Te-am vazut pe cealalta parte a raului.
Vezi totul prin ochii celorlalti,
Doar nu prin ai tai.
Si cand ma uit in acei ochi,
Ma uit in ochii mei.
Suntem aceasi persoana,
Doar ca tu te ascunzi intre sutele de persoane,
Si eu ma pierd in poeziile pe care le-am scris.
Tu,un nimeni,un ciudat introvertit,
Eu,un om tacut,un scriitor,prieten bun,doar putin nedumerit.
In ochii lor un copil ciudat si necioplit,
Dar eu te vad ca pe un om creativ.
Iti e frica de parerea celorlalti,nu?
Mereu ti-a fost,
Mereu iti va fi.
Doar lasa-te purtat de vant,scrie si fi fericit.
Ai ma trait o zi,este ceva de zambit.
Categoria: Poezii diverse
Toate poeziile autorului: Nik
Data postării: 5 februarie 2023
Vizualizări: 765
Poezii din aceiaşi categorie
Apărătorul meu
Duhul sfânt, trimis a fost,
De Dumnezeu pe pământ,
Să vestească lucrul sfânt,
Fiu ce vine pe pământ.
Cu noi est-n fiecare
Îl avem de la născare,
E trimis de Dumnezeu
In veci să fie mereu..
Domnul Isus a lăsat
Duhul sfânt cu noi să fie,
Apostolii har să aibă ,
Întru această vecie.
Duhul sfânt e îndrumătorul,
El este apărătorul...
Ascultă ce-ți spune el
Căci e de la Dumnezeu.
Fără duhul sfânt în tine,
Na-ai credință, nu e bine,
El ne iubește mereu
Cu Isus și Dumnezeu.
Iarna din mine
Azi lupt cu frigul din mine,
Cu ierni ce încep să m-acuze,
Mă-ngheață geruri străine,
Și-mi crapă tăcerea pe buze.
Sub piele îmi urlă pustia,
Și-n măduvă-mi ninge ușor,
Nămeți îmi încarcă vecia,
Și tâmplele ninse mă dor.
C-un urlet de gheață mă strig,
Dar nu-i mântuire în glas,
Mi-e viața o haină de frig,
Și timpul un sloi ce-a rămas.
Simt trupul o scorbură albă,
Și sufletul – viscol cioplit,
Pe umeri mi-atârnă o salbă
Din gheață și foc netopit.
În mine e iarna cea mare,
Un secol de alb clandestin,
Și-n frigul ce-n mine răsare,
Apune un rece destin...
Frântură de schimbare
Îți curge seva frumuseții-n vene
Si strălucești cu aripile-ți terne
De parc-ai fi un nefiresc delir,
Te-înalți și te cobori în visuri inutil.
O strălucire vie a purei dimineți
Si noaptea o săruți cu a durerii gheți
Suav și fraged, cu chipu-ți insipid,
Te-ai transformat din rece în veșnic colorit.
Nu vei trăi magia eternei tale vieți
Căci ploile vor pune pe tine a lor ceți
Si din coconul mârșav din care ai fugit
Te vei întoarce iarăși pe pământ obosit.
Trecere
O umbră fără glas
mă strânge.
O alung
și mă-nfășoară.
Un drum apare,
dar nimeni nu calcă.
Eram deja
pașii.
Practica și teoria!
Vreau să mai fiu ca altădată
Când fără griji noi ne iubeam,
N-aveam nici casă și nici bani
Și cu chirie pe la bloc stăteam
Eram doi tineri absolvenți
Veniți intr-un oraș de munte,
Purtând în geantă diploma
Gata cu lumea să se-nfrunte
Dar practica n-a fost ca teoria
Și în teren a trebuit să inventăm,
Rețete și tratamente la animale
Ca în final de boli să le salvăm
Să fii un bun medic veterinar
Înseamnă pasiune și răbdare,
Că doar atunci poți să-nțelegi
Un pacient ce-ți cere vindecare
Și anii au trecut fără-ncetare
Cu împliniri, eșecuri, neajunsuri,
Profesional sunt multe întrebări
La care nu găsim încă răspunsuri
......................................
