PREA TARZIU
E mult prea târziu..
E prea târziu să nu mai scriu
Îmi curg cuvintele-n aval,
Când doar aș vrea să-ti fiu
Într-o îmbrățișare de final.
E mult prea trist..
Cum ai plecat din viața mea grăbit
De parcă alergai să prinzi ultimul tren,
Să-mi dai o-mbrățisare nu ai reușit
Să nu-mi rămâi în suflet dor etern.
E prea târziu, prea trist și e adevărat. ..
Dar mă gåndesc că nu a fost intenţionat
Că poate doar soarta a fost de vină.
De aceea să te-ntorci am tot așteptat
Să nu-mi rămâi doar...o umbră străină.
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: OneWineWoman
Дата публикации: 31 декабря 2024
Просмотры: 231
Стихи из этой категории
Umbra ei!
Din nou gândul îmi fuge către tine
Să-ți zică că te-am visat azi noapte,
Cum te plimbai pe o cărare în livadă
Și de pe crengi gustai cireșe coapte
Eram și eu ascuns în vis după copaci
Și-ți urmăream mișcare cu mișcare,
Iar soarele mărinimos la mine a trimis
Umbra-ți s-ating în semn de împăcare
Și vântul prin păru-ți despletit umbla
Cu adieri ușoare de care tu te bucurai,
Iar eu vrăjit de muza mea mă întrebam
Sunt pământeam sau dincolo, deja în rai?
De sus veneau spre mine duioase triluri
Ce-mi încântau auzul cu-a lor cântare,
Privirea mi-era trimisă spre ea și pomi
Și tot ce se-ntâmpla era o încântare
Și în visarea mea mâna mi-am dus
Să-i mângâi umbra, iubire să-i trimit,
Dar nu știu cum ceva s-a petrecut
Că ea a dispărut și singur m-am trezit!
Atâta timp cât mă iubești de Andra în daneză
De-ar fi să cadă cerul peste tine, te voi ocroti,
Şi poate să vină, baby, şi potopul, nu-mi stinge focul inimii,
Chiar dacă-i vreun cutremur, sfârşitul lumii ştii,
Atâta timp cât mă iubeşti, eu te voi iubi.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
În ochii tăi răsare soarele.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
Cu tine-n pat răsare soarele.
De-ar fi să ne lovească vreo cometă, nu mi-e frică, ştii,
Că sigur faci tu rost de vreo rachetă, vom supravieţui,
Chiar dacă e vreun tsunami, sfârşitul lumii ştii,
Atâta timp cât mă iubeşti, eu te voi iubi.
Şi când îți vine greu să vezi,
Eu sunt acolo să te luminez.
Şi când în tine nu mai crezi,
Eu sunt acolo să te motivez.
Tam-taca-tum-pa, hai vino încoa',
Vocea ta e o vioară în inima mea,
Tam-taca-tum-pa, te-aş fredona,
Ești refrenul din viaţa mea.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
În ochii tăi răsare soarele.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
Cu tine-n pat răsare soarele.
Så længe du elsker mig
Hvis himlen falder på dig, vil jeg beskytte dig,
Og det kan komme, skat, og syndfloden, sluk ikke ilden i mit hjerte,
Selv hvis der er et jordskælv, kender du verdens undergang,
Så længe du elsker mig, vil jeg elske dig.
Sidder ved siden af dig,
Sidder ved siden af dig,
Hos dig er nætterne smukkere,
Solen står op i dine øjne.
Sidder ved siden af dig,
Sidder ved siden af dig,
Hos dig er nætterne smukkere,
Solen står op med dig i sengen.
Hvis en komet skulle ramme os, er jeg ikke bange
At du helt sikkert får fat i en raket, så overlever vi,
Selvom der er en tsunami, kender du verdens ende,
Så længe du elsker mig, vil jeg elske dig.
Og når du har svært ved at se,
Jeg er der for at oplyse dig.
Og når du ikke længere tror på dig selv,
Jeg er der for at motivere dig.
Tam-taca-tum-bye, kom her,
Din stemme er en violin i mit hjerte,
Tam-taca-tum-pa, jeg ville nynne dig,
Du er mit livs kor.
Sidder ved siden af dig,
Sidder ved siden af dig,
Med dig er nætterne smukkere,
Solen står op i dine øjne.
