Green
The color of trees,
The color of grass freshly cut on a spring evening.
It represents life, growth, and so many more.
I used to think of him when i heard green,
He had something no one could ever steal.
Something special, something quite real.
Something, i have never seen.
Green, this color that reminds me of him,
I hate that i love it so much, with it perks and dark sides.
It represent so many things, one of them being the one and only him.
I see him when i think of it, every night in evey dream,
I felt alive knowing it was real, truly now you must think it disappeared.
It has not, tho i dont have it, i lost it, it was a bad habit .
It was so special so clean,
This green color that you could only dream,
He had it, it was his.
It was a piece you could only wish to steal, tho impossible if you ask me.
Green, the color of growth , the color of life, and most importantly the color of his beautiful…eyes.
Categoria: Dedicaţii
Toate poeziile autorului: Sophia&Irina
Data postării: 26 ianuarie
Vizualizări: 184
Poezii din aceiaşi categorie
Mulțumiri
Mulțumesc pentru gândurile frumoase!
Transpirația se scurge pe obraz,
Lichidul din mine parcă pare mai viteaz.
În amintirea unui OM
Astazi să amintim limbii române
Despre o parte din sufletul ei
Despre inimii ce bat in luceafar
de-un secol si mai bine
Despre litere
Despre doruri
Despre junimea si poporul
Despre cuvinte marete
Despre trădări si țărișoară
Despre destin
Despre OM
Despre tine,MIHAI EMINESCU
Sânge strabun si bun absolut de neam al limbii române.
Florin Ristea
Data: ZIUA NATIONALA A CULTURII ROMÂNE
10:08
Ciocolată amară
Știu că doare,
Dragostea cea arzătoare,
Știu că încerci
Să nu mai răcești.
Să nu-ți mai răcească inima dupa o conversație amara,
Ca ciocolata aceea din primăvara.
Știu ca-i greu, iar si iar
Dar de data asta, ai evoluat.
Ai văzut cum e sa plângi, sa simți briceagul atingându-ti blând pielea.
Ai văzut cum e sa suferi din dragostea dulce ca mierea cea sărată.
Dar acum te vindeci,
Rănile ti se închid,
Si parca viața un pic mai bine a devenit.
Eu te iubesc, prietena mea draga,
Si viața nu-i asa amara ca ciocolata de primăvara, sau ca mierea cea sărată,
E dulce ca lichiorul si dulce ca sarea,
Mai e acra ca zaharul si arzătoare ca marea.
E buna când o vezi cu ochii blânzi si amorțiți de-atâta ciocolata dulce.
O sa treacă, o sa vezi, doar trebuie sa aștepți, ca acel gust amuțitor, sa-ti ajungă in suflet ca lacrima iubirii.
Ultimul
Liniște..... și minte limpede.
Timp........ și schimb.
Spațiu...... iluzoriu.
Viață....... speranță.
Motivație... revelație.
Pasiune..... ascensiune.
Altruism.... organism.
Optimism.... pesimism.
Complet e caracterul
Complex e misterul
Nu cunosc tot
Dar cunosc îngerul.
A venit târziul
Am pierdut trenul,
Nu regret tot
Dar regret un strop.
Uitarea e cruntă
Privirea e mută,
S-a luat o decizie,
E loc de explozie.
Răbdarea senină
Speranța alină...
Nu tot ce se oprește
Se și termină.
Poetului Mihai Eminescu
Ascuns în versurile tale
Trec vremuri, lumea nu mai ştie
Că străbăteai şi deal şi vale
Însoţit fiind de poezie.
Aveai cu tine şi cavalul,
Pădurea, cerul şi iubita
Soarele îţi luminase harul
Ce nobilă-ți fuse vruta.
Mai ocolit, mai pe de-a dreptul
Când printre flori, când drum cu spini
Călătorea cu tine totul
Tu printre aştri un peregrin.
Dacă nu te citeşte lumea
Să-ţi desluşească al tău secret
Păstrează-ți în Ipotești pădurea
Si-n cer fii Luceafărul poet.
Eminescu
Ai trecut cu brio timpul,
Nemuririi mângâiere,
Și-ai lăsat în urmă-ți gândul
Scris în zeci de giuvaiere.
Nici modest, nici îngâmfat,
Ai fost OM în toate cele;
Ai fost ghimpe la Palat
Și Luceafărul din stele.
Ai adus în lume dorul,
Ai făcut-o să viseze,
Însă ți-a lipsit decorul,
Și-au uitat s-aprecieze.
Judecat pentru nimicuri,
Din invidii, inventate,
Le surâzi, senin, de veacuri,
Geniu, din eternitate!
Când vrăjmași și trădători,
Țara vând, fără de frică,
Versul tău le dă fiori,
Iar pe noi ne tot ridică.
Gând scăldat în praf de Cer,
Azi și mâine și-n tot timpul,
Lumii dăruit mister,
Sa fii plans de-ntreg Pământul!
Astăzi este despre tine,
Despre viața ta de chin;
Neuitat, rămâi cu bine...
- Eminescu, Te Iubim!
Mulțumiri
Mulțumesc pentru gândurile frumoase!
Transpirația se scurge pe obraz,
Lichidul din mine parcă pare mai viteaz.
În amintirea unui OM
Astazi să amintim limbii române
Despre o parte din sufletul ei
Despre inimii ce bat in luceafar
de-un secol si mai bine
Despre litere
Despre doruri
Despre junimea si poporul
Despre cuvinte marete
Despre trădări si țărișoară
Despre destin
Despre OM
Despre tine,MIHAI EMINESCU
Sânge strabun si bun absolut de neam al limbii române.
Florin Ristea
Data: ZIUA NATIONALA A CULTURII ROMÂNE
10:08
Ciocolată amară
Știu că doare,
Dragostea cea arzătoare,
Știu că încerci
Să nu mai răcești.
Să nu-ți mai răcească inima dupa o conversație amara,
Ca ciocolata aceea din primăvara.
Știu ca-i greu, iar si iar
Dar de data asta, ai evoluat.
Ai văzut cum e sa plângi, sa simți briceagul atingându-ti blând pielea.
Ai văzut cum e sa suferi din dragostea dulce ca mierea cea sărată.
Dar acum te vindeci,
Rănile ti se închid,
Si parca viața un pic mai bine a devenit.
Eu te iubesc, prietena mea draga,
Si viața nu-i asa amara ca ciocolata de primăvara, sau ca mierea cea sărată,
E dulce ca lichiorul si dulce ca sarea,
Mai e acra ca zaharul si arzătoare ca marea.
E buna când o vezi cu ochii blânzi si amorțiți de-atâta ciocolata dulce.
O sa treacă, o sa vezi, doar trebuie sa aștepți, ca acel gust amuțitor, sa-ti ajungă in suflet ca lacrima iubirii.
Ultimul
Liniște..... și minte limpede.
Timp........ și schimb.
Spațiu...... iluzoriu.
Viață....... speranță.
Motivație... revelație.
Pasiune..... ascensiune.
Altruism.... organism.
Optimism.... pesimism.
Complet e caracterul
Complex e misterul
Nu cunosc tot
Dar cunosc îngerul.
A venit târziul
Am pierdut trenul,
Nu regret tot
Dar regret un strop.
Uitarea e cruntă
Privirea e mută,
S-a luat o decizie,
E loc de explozie.
Răbdarea senină
Speranța alină...
Nu tot ce se oprește
Se și termină.
Poetului Mihai Eminescu
Ascuns în versurile tale
Trec vremuri, lumea nu mai ştie
Că străbăteai şi deal şi vale
Însoţit fiind de poezie.
Aveai cu tine şi cavalul,
Pădurea, cerul şi iubita
Soarele îţi luminase harul
Ce nobilă-ți fuse vruta.