Acum am pus multe deoparte
Avem și unde sta, copii și bani,
Și zilnic rugă înălțăm la Domnul
Să ne dea sănătate si...ceva ani!
Ei da..voi nu!
Oameni decidenți, fiți asumați,
Așa cum ieri, v-au învățat pe voi,
Bunicii voștri, mai puțin învățați,
Dar pentru țară, au dus război
Ei an de an, au construit și zugrăvit,
Voi dărâmat, vândut, asta-ți știut,
Ei cu sacrificii, datoriile-au plătit,
Iar voi miliardari, pe alții, i-ați făcut
Din astă țară, mai totul s-a vândut,
De cei aleși, care putere-au căpătat,
Prin votul nostru, pe care l-au cerut,
Și drept răsplată, pe noi, ei ne-au trădat
Degeaba am sperat noi, în alegeri,
În președinte, senatori și, deputați,
Că am rămas, doar cu a lor prelegeri,
Că după vot, noi toți, am fost uitați
Vedem, că mult se construiește azi,
Dar nu de-ai noștri frați și, de străini,
Că noi am devenit în timp, bastarzi,
Și chiar uitând, că ne-am născut, creștini
Plecați suntem, prin țări străine,
Ca-ici nu am putut noi, să trăim,
În țară, ne-am întoarce noi și mâine,
De ne-ar lăsa, un viitor să făurim
Dar cum să te dedici, pentru popor,
Când porțile la vamă, sunt închise,
Și guvernanții, fac legi pentru ai lor,
Iar țelurile noastre, pe veci respinse
Speranța noastră, renaște, an de an,
Popor unit să fim și, demn în toate,
Să construim, să-ajungem la liman,
Dar trebuie, să-ne-intoarcem, toți
acasă, din străinătate!
Scrisă de Cezar!
Pe curând!
Apărătorul meu
Duhul sfânt, trimis a fost,
De Dumnezeu pe pământ,
Să vestească lucrul sfânt,
Fiu ce vine pe pământ.
Cu noi est-n fiecare
Îl avem de la născare,
E trimis de Dumnezeu
In veci să fie mereu..
Domnul Isus a lăsat
Duhul sfânt cu noi să fie,
Apostolii har să aibă ,
Întru această vecie.
Duhul sfânt e îndrumătorul,
El este apărătorul...
Ascultă ce-ți spune el
Căci e de la Dumnezeu.
Fără duhul sfânt în tine,
Na-ai credință, nu e bine,
El ne iubește mereu
Cu Isus și Dumnezeu.
Iarna din mine
Azi lupt cu frigul din mine,
Cu ierni ce încep să m-acuze,
Mă-ngheață geruri străine,
Și-mi crapă tăcerea pe buze.
Sub piele îmi urlă pustia,
Și-n măduvă-mi ninge ușor,
Nămeți îmi încarcă vecia,
Și tâmplele ninse mă dor.
C-un urlet de gheață mă strig,
Dar nu-i mântuire în glas,
Mi-e viața o haină de frig,
Și timpul un sloi ce-a rămas.
Simt trupul o scorbură albă,
Și sufletul – viscol cioplit,
Pe umeri mi-atârnă o salbă
Din gheață și foc netopit.
În mine e iarna cea mare,
Un secol de alb clandestin,
Și-n frigul ce-n mine răsare,
Apune un rece destin...
Frântură de schimbare
Îți curge seva frumuseții-n vene
Si strălucești cu aripile-ți terne
De parc-ai fi un nefiresc delir,
Te-înalți și te cobori în visuri inutil.
O strălucire vie a purei dimineți
Si noaptea o săruți cu a durerii gheți
Suav și fraged, cu chipu-ți insipid,
Te-ai transformat din rece în veșnic colorit.
Nu vei trăi magia eternei tale vieți
Căci ploile vor pune pe tine a lor ceți
Si din coconul mârșav din care ai fugit
Te vei întoarce iarăși pe pământ obosit.