Sidder ved siden af dig,
Sidder ved siden af dig,
Med dig er nætterne smukkere,
Solen står op med dig i sengen.
Tu
Doar eu văd ce ei nu văd,
Doar eu scriu când ei respiră.
Ei văd doar haos și prăpăd,
Eu văd un om ce mă inspiră.
Să simt ce ei nu pot privi,
Să scriu când ei cred că nu pot.
Să simt ce mult te pot iubi,
Să scriu ce simt și să simt tot.
Te simt, mă simt și mi se pare,
Că nici n-am nevoie de ei.
Cât timp te scriu, lumea dispare,
Și rămâi tu în ochii mei.
Nu simt și nici nu am simțit,
Sau n-am văzut să mă inspire.
Vreun ,,neica nimeni" amețit,
Să mă îmbete cu iubire.
Și doar pe tine te voi scrie,
Căci de la tine eu primesc.
Esență ca să mă simt vie,
Și ca să scriu cât te iubesc.
Cand dorul picură cuvinte
Am zis că nu mai scriu dar sufletul îmi
picură cuvinte
lar vântul cald de vară le-aşterne în
povești,
Sunt blestemată pare să-mi fii doar
printre rime
Căci tu imi taci.... crezând că nu
greșești.
Am încercat din nou să mă apropii, în
felul meu nătâng
Dar te-ai ascuns la umbra unui buton,
Mi-aș fi dorit cumva să pot să te conving
Doar să vorbim... că am un suflet și
sunt...om.
Am încercat din nou să mă apropii aşa
cum am putut
Dar te-ai ascuns sub roba ignoranței
Tăcerea dintre noi adie iar perfid
Și suflă risipind și umbrele speranței.
Am încercat din nou să mă apropii, în
felul meu stângaci
Dar te-ai grăbit să apeși pe trăgaci.
Un munte de tăcere ai ridicat să ne
despartă
...risipind și-acel frumos.."a fost
odată"...
Îţi las aici o simplă rugăminte:
Să-mi scrii.. când poate-ai s-o găsești..
Prea dragul meu croit din necuvinte
Ce taci și azi... mă ocolești....
Pierdută
Și m-am pierdut si azi într-o iluzie de
iubire
Încercând din nou sa ma mint ca nu
doare!
Îmi calc din nou pe rațiune gânduri şi
fire
Dorindu-mi un vin si-o ultima
imbratisare....
Vinovata doar de dorința de-un vin
Îți plătesc în fiece seara tribut,
Ču lacrimi fierbinţi îndur si suspin
Pentru sfârșitul ce noi l-am trăit.
As vrea sa uit tot dar mi-e teama
Ca dorul ma va cuprinde din nou,
Și inima-mi va-ncepe sa geamă
Sfâșiată de-al lipsei tale ecou..
Dorul
Frunzele stau vestejite,
Norii plâng tot de tristețe,
Vântu-ncepe să se agite
Străbătând cu acuratețe.
Pasările nu mai ciripesc,
Nu se-aud nici ciocăniri,
Urșii nu mai mormăiesc
Cum ar fi la-lor meniri...
Totu-i trist și melancolic
Cât mai stăm așa nostalgici
Sentimentul nostru toxic
Devenind tot mai magmatic.
Muzica-i cam fără sens,
Dansu-i făr’ de înțeles,
Timpul stă în contrasens
Trecând totul în exces...
12.10.24
Umbra ei!
Din nou gândul îmi fuge către tine
Să-ți zică că te-am visat azi noapte,
Cum te plimbai pe o cărare în livadă
Și de pe crengi gustai cireșe coapte
Eram și eu ascuns în vis după copaci
Și-ți urmăream mișcare cu mișcare,
Iar soarele mărinimos la mine a trimis
Umbra-ți s-ating în semn de împăcare
Și vântul prin păru-ți despletit umbla
Cu adieri ușoare de care tu te bucurai,
Iar eu vrăjit de muza mea mă întrebam
Sunt pământeam sau dincolo, deja în rai?
De sus veneau spre mine duioase triluri
Ce-mi încântau auzul cu-a lor cântare,
Privirea mi-era trimisă spre ea și pomi
Și tot ce se-ntâmpla era o încântare
Și în visarea mea mâna mi-am dus
Să-i mângâi umbra, iubire să-i trimit,
Dar nu știu cum ceva s-a petrecut
Că ea a dispărut și singur m-am trezit!
Atâta timp cât mă iubești de Andra în daneză
De-ar fi să cadă cerul peste tine, te voi ocroti,
Şi poate să vină, baby, şi potopul, nu-mi stinge focul inimii,
Chiar dacă-i vreun cutremur, sfârşitul lumii ştii,
Atâta timp cât mă iubeşti, eu te voi iubi.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
În ochii tăi răsare soarele.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
Cu tine-n pat răsare soarele.
De-ar fi să ne lovească vreo cometă, nu mi-e frică, ştii,
Că sigur faci tu rost de vreo rachetă, vom supravieţui,
Chiar dacă e vreun tsunami, sfârşitul lumii ştii,
Atâta timp cât mă iubeşti, eu te voi iubi.
Şi când îți vine greu să vezi,
Eu sunt acolo să te luminez.
Şi când în tine nu mai crezi,
Eu sunt acolo să te motivez.
Tam-taca-tum-pa, hai vino încoa',
Vocea ta e o vioară în inima mea,
Tam-taca-tum-pa, te-aş fredona,
Ești refrenul din viaţa mea.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
În ochii tăi răsare soarele.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
Cu tine-n pat răsare soarele.
Så længe du elsker mig
Hvis himlen falder på dig, vil jeg beskytte dig,
Og det kan komme, skat, og syndfloden, sluk ikke ilden i mit hjerte,
Selv hvis der er et jordskælv, kender du verdens undergang,
Så længe du elsker mig, vil jeg elske dig.
Sidder ved siden af dig,
Sidder ved siden af dig,
Hos dig er nætterne smukkere,
Solen står op i dine øjne.
Sidder ved siden af dig,
Sidder ved siden af dig,
Hos dig er nætterne smukkere,
Solen står op med dig i sengen.
Hvis en komet skulle ramme os, er jeg ikke bange
At du helt sikkert får fat i en raket, så overlever vi,
Selvom der er en tsunami, kender du verdens ende,
Så længe du elsker mig, vil jeg elske dig.
Og når du har svært ved at se,
Jeg er der for at oplyse dig.
Og når du ikke længere tror på dig selv,
Jeg er der for at motivere dig.
Tam-taca-tum-bye, kom her,
Din stemme er en violin i mit hjerte,
Tam-taca-tum-pa, jeg ville nynne dig,
Du er mit livs kor.
Sidder ved siden af dig,
Sidder ved siden af dig,
Med dig er nætterne smukkere,
Solen står op i dine øjne.
Sidder ved siden af dig,
Sidder ved siden af dig,
Med dig er nætterne smukkere,
Solen står op med dig i sengen.
Tu
Doar eu văd ce ei nu văd,
Doar eu scriu când ei respiră.
Ei văd doar haos și prăpăd,
Eu văd un om ce mă inspiră.
Să simt ce ei nu pot privi,
Să scriu când ei cred că nu pot.
Să simt ce mult te pot iubi,
Să scriu ce simt și să simt tot.
Te simt, mă simt și mi se pare,
Că nici n-am nevoie de ei.
Cât timp te scriu, lumea dispare,
Și rămâi tu în ochii mei.
Nu simt și nici nu am simțit,
Sau n-am văzut să mă inspire.
Vreun ,,neica nimeni" amețit,
Să mă îmbete cu iubire.
Și doar pe tine te voi scrie,
Căci de la tine eu primesc.
Esență ca să mă simt vie,
Și ca să scriu cât te iubesc.
Cand dorul picură cuvinte
Am zis că nu mai scriu dar sufletul îmi
picură cuvinte
lar vântul cald de vară le-aşterne în
povești,
Sunt blestemată pare să-mi fii doar
printre rime
Căci tu imi taci.... crezând că nu
greșești.
Am încercat din nou să mă apropii, în
felul meu nătâng
Dar te-ai ascuns la umbra unui buton,
Mi-aș fi dorit cumva să pot să te conving
Doar să vorbim... că am un suflet și
sunt...om.