Mai ocolit, mai pe de-a dreptul
Când printre flori, când drum cu spini
Călătorea cu tine totul
Tu printre aştri un peregrin.
Dacă nu te citeşte lumea
Să-ţi desluşească al tău secret
Păstrează-ți în Ipotești pădurea
Si-n cer fii Luceafărul poet.
Eminescu
Ai trecut cu brio timpul,
Nemuririi mângâiere,
Și-ai lăsat în urmă-ți gândul
Scris în zeci de giuvaiere.
Nici modest, nici îngâmfat,
Ai fost OM în toate cele;
Ai fost ghimpe la Palat
Și Luceafărul din stele.
Ai adus în lume dorul,
Ai făcut-o să viseze,
Însă ți-a lipsit decorul,
Și-au uitat s-aprecieze.
Judecat pentru nimicuri,
Din invidii, inventate,
Le surâzi, senin, de veacuri,
Geniu, din eternitate!
Când vrăjmași și trădători,
Țara vând, fără de frică,
Versul tău le dă fiori,
Iar pe noi ne tot ridică.
Gând scăldat în praf de Cer,
Azi și mâine și-n tot timpul,
Lumii dăruit mister,
Sa fii plans de-ntreg Pământul!
Astăzi este despre tine,
Despre viața ta de chin;
Neuitat, rămâi cu bine...
- Eminescu, Te Iubim!
Alte poezii ale autorului
O stea cazuta
O stea cazuta am vazut
Si de o data te am recunoscut
Ai cazut la mine in brate
Si ai crezut ca sufar dupa ale tale calde imbratisari
Ai cazut din cer, ca un inger exilat
Mi ai cazut in cale ca un mar stricat
Te ai apropiat incet de solul arzator
Te ai apropiat de mine crezand ca imi va fi dor
O stea cazuta am vazut
Isi urma destinul
N am crezut ca te am avut
Dar in final eu ti am avut chinul
Am cazut
Eu sunt steaua cazatoare
Puneti o dorinta
Caci nu ti voi sta in cale
Ce frumoasa este luna
Nu i asa?
Ma vei dorii intr-una
Dar voi pleca
Al meu suflet satinat
L ai lasat plin de toxine
Mi as dori sa fi uitat
Ca ai pus mana pe mine
Frumoasa
I-ai spus ca e frumoasa
Superba chiar.
Ai facut-o sa creada ca o iubesti.
Ca o adori.
I-ai spus ca e creativa,
Desteapta chiar.
Ai facut-o sa creada ca o iubesti.
Ca o admiri.
I-ai frant inima,
Cu doar cateva cuvinte,
In mii de bucati ,
De negasit, pierdute.
A plans saraca,
Nu mai respira,
Plangea si tacea,
Ca nu cumva sa deranjeze.
I-ai spus ca e frumoasa,
Si te-a crezut,
A crezut ca e frumoasa,
Insa doar o minciuna a fost.
I-ai spus ca nu conteaza cum arati,
Pana cand a contat.
Pana cand a ramas doar ea,
Si restul cu altcineva.
I-ai rupt tulpina florii,
De parca ar putea sa cresca din nou.
Usor, petalele i-au cazut,
Si in pamant au intrat.
I-ai calcat pe suflet,
Ai lasat-o sa zaca pe pamant,
Acolo in frig,
Unde e cel mai rau.
Ai rupt-o
Si nu s-a mai ivit la suprafață.
Sta sub pamant,
Acoperindu-si cat de bine poate fața.
Saraca,
Sta acolo, nu zice nimic.
Moara pe zi ce trece,
Fara apa , fara îngrășăminte.
I-ai spus ca e frumoasa,
Te-a crezut,
I-ar sufletul ei “frumos” s-a rupt,
Petalele i-au cazut.
I-ai spus ca o iubesti
Si ca e frumoasa,
Doar ca minciunile astea,
Au costat-o viata.
Parintii
Poate părinții mei n au plecat în străinătate
Dar nici nu i am avut aproape.
Mereu era ceva
Ce ii preocupa
Și de mică eu voiam să mă joc cu ei orice
Să mă învelească la culcare și să mi spună povești cu prinți si prințese si împărați veșnic bogați
Mi am dorit un tată care să mă ia in brațe de dragul meu, ci nu doar când mă loveam
Mi am dorit o mamă cu care timpul mi l petreceam
Mi am dorit o casă veșnic luminată
Nu una dezbinată in bucăți de piatră
Mi ai dorit un tată care mă observa, ci nu unul care doar mă privea
Mi am dorit o mamă ce ma umplea de fericire, ci nu una blocată in bucătărie
Mi am dorit o viața cu mai puține probleme, cu mai puține datorii si mai multe bucurii
Mi am dorit părinți care să mă ajute să cresc, ci nu părinți blocați in afaceri de succes
Mi am dorit si mi am dorit si doresc degeaba intr una, mi as dorii la nesfârșit dacă se întâmpla pana acuma
Mi am dorit o familie ca in poveștile regale, un bărbat și o femeie și fără daune morale, fără certuri și necazuri intre rude si neveste, intre tați și frați și mame ce se ascund dupa ferestre
Părinții mei n au fost plecați, intr o tară mai bogată, au stat și au indurat problemele ce au venit cu ei deodată
Mi am dorit, o viața ca in povești, fără grija banilor sau grijile sufletești, mi am dorit un tată care să vadă cu inima mai mult decât au văzut ochii lui prima știre de la tv.
Mi am dorit o viață buna, fără scandal sau drame amestecate cu traume, mi am dorit o mamă care să schimbe ce i greșit in bine pentru ea, pentru mine pentru sora si pentru mamaia, pentru neamul ei urât de cei din jur, pentru familia ei bună ce și au pus la gât un șnur când au acceptat poverile pe care tata le a format, când au acceptat regulile de a sta la ei in sat, de a sta departe de tot ce înseamnă iubire fată de mine sau Miruna sau orice nepot de-o fire…
Mi am dorit, cam pre multe… dar nu mă opresc aici caci multe dintre ele sunt doar niște frici, de care voi scăpa ușor in lumea mea, lumea in care… mama si cu tata imi aduc doar alinare
Iubirea pentru ingeri
Un înger sta și te privește,
Are grija de al tău
Sufletul ți l ocrotește,
Fara părere de rău.
Un înger cade-ncetisor,
Răni adânci pe umeri goi
Fără aripi, fără zbor,
Mainile i îngheață sloi
Îngeri nu se compara,
ca tot înger, înger e,
Și ei stau sus pe o scara
Și așteaptă vorba ei
A ta luna, al tău soare
Doua astre călătoare
Se reflecta pacea lor
Și se-neaca încetișor
Scopu-n viata i diferit
Sa iubești și sa muncești,
Sa trăiești la infinit
Sa-rati lumii cine ești
Un înger sta și te păzește
Un înger sta și te iubește,
Un om nu ar putea
Sa și arate dragostea
Asa cum o face ea,
Nu ar face o nimenea
Am iubit, și iar iubesc
Sa-rat lumii, sa dovedesc
Asa cum luna se reflecta,
Fata nu i indiferenta
Asa cum stelele apar
Iubirea e un simplu dar
Un dar de la Dumnezeu
Sa înveți sa fi mereu
Un iubit, sau o iubita
Pentru persoana menita
Tot
Mi e dor de noptiile in care nu te lasam in pace
De zilele in care ne jucam
Mi e dor de copilaria mea alaturi de tine
Si de jocurile inventate de mine
Lumea noasta mica, care se simtea speciala
Lumea in care am trait pana am intrat la scoala
O lume de vis in care m as intoarce daca as putea
O lume in care evolutia nu exista
Lumea mea..
Lumea noastra
Dintr o camera de joaca a devenit palatul nostru plin de amintiri frumoase pe care acum se pune praful
In care acum stau momentele fericite ascunse in tablouri, carti si videoclipuri haioase
Sora ta Erika mult asteptata
Care nu te lăsa niciodată sa dormi singura
Care iti respira in ceafa in fiecare seara de dragul tau
O singura schimbare a durat pana cand tot ce a fost doar un vis a fost inlaturat din rutina noastra
O decizie mai bună pentru al nostru viitor, pentru noi palate de cristal in loc de cele din musama construite de bunicii noștri
Pentru o viata mai ușoară care ne a ingreunat pe toti si pentru sacrificiile imense ce ne au adus la limita traiului.
Niciun vers, niciun citat nu poate exprima
Durerea din inima mea cand ma uit in camera mea, palatul nostru dărâmat, renovat si dezbinat de momentele vietii noastre
Nicio carte nu poate exprima iubirea din inima mea pentru tine.
O de as putea sa iti ofer, tot ce ti ai dorit vreodata. Dar nici asa nu iti pot arata cat de mult imi lipsește perioada in care am crescut împreună. Nu iti pot arata cat de mult regret fiecare lumare stinsa de rasuflarea mea orbita de amuzamentul copilăriei care incet s a transformat in chin
O de as putea sa adun toate cuvintele! Tot ce inseamna iubire, si sa fac o poezie, dar nici asa n as putea exprima cat de mult tin la tine…
Pentru mine ai fost tot, mama, tata, sora, prietena. Pentru mine o eternitate impreuna e prea putin timp, ai fost tot ce am avut mai bun, si nu iti pot explica cat de mult ma durea cand puneai pe altcineva deasupra mea
Pentru mine tu esti tot, si mereu a fost asa…
Te iubesc din toata inima
Draga ta Irina
Firul iubirii
A fost odată ca niciodată,
O prea frumoasă fată.
A poposit un ceas,
Si de timp a tras.
Si o răsuflare a simțit,
Tihnit, a poposit.
Doi ochi de sticla l-au privit.
Alți doi, vii, s-au întâlnit.
S-au conectat si s-au iubit.
Totu' a fost nemărginit.
Si a fost un fir ce i-a legat,
Dar ei s-au îndepărtat.
Anii trec dar nu se uita.
Ochi căprui de sticla cruntă,
Ochii verzi au așteptat,
De iubire au suspinat.
Intr-o zi s-au întâlnit,
Iar firul s-a întărit
Când privirea lor a luat amploare,
Parca soarele răsare.
Doar ritmul inimii se aude,
Chiar daca in camera e ca la târg.
Si departe el pătrunde,
Răsfrângeri roșii de amurg.
O iubire așa de rara, ce nu poate rosti,
O iubire ca in povesti.
Ca de n-ar fi,
Nu s-ar mai povesti
O stea cazuta
O stea cazuta am vazut
Si de o data te am recunoscut
Ai cazut la mine in brate
Si ai crezut ca sufar dupa ale tale calde imbratisari
Ai cazut din cer, ca un inger exilat
Mi ai cazut in cale ca un mar stricat
Te ai apropiat incet de solul arzator
Te ai apropiat de mine crezand ca imi va fi dor
O stea cazuta am vazut
Isi urma destinul
N am crezut ca te am avut
Dar in final eu ti am avut chinul
Am cazut
Eu sunt steaua cazatoare
Puneti o dorinta
Caci nu ti voi sta in cale
Ce frumoasa este luna
Nu i asa?
Ma vei dorii intr-una
Dar voi pleca
Al meu suflet satinat
L ai lasat plin de toxine
Mi as dori sa fi uitat
Ca ai pus mana pe mine
Frumoasa
I-ai spus ca e frumoasa
Superba chiar.
Ai facut-o sa creada ca o iubesti.
Ca o adori.
I-ai spus ca e creativa,
Desteapta chiar.
Ai facut-o sa creada ca o iubesti.
Ca o admiri.
I-ai frant inima,
Cu doar cateva cuvinte,
In mii de bucati ,
De negasit, pierdute.
A plans saraca,
Nu mai respira,
Plangea si tacea,
Ca nu cumva sa deranjeze.
I-ai spus ca e frumoasa,
Si te-a crezut,
A crezut ca e frumoasa,
Insa doar o minciuna a fost.
I-ai spus ca nu conteaza cum arati,
Pana cand a contat.
Pana cand a ramas doar ea,
Si restul cu altcineva.
I-ai rupt tulpina florii,
De parca ar putea sa cresca din nou.
Usor, petalele i-au cazut,
Si in pamant au intrat.
I-ai calcat pe suflet,
Ai lasat-o sa zaca pe pamant,
Acolo in frig,
Unde e cel mai rau.
Ai rupt-o
Si nu s-a mai ivit la suprafață.
Sta sub pamant,
Acoperindu-si cat de bine poate fața.
Saraca,
Sta acolo, nu zice nimic.
Moara pe zi ce trece,
Fara apa , fara îngrășăminte.
I-ai spus ca e frumoasa,
Te-a crezut,
I-ar sufletul ei “frumos” s-a rupt,
Petalele i-au cazut.
I-ai spus ca o iubesti
Si ca e frumoasa,
Doar ca minciunile astea,
Au costat-o viata.
Parintii
Poate părinții mei n au plecat în străinătate
Dar nici nu i am avut aproape.
Mereu era ceva
Ce ii preocupa
Și de mică eu voiam să mă joc cu ei orice
Să mă învelească la culcare și să mi spună povești cu prinți si prințese si împărați veșnic bogați
Mi am dorit un tată care să mă ia in brațe de dragul meu, ci nu doar când mă loveam
Mi am dorit o mamă cu care timpul mi l petreceam
Mi am dorit o casă veșnic luminată
Nu una dezbinată in bucăți de piatră
Mi ai dorit un tată care mă observa, ci nu unul care doar mă privea
Mi am dorit o mamă ce ma umplea de fericire, ci nu una blocată in bucătărie
Mi am dorit o viața cu mai puține probleme, cu mai puține datorii si mai multe bucurii
Mi am dorit părinți care să mă ajute să cresc, ci nu părinți blocați in afaceri de succes
Mi am dorit si mi am dorit si doresc degeaba intr una, mi as dorii la nesfârșit dacă se întâmpla pana acuma
Mi am dorit o familie ca in poveștile regale, un bărbat și o femeie și fără daune morale, fără certuri și necazuri intre rude si neveste, intre tați și frați și mame ce se ascund dupa ferestre
Părinții mei n au fost plecați, intr o tară mai bogată, au stat și au indurat problemele ce au venit cu ei deodată
Mi am dorit, o viața ca in povești, fără grija banilor sau grijile sufletești, mi am dorit un tată care să vadă cu inima mai mult decât au văzut ochii lui prima știre de la tv.
Mi am dorit o viață buna, fără scandal sau drame amestecate cu traume, mi am dorit o mamă care să schimbe ce i greșit in bine pentru ea, pentru mine pentru sora si pentru mamaia, pentru neamul ei urât de cei din jur, pentru familia ei bună ce și au pus la gât un șnur când au acceptat poverile pe care tata le a format, când au acceptat regulile de a sta la ei in sat, de a sta departe de tot ce înseamnă iubire fată de mine sau Miruna sau orice nepot de-o fire…
Mi am dorit, cam pre multe… dar nu mă opresc aici caci multe dintre ele sunt doar niște frici, de care voi scăpa ușor in lumea mea, lumea in care… mama si cu tata imi aduc doar alinare
Iubirea pentru ingeri
Un înger sta și te privește,
Are grija de al tău
Sufletul ți l ocrotește,
Fara părere de rău.
Un înger cade-ncetisor,
Răni adânci pe umeri goi
Fără aripi, fără zbor,
Mainile i îngheață sloi
Îngeri nu se compara,
ca tot înger, înger e,
Și ei stau sus pe o scara
Și așteaptă vorba ei
A ta luna, al tău soare
Doua astre călătoare
Se reflecta pacea lor
Și se-neaca încetișor
Scopu-n viata i diferit
Sa iubești și sa muncești,
Sa trăiești la infinit
Sa-rati lumii cine ești
Un înger sta și te păzește
Un înger sta și te iubește,
Un om nu ar putea
Sa și arate dragostea
Asa cum o face ea,
Nu ar face o nimenea
Am iubit, și iar iubesc
Sa-rat lumii, sa dovedesc
Asa cum luna se reflecta,
Fata nu i indiferenta
Asa cum stelele apar
Iubirea e un simplu dar
Un dar de la Dumnezeu
Sa înveți sa fi mereu
Un iubit, sau o iubita
Pentru persoana menita
Tot
Mi e dor de noptiile in care nu te lasam in pace
De zilele in care ne jucam
Mi e dor de copilaria mea alaturi de tine
Si de jocurile inventate de mine
Lumea noasta mica, care se simtea speciala
Lumea in care am trait pana am intrat la scoala
O lume de vis in care m as intoarce daca as putea
O lume in care evolutia nu exista
Lumea mea..
Lumea noastra
Dintr o camera de joaca a devenit palatul nostru plin de amintiri frumoase pe care acum se pune praful
In care acum stau momentele fericite ascunse in tablouri, carti si videoclipuri haioase
Sora ta Erika mult asteptata
Care nu te lăsa niciodată sa dormi singura
Care iti respira in ceafa in fiecare seara de dragul tau
O singura schimbare a durat pana cand tot ce a fost doar un vis a fost inlaturat din rutina noastra
O decizie mai bună pentru al nostru viitor, pentru noi palate de cristal in loc de cele din musama construite de bunicii noștri
Pentru o viata mai ușoară care ne a ingreunat pe toti si pentru sacrificiile imense ce ne au adus la limita traiului.
Niciun vers, niciun citat nu poate exprima
Durerea din inima mea cand ma uit in camera mea, palatul nostru dărâmat, renovat si dezbinat de momentele vietii noastre
Nicio carte nu poate exprima iubirea din inima mea pentru tine.
O de as putea sa iti ofer, tot ce ti ai dorit vreodata. Dar nici asa nu iti pot arata cat de mult imi lipsește perioada in care am crescut împreună. Nu iti pot arata cat de mult regret fiecare lumare stinsa de rasuflarea mea orbita de amuzamentul copilăriei care incet s a transformat in chin
O de as putea sa adun toate cuvintele! Tot ce inseamna iubire, si sa fac o poezie, dar nici asa n as putea exprima cat de mult tin la tine…
Pentru mine ai fost tot, mama, tata, sora, prietena. Pentru mine o eternitate impreuna e prea putin timp, ai fost tot ce am avut mai bun, si nu iti pot explica cat de mult ma durea cand puneai pe altcineva deasupra mea
Pentru mine tu esti tot, si mereu a fost asa…
Te iubesc din toata inima
Draga ta Irina
Firul iubirii
A fost odată ca niciodată,
O prea frumoasă fată.
A poposit un ceas,
Si de timp a tras.
Si o răsuflare a simțit,
Tihnit, a poposit.
Doi ochi de sticla l-au privit.
Alți doi, vii, s-au întâlnit.
S-au conectat si s-au iubit.
Totu' a fost nemărginit.
Si a fost un fir ce i-a legat,
Dar ei s-au îndepărtat.
Anii trec dar nu se uita.
Ochi căprui de sticla cruntă,
Ochii verzi au așteptat,
De iubire au suspinat.
Intr-o zi s-au întâlnit,
Iar firul s-a întărit
Când privirea lor a luat amploare,
Parca soarele răsare.
Doar ritmul inimii se aude,
Chiar daca in camera e ca la târg.
Si departe el pătrunde,
Răsfrângeri roșii de amurg.
O iubire așa de rara, ce nu poate rosti,
O iubire ca in povesti.
Ca de n-ar fi,
Nu s-ar mai povesti