Trecere
O umbră fără glas
mă strânge.
O alung
și mă-nfășoară.
Un drum apare,
dar nimeni nu calcă.
Eram deja
pașii.
Practica și teoria!
Vreau să mai fiu ca altădată
Când fără griji noi ne iubeam,
N-aveam nici casă și nici bani
Și cu chirie pe la bloc stăteam
Eram doi tineri absolvenți
Veniți intr-un oraș de munte,
Purtând în geantă diploma
Gata cu lumea să se-nfrunte
Dar practica n-a fost ca teoria
Și în teren a trebuit să inventăm,
Rețete și tratamente la animale
Ca în final de boli să le salvăm
Să fii un bun medic veterinar
Înseamnă pasiune și răbdare,
Că doar atunci poți să-nțelegi
Un pacient ce-ți cere vindecare
Și anii au trecut fără-ncetare
Cu împliniri, eșecuri, neajunsuri,
Profesional sunt multe întrebări
La care nu găsim încă răspunsuri
......................................
Acum am pus multe deoparte
Avem și unde sta, copii și bani,
Și zilnic rugă înălțăm la Domnul
Să ne dea sănătate si...ceva ani!
Ei da..voi nu!
Oameni decidenți, fiți asumați,
Așa cum ieri, v-au învățat pe voi,
Bunicii voștri, mai puțin învățați,
Dar pentru țară, au dus război
Ei an de an, au construit și zugrăvit,
Voi dărâmat, vândut, asta-ți știut,
Ei cu sacrificii, datoriile-au plătit,
Iar voi miliardari, pe alții, i-ați făcut
Din astă țară, mai totul s-a vândut,
De cei aleși, care putere-au căpătat,
Prin votul nostru, pe care l-au cerut,
Și drept răsplată, pe noi, ei ne-au trădat
Degeaba am sperat noi, în alegeri,
În președinte, senatori și, deputați,
Că am rămas, doar cu a lor prelegeri,
Că după vot, noi toți, am fost uitați
Vedem, că mult se construiește azi,
Dar nu de-ai noștri frați și, de străini,
Că noi am devenit în timp, bastarzi,
Și chiar uitând, că ne-am născut, creștini
Plecați suntem, prin țări străine,
Ca-ici nu am putut noi, să trăim,
În țară, ne-am întoarce noi și mâine,
De ne-ar lăsa, un viitor să făurim
Dar cum să te dedici, pentru popor,
Când porțile la vamă, sunt închise,
Și guvernanții, fac legi pentru ai lor,
Iar țelurile noastre, pe veci respinse
Speranța noastră, renaște, an de an,
Popor unit să fim și, demn în toate,
Să construim, să-ajungem la liman,
Dar trebuie, să-ne-intoarcem, toți
acasă, din străinătate!
Scrisă de Cezar!
Pe curând!
Alte poezii ale autorului
Tu
O raza trecand prin perdea.
Un latrat de caine.
Imi iau cheile si plec,
Ma voi intoarce maine.
In lumea asta necunoscuta,
Alb negru,fara culoare.
Cu fete pe care nu le-am vazut,
Si voci noi dar poate,
Daca as sta cu tine s-ar schimba,
Si ar prinde culoare.
As da jos perdeaua si as lasa razele sa ma imbratiseze,
Si pasarile sa cuibareasca,
In cutia mea toracica.
Si as bea cafea cu soarele,
Vorbind de luna cu un zambet,
Caci stiu ca va apune.
Si o zi noua ma asteapta.
Deci te rog fi acolo cand voi iesi din mine,
Si ma voi simti in viata.
Tu
O raza trecand prin perdea.
Un latrat de caine.
Imi iau cheile si plec,
Ma voi intoarce maine.
In lumea asta necunoscuta,
Alb negru,fara culoare.
Cu fete pe care nu le-am vazut,
Si voci noi dar poate,
Daca as sta cu tine s-ar schimba,
Si ar prinde culoare.
