Autorul Piter Wallet

poezii.online Piter Wallet

Total 1 creaţii

Inregistrat pe 29 ianuarie


Nu e chioară - 66 vizualizări

Creaţii aleatorii :)

însemnări/1

între iertare și dreptate

se află

discernământul.

acesta

e-mbrăcat cu hainele curate

ale sufletului.

întotdeauna,

te-ntâmpină cu steagul păcii.

 

pacea interioară,

e asemenea unui alint de pimăvară,

când florile prunului

par solzi de lumină 

și puiul de cerb 

 îți mănâncă

din palmă.

 

liniștea interioară

e un urcuș anevoios prin tenebroase furtuni;

odată atins vârful, nu mai contează asprimile vieții;

ești dezlegat de dorințe.

 

are o scriere luminoasă,

se poate citi-n priviri,

așa cum poți admira

adâncul apelor limpezi.

 

e un rotor al gândirii,

care definește in câmpul său vectorial

traiectoria faptelor bune.

 

 

Mai mult...

Ajutor...

Cineva striga ,,Ajutor" cu toată puterea glasului lui stins..

M-am dus langa patul lui de spital și ,printre cuvinte bolborosite neinteligibil,doua rostite clar:acasă,copii.In clipa de luciditate a femeii,păream salvarea ei.

I-am spus că voi chema pe cineva,dar n-am făcut-o.

Știam că diagnosticul ei e o condamnare la indiferența,la strigat în gol.

Mai aud din când în când:Ajutor,și deși știu mintea ei e cea care o ține prizoniera de fapt ,

Mă simt prinsa în vârtejul lumii indiferente.

Ajutor..,strig și eu stins in mine,

Suntem spirite adormite in nepăsare,și doare..

Ajutor..

 

 

 

 

Mai mult...

Daca-i sa mor

Daca-i sa mor 

macar sa mor frmos,

indragostita si inca tinara.

Grabeste-te,iubitule,sa-ti fiu de vre-un folos

nu ma privi straina 

peste umar.

Caci si asa degraba o sa plec

sa ar hectare de singuratate,

dar,egoista,mai sper sa ma inec 

in sufletul tau de miere si de lapte.

Parca ti-am spus 

ca vreau sa mor frumos.

 

 

 

Mai mult...

Speranță!

Mă uit in jur, nu știu, urc sau cobor,

Parcă, aș fi pilot, pe-un avion în zbor,

Dar nu, eu sunt aici, jos pe pământ,

Și doar visez și, am zborul în gând

 

De mic am vrut, să urc pe înălțimi,

Și să privesc în jos, din-nalte culmi,

Precum un vultur, ce prada-și ținteste,

Și cum el, niciodată, nu greșeste

 

Să mă înalț, am încercat prin carte,

Citind, muncind, eu am avut parte,

Sus să ajung, a fost prin muncă,

Și-am adunat, pornind de la opincă

 

Dorința am avut, să îi ajut pe oameni,

Cu sfaturi bune, pe ai mei semeni,

Să simt cum fiecare, are bună stare,

Și linistiți, în pace, să fim între hotare

 

Dar multe lucruri, nu depind de mine,

Și văd pe unde merg, cum apar ruine,

Oameni săraci, bolnavi, îndurerați,

Cu chipul trist și, tare disperați

 

Când scriu acum, ceea ce simt,

Stau jos îngândurat și, nu vă mint,

Că-aș vrea cu toții, să construim,

Un viitor, pentru copii, cum ni-l dorim

 

Încă mai cred și-n, continuare sper,

Cât Soarele, va străluci pe Cer,

Că toți în lume, vom învața ce-i bine,

Și-n pace cu iubire, vom fi și mâine!

 

Scrisă de Cezar!

Pe curând!

Mai mult...

Simplu...iubire!

Azi voi merge la plimbare,

Pe-o potecă bine știută,

Unde-am căpătat o sărutare,

De la fata mult iubită

 

Era pentru prima dată,

Când țineam de mân-o fată,

Însă ei nu i-am spus asta,

Pân-am luat-o de nevastă

 

Bine îmi aduc aminte,

Că era o zi de toamnă,

Soarele era fierbinte,

Și noi calzi..iubită doamnă

 

Pe poteca mică, amintită,

Ne-am mărturisit iubirea,

Eu cu vocea puțin răgușită,

Ea ducând în jos, privirea

 

Sigur c-am fost foarte rușinați,

De cuvintele de-atunci rostite,

Și că eram noi prea apropiați,

Precum timbrele de plic lipite

 

O țin minte, cum în jur se uita,

Să n-o vadă cineva cu mine,

Mai precis, când ea mă săruta,

C-ar fi intrat în pământ, de rușine

 

La plimbare am fost noi împreună,

Să-ne-amintim de-a noastră întâlnire,

Și cum doi tineri au reușit să-și spună,

Cuvinte dulci, cu tâlc, rămase în iubire

 

Vă spun că și acum, după ani mulți,

Când am pășit noi pe poteca norocoasă,

Chiar dacă astăzi suntem, de mult adulți,

Emotia ne-a copleșit și ne-am întors acasă

 

Ce povestesc e purul adevăr,

Trăit de mine și a mea soție,

Și la mijloc n-a fost vorba..de Măr,

Să o cunosc, iubesc, pe-a mea Marie

 

Erau alte obiceiuri, mai demult,

Bunul simț obliga la decență,

Chiar și un sărut era prea mult,

Și unii l-au primit, doar..dupa licență!

 

Scrisă de Cezar!

Pe curănd!

Mai mult...

Ночной Амур

Вот ночь пришла укутав разум,

Она не знает ничего.

Она умеет лишь спускаться,

Беспечным пеплом к нам, на дно.

 

и вот гуляя под луною,

Два сердца бьются в унисон.

Не нарушая тишину ночную,

Забыв про сладкий, нежный сон.

 

Часы проходят как минуты,

Минуты... уплывают в миг,

А я держу тебя за руку,

Забыв про тех... и про других.

 

Вот ночь ушла, и таят звёзды,

Выходит солнце изза гор.

А ты не спишь, гуляешь поздно,

Забыв про дом и родной двор.

 

В твоих глазах рассвет рисуя,

Дыханьем теплоту даря.

Я обнимая и целуя,

Шепчу: Ты мне одна нужна.

Mai mult...