrea să ne vorbească infinit?
Nu ești tu însăși nemurirea?
Nu-s eu iubitul tău ce-l ține de mână pe Hristos?
Nu suntem noi acei captivi ai libertății noastre?
Crezi tu că a murit iubirea sau că e mort El însuși Dumnezeu
Când îl rugăm să ne ajute,
Să evadam în infinitul Său?
Curaj iubito a sosit și ceasul nostru,
Al meu,al tău și-acolo e același Dumnezeu!
(30 ian 2024 Vasilica dragostea mea)
Fara tine
Other poems by the author
regula iubirii
Cine te iubeste adevarat
nu te schimba ,
nu te minte ,
nu te foloseste ,
nu iti provoca durei
si nu te lasa la greu.
te iubesc
tu esti un întreg şi ocupă o mare parte din inima .
Ai mereu zâmbetul pe buzele acelea
care m-au făcut să uit chiar dacă pentru un moment ,
de probleme mele . tu ai un loc special
în fiecare colţişor din mine ,
şi esti la fel de special ca o stea căzătoare ,
fiecare părticică din mine îti aparţine .♥
mama cea mai scumpa fiinta
Mama – cel dintîi cuvînt, cel mai dulce zambet,
cel mai sincer suflet, cel din urmă vis.
Cea mai dulce voce, cea mai grea durere,
cea mai mîndra floare, cea mai scumpa carte.
Mama – lacrima tîrzie, vesnica icoana,
inger de-naltare, candela aprinsa!
Candela a vietii, care nu se stinge,
care lumineaza si pe veci vegheaza!
regula iubirii
Cine te iubeste adevarat
nu te schimba ,
nu te minte ,
nu te foloseste ,
nu iti provoca durei
si nu te lasa la greu.
te iubesc
tu esti un întreg şi ocupă o mare parte din inima .
Ai mereu zâmbetul pe buzele acelea
care m-au făcut să uit chiar dacă pentru un moment ,
de probleme mele . tu ai un loc special
în fiecare colţişor din mine ,
şi esti la fel de special ca o stea căzătoare ,
fiecare părticică din mine îti aparţine .♥
mama cea mai scumpa fiinta
Mama – cel dintîi cuvînt, cel mai dulce zambet,
cel mai sincer suflet, cel din urmă vis.
Cea mai dulce voce, cea mai grea durere,
cea mai mîndra floare, cea mai scumpa carte.
Mama – lacrima tîrzie, vesnica icoana,
inger de-naltare, candela aprinsa!
Candela a vietii, care nu se stinge,
care lumineaza si pe veci vegheaza!
regula iubirii
Cine te iubeste adevarat
nu te schimba ,
nu te minte ,
nu te foloseste ,
nu iti provoca durei
si nu te lasa la greu.
te iubesc
tu esti un întreg şi ocupă o mare parte din inima .
Ai mereu zâmbetul pe buzele acelea
care m-au făcut să uit chiar dacă pentru un moment ,
de probleme mele . tu ai un loc special
în fiecare colţişor din mine ,
şi esti la fel de special ca o stea căzătoare ,
fiecare părticică din mine îti aparţine .♥
mama cea mai scumpa fiinta
Mama – cel dintîi cuvînt, cel mai dulce zambet,
cel mai sincer suflet, cel din urmă vis.
Cea mai dulce voce, cea mai grea durere,
cea mai mîndra floare, cea mai scumpa carte.
Mama – lacrima tîrzie, vesnica icoana,
inger de-naltare, candela aprinsa!
Candela a vietii, care nu se stinge,
care lumineaza si pe veci vegheaza!