As da jos perdeaua si as lasa razele sa ma imbratiseze,
Si pasarile sa cuibareasca,
In cutia mea toracica.
Si as bea cafea cu soarele,
Vorbind de luna cu un zambet,
Caci stiu ca va apune.
Si o zi noua ma asteapta.
Deci te rog fi acolo cand voi iesi din mine,
Si ma voi simti in viata.
Tu
O raza trecand prin perdea.
Un latrat de caine.
Imi iau cheile si plec,
Ma voi intoarce maine.
In lumea asta necunoscuta,
Alb negru,fara culoare.
Cu fete pe care nu le-am vazut,
Si voci noi dar poate,
Daca as sta cu tine s-ar schimba,
Si ar prinde culoare.
As da jos perdeaua si as lasa razele sa ma imbratiseze,
Si pasarile sa cuibareasca,
In cutia mea toracica.
Si as bea cafea cu soarele,
Vorbind de luna cu un zambet,
Caci stiu ca va apune.
Si o zi noua ma asteapta.
Deci te rog fi acolo cand voi iesi din mine,
Si ma voi simti in viata.
Tu
O raza trecand prin perdea.
Un latrat de caine.
Imi iau cheile si plec,
Ma voi intoarce maine.
In lumea asta necunoscuta,
Alb negru,fara culoare.
Cu fete pe care nu le-am vazut,
Si voci noi dar poate,
Daca as sta cu tine s-ar schimba,
Si ar prinde culoare.
As da jos perdeaua si as lasa razele sa ma imbratiseze,
Si pasarile sa cuibareasca,
In cutia mea toracica.
Si as bea cafea cu soarele,
Vorbind de luna cu un zambet,
Caci stiu ca va apune.
Si o zi noua ma asteapta.
Deci te rog fi acolo cand voi iesi din mine,
Si ma voi simti in viata.
Tu
O raza trecand prin perdea.
Un latrat de caine.
Imi iau cheile si plec,
Ma voi intoarce maine.
In lumea asta necunoscuta,
Alb negru,fara culoare.
Cu fete pe care nu le-am vazut,
Si voci noi dar poate,
Daca as sta cu tine s-ar schimba,
Si ar prinde culoare.
As da jos perdeaua si as lasa razele sa ma imbratiseze,
Si pasarile sa cuibareasca,
In cutia mea toracica.
Si as bea cafea cu soarele,
Vorbind de luna cu un zambet,
Caci stiu ca va apune.
Si o zi noua ma asteapta.
Deci te rog fi acolo cand voi iesi din mine,
Si ma voi simti in viata.
Tu
O raza trecand prin perdea.
Un latrat de caine.
Imi iau cheile si plec,
Ma voi intoarce maine.
In lumea asta necunoscuta,
Alb negru,fara culoare.
Cu fete pe care nu le-am vazut,
Si voci noi dar poate,
Daca as sta cu tine s-ar schimba,
Si ar prinde culoare.
As da jos perdeaua si as lasa razele sa ma imbratiseze,
Si pasarile sa cuibareasca,
In cutia mea toracica.
Si as bea cafea cu soarele,
Vorbind de luna cu un zambet,
Caci stiu ca va apune.
Si o zi noua ma asteapta.
Deci te rog fi acolo cand voi iesi din mine,
Si ma voi simti in viata.
Tu
O raza trecand prin perdea.
Un latrat de caine.
Imi iau cheile si plec,
Ma voi intoarce maine.
In lumea asta necunoscuta,
Alb negru,fara culoare.
Cu fete pe care nu le-am vazut,
Si voci noi dar poate,
Daca as sta cu tine s-ar schimba,
Si ar prinde culoare.
As da jos perdeaua si as lasa razele sa ma imbratiseze,
Si pasarile sa cuibareasca,
In cutia mea toracica.
Si as bea cafea cu soarele,
Vorbind de luna cu un zambet,
Caci stiu ca va apune.
Si o zi noua ma asteapta.
Deci te rog fi acolo cand voi iesi din mine,
Si ma voi simti in viata.