Am încercat din nou să mă apropii aşa
cum am putut
Dar te-ai ascuns sub roba ignoranței
Tăcerea dintre noi adie iar perfid
Și suflă risipind și umbrele speranței.
Am încercat din nou să mă apropii, în
felul meu stângaci
Dar te-ai grăbit să apeși pe trăgaci.
Un munte de tăcere ai ridicat să ne
despartă
...risipind și-acel frumos.."a fost
odată"...
Îţi las aici o simplă rugăminte:
Să-mi scrii.. când poate-ai s-o găsești..
Prea dragul meu croit din necuvinte
Ce taci și azi... mă ocolești....
Pierdută
Și m-am pierdut si azi într-o iluzie de
iubire
Încercând din nou sa ma mint ca nu
doare!
Îmi calc din nou pe rațiune gânduri şi
fire
Dorindu-mi un vin si-o ultima
imbratisare....
Vinovata doar de dorința de-un vin
Îți plătesc în fiece seara tribut,
Ču lacrimi fierbinţi îndur si suspin
Pentru sfârșitul ce noi l-am trăit.
As vrea sa uit tot dar mi-e teama
Ca dorul ma va cuprinde din nou,
Și inima-mi va-ncepe sa geamă
Sfâșiată de-al lipsei tale ecou..
Dorul
Frunzele stau vestejite,
Norii plâng tot de tristețe,
Vântu-ncepe să se agite
Străbătând cu acuratețe.
Pasările nu mai ciripesc,
Nu se-aud nici ciocăniri,
Urșii nu mai mormăiesc
Cum ar fi la-lor meniri...
Totu-i trist și melancolic
Cât mai stăm așa nostalgici
Sentimentul nostru toxic
Devenind tot mai magmatic.
Muzica-i cam fără sens,
Dansu-i făr’ de înțeles,
Timpul stă în contrasens
Trecând totul în exces...
12.10.24
Другие стихотворения автора
Cand uit s-aștern uitarea
De-ai ști ce greu mi-e uneori
Seara când uit s-aștern uitarea
Și gândurile-mi fac din noapte, zi
Și nu-mi auzi nicicum chemarea.
Mi-atat de dor de ochii tăi căprui
Atât de dor de glasul tău cu haz
De al tău vin cu gust amețitor
Atât de dor, că timpului îi cer răgaz...
Și îți gust vinul dulce în gând
Cu dor flămând... cu sufletul tremurând
Și cer clipei să stea nemiscată
Să mă mai bucur de ce a fost odată.
Ti-as spune
Ți-aș spune că de tine mi-e dor🫠,
Că nu vreau sufletul să mă mai doară🥲
Ți-aș spune că vreau,să-mi dai o ultimă îmbratișare🤗,
Să mă cuprinzi blând...fiorii să mă împresoare🥹...
Ți-aș spune cât imi doresc să citesc a ta poezie îmbuteliată🍷
Ți-aș spune toate astea... o dată și... încă o dată....😌
Undeva, în mine...
Mai, vineri... stă să plouă. Mă plimb pe-alei tăcute,
Fără țintă, fără cuvinte, dar cu pasul lin.
Să caut să deschid în mine uși nevăzute,
Să mă regăsesc în propriul meu destin.
Îmi răscolesc cu grijă amintirea,
Să nu stârnesc pe cele ce m-au marcat
Să nu mai port durerea, neputința... nici
rătăcirea,
Poveștii noastre ... cu cel mai trist final...
Undeva, în mine, stiu că zace o floare de femeie
Caut să nu se ofilească sub tăcerea ce arde
...Și-a început să plouă, cu picuri ce parcă ar vrea și ei să spele
Amintirea poveștii, dorul și speranțele deșarte.
Vinul tău
Îmi era vinul tău...a inimii culoare
Ca cerul senin după câte-o ploaie,
Tot ce-n viață am avut mai pur
Azi mi-e doar dor...un dor prea dur.
Și pentru asta am fost nedemnă
M-ai frânt fără să-mi dai un semn.
Cât mi-aș dori să pot să șterg
Tot ce-a durut... înainte să pot să merg.
Azi încă îl mai caut printre ploi
Cu buzele pline de-a lui amintire.
Îl strig, să ne aducă înapoi
Măcar în vis înainte de-a zorilor ivire.
Mâine, nu stiu... poate vei reveni
În asfințitul blând, pe-o aripă de șoaptă
Si-n brațe iar te voi simți
Si iar va adia parfum de vin, cum adia odată.
La infinit
Eu te-am asteptat și n-ai venit
Ai dat uitării tot ce-ai promis
Speranțe mi-au murit în asfințit
Si dorul l-am purtat... la infinit!.
Eu te-am visat... în umbre mi-ai apărut
Răsăritul mă prindea cu tine-n gând
O clipă părea că viața mi-ar fi zâmbit
Dar nu!...erau iluzii... la infinit!
Eu te-am scris pe veci în suflet
De dorul meu grav te-ai lipit
Tăcerea ta mi-a rămas un urlet
Ce răsună în mine... la infinit!
Eu te-am iubit și n-ai putut
Să înțelegi ceea ce simt
Sau poate îți era teamă?
De-o dragoste... la infinit.
Cand uit s-aștern uitarea
De-ai ști ce greu mi-e uneori
Seara când uit s-aștern uitarea
Și gândurile-mi fac din noapte, zi
Și nu-mi auzi nicicum chemarea.
Mi-atat de dor de ochii tăi căprui
Atât de dor de glasul tău cu haz
De al tău vin cu gust amețitor
Atât de dor, că timpului îi cer răgaz...
Și îți gust vinul dulce în gând
Cu dor flămând... cu sufletul tremurând
Și cer clipei să stea nemiscată
Să mă mai bucur de ce a fost odată.
Ti-as spune
Ți-aș spune că de tine mi-e dor🫠,
Că nu vreau sufletul să mă mai doară🥲
Ți-aș spune că vreau,să-mi dai o ultimă îmbratișare🤗,
Să mă cuprinzi blând...fiorii să mă împresoare🥹...
Ți-aș spune cât imi doresc să citesc a ta poezie îmbuteliată🍷
Ți-aș spune toate astea... o dată și... încă o dată....😌
Undeva, în mine...
Mai, vineri... stă să plouă. Mă plimb pe-alei tăcute,
Fără țintă, fără cuvinte, dar cu pasul lin.
Să caut să deschid în mine uși nevăzute,
Să mă regăsesc în propriul meu destin.
Îmi răscolesc cu grijă amintirea,
Să nu stârnesc pe cele ce m-au marcat
Să nu mai port durerea, neputința... nici
rătăcirea,
Poveștii noastre ... cu cel mai trist final...
Undeva, în mine, stiu că zace o floare de femeie
Caut să nu se ofilească sub tăcerea ce arde
...Și-a început să plouă, cu picuri ce parcă ar vrea și ei să spele
Amintirea poveștii, dorul și speranțele deșarte.
Vinul tău
Îmi era vinul tău...a inimii culoare
Ca cerul senin după câte-o ploaie,
Tot ce-n viață am avut mai pur
Azi mi-e doar dor...un dor prea dur.
Și pentru asta am fost nedemnă
M-ai frânt fără să-mi dai un semn.
Cât mi-aș dori să pot să șterg
Tot ce-a durut... înainte să pot să merg.
Azi încă îl mai caut printre ploi
Cu buzele pline de-a lui amintire.
Îl strig, să ne aducă înapoi
Măcar în vis înainte de-a zorilor ivire.
Mâine, nu stiu... poate vei reveni
În asfințitul blând, pe-o aripă de șoaptă
Si-n brațe iar te voi simți
Si iar va adia parfum de vin, cum adia odată.
La infinit
Eu te-am asteptat și n-ai venit
Ai dat uitării tot ce-ai promis
Speranțe mi-au murit în asfințit
Si dorul l-am purtat... la infinit!.
Eu te-am visat... în umbre mi-ai apărut
Răsăritul mă prindea cu tine-n gând
O clipă părea că viața mi-ar fi zâmbit
Dar nu!...erau iluzii... la infinit!
Eu te-am scris pe veci în suflet
De dorul meu grav te-ai lipit
Tăcerea ta mi-a rămas un urlet
Ce răsună în mine... la infinit!
Eu te-am iubit și n-ai putut
Să înțelegi ceea ce simt
Sau poate îți era teamă?
De-o dragoste... la infinit.