Rănile ce încă dor..
Secrete ascunse cu grijă,
Îngropate adânc în noi,
Le ținem sub strajă
Să nu ne umplem de noroi.
Din când în când în taină
Le scoatem la iveală,
Le ticsim sub haină,
Să nu comitem vreo greșeală.
Să nu ne dăm de gol
Din neglijența vădită
Scăpați de sub control,
Aruncați de pe orbită.
In vârtejul de emoții,
Ce pot dezlănțui furtună
In tumultul nopții,
Când liniștea răsună.
Sub cerul incolor
Răsar din noi subit
Rănile ce încă dor
Într-un moment pripit...
Стихи из этой категории
Văd lumină…
Cu ochii triști, cu glasul mut,
M-afund în ruga cea creștină,
Ca duhul să îmi sufle-n lut,
În loc de viață doar lumină.
Cu pasul greu și-mpovărat,
Îmi car crucea în spate,
Iar ceru-mi pare mai uscat,
Și parcă urlete-l străbate.
Mi-e inima-ntr-un pumn de fum,
Și zarea dinainte frântă,
În urmă las dâre de scrum,
Căci pasul îmi mai arde încă.
Nici vântul nu-mi mai dă răspuns,
Nici pietrele nu cântă,
Ci doar tăcerea strigă-n plâns,
Durerea mea adâncă.
Mă rog, și simt că-ntr-un târziu,
Voi fi cuprins de pace,
Când focul, îndârjit și viu,
În rug de gheață se va face.
În sânge-mi curge timpul irosit,
Ca o sentință dată fără vină,
Mă prăbușesc în trupul obosit.
Și dintre oase… văd lumină.
Singuratic pe pământ
Viața singură înainte
Merge într-o amăgire.
Omul singur pe pământ
Va nimici propriul său gând.
Nopți și zile chinuite,
De gândul omului pricinuite.
In speranța liniștii eterne,
Curată viața omul si-o așterne.
Luna blândă și lucioasă,
Oh, zeiță maiestuoasă!
Măreață stai și ne privești
Iar zbuciumul tu îl strivești.
Blând soare ocrotitor,
Asupra noastră tu mereu cobori
Raze pline de speranță,
Pline de a Domnului povață.
Inima zburlită suferindă
Tu vei bate necontenită.
Ai fost tu întrebată oare?
Mai reziști, mai poți, trăiești?…
Spre-al casei pridvor…
Mă uit în oglindă și-adesea tresar,
Îmi văd ochii stinși ca un vechi felinar,
Și caut scânteie în ruguri și aștri,
S-aprindă din nou ai mei iriși albaștri.
Mă simt un Cioran exilat în mansardă,
Cu-n dor de Sibiu gata să-l ardă,
Cu vraful de cărți ce-mi doarme pe piept,
Clopotul turlei, îl doresc, și-l aștept.
Mă simt un Brâncuși la Paris evadat,
De țară și amici alungat și trădat,
Cu piatra în os și lemnul în sânge,
Dalta în mână mi se vaită și plânge.
Și vai, sunt bătrân, și adesea pierdut,
Sub bărbie vioara îmi doinește tăcut,
Pe Champs-Elysees cu pas românesc,
La fel ca Enescu lăcrimând pribegesc.
Și vatra-i aprinsă, oriunde-aș pleca,
Ea arde în mine, mă cheamă, mă vrea,
Căci sufletul meu, e nesfârșitul izvor,
Ce curge alene spre-al casei pridvor.
UN FILON
Torn în amforă savoare
Să se adape ori și care
Din argilă , apă , lut
Eu mi-am costruit un scut
Nici nu stiu ce e pe afară
Viața mi-e interioară
Scormonesc mereu prin ea
De-o comoară poate-oi da.
O comoară , nu de arginții
Nici pietre prețioase .
Un filon ascuns în scris
Ca și viața mea-un vis .
Monotonie
Vreau să fug, să scap,
Am doar monotonie in cap.
Fiecare zi e la fel
De dimineață până seara am același reper,
Sunt plictisit de viață, iar,
Când mă trezesc sângele îmi îngheață,
Încă o zi,
Încă o tristețe,
Nu vrea nimeni macar un pic,
Destinul să și-l schimbe, zic?
Asta e viața, ne naștem, trăim,
Iar mai apoi murim.
O lecție
O zi fericită
Înseamnă o viață-mplinită,
O zi cu succes
E o viață cu progres.
Zile cu cuburi de gheață
Sunt o lecție de viață
Ce-ti oferă o povață
Fiind m-ai îndrăzneață!
Succesul la noroc
E deșertul din hârtop,
Mereu c-un nou provoc
E caderea-n potop...
Ridicarea cu succes
E realul tău progres
Dacă-i bine înțeles
Cât te afli în proces!
16.10.2022
Văd lumină…
Cu ochii triști, cu glasul mut,
M-afund în ruga cea creștină,
Ca duhul să îmi sufle-n lut,
În loc de viață doar lumină.
Cu pasul greu și-mpovărat,
Îmi car crucea în spate,
Iar ceru-mi pare mai uscat,
Și parcă urlete-l străbate.
Mi-e inima-ntr-un pumn de fum,
Și zarea dinainte frântă,
În urmă las dâre de scrum,
Căci pasul îmi mai arde încă.
Nici vântul nu-mi mai dă răspuns,
Nici pietrele nu cântă,
Ci doar tăcerea strigă-n plâns,
Durerea mea adâncă.
Mă rog, și simt că-ntr-un târziu,
Voi fi cuprins de pace,
Când focul, îndârjit și viu,
În rug de gheață se va face.
În sânge-mi curge timpul irosit,
Ca o sentință dată fără vină,
Mă prăbușesc în trupul obosit.
Și dintre oase… văd lumină.
Singuratic pe pământ
Viața singură înainte
Merge într-o amăgire.
Omul singur pe pământ
Va nimici propriul său gând.
Nopți și zile chinuite,
De gândul omului pricinuite.
In speranța liniștii eterne,
Curată viața omul si-o așterne.
Luna blândă și lucioasă,
Oh, zeiță maiestuoasă!
Măreață stai și ne privești
Iar zbuciumul tu îl strivești.
Blând soare ocrotitor,
Asupra noastră tu mereu cobori
Raze pline de speranță,
Pline de a Domnului povață.
Inima zburlită suferindă
Tu vei bate necontenită.
Ai fost tu întrebată oare?
Mai reziști, mai poți, trăiești?…
Spre-al casei pridvor…
Mă uit în oglindă și-adesea tresar,
Îmi văd ochii stinși ca un vechi felinar,
Și caut scânteie în ruguri și aștri,
S-aprindă din nou ai mei iriși albaștri.
Mă simt un Cioran exilat în mansardă,
Cu-n dor de Sibiu gata să-l ardă,
Cu vraful de cărți ce-mi doarme pe piept,
Clopotul turlei, îl doresc, și-l aștept.
Mă simt un Brâncuși la Paris evadat,
De țară și amici alungat și trădat,
Cu piatra în os și lemnul în sânge,
Dalta în mână mi se vaită și plânge.
Și vai, sunt bătrân, și adesea pierdut,
Sub bărbie vioara îmi doinește tăcut,
Pe Champs-Elysees cu pas românesc,
La fel ca Enescu lăcrimând pribegesc.
Și vatra-i aprinsă, oriunde-aș pleca,
Ea arde în mine, mă cheamă, mă vrea,
Căci sufletul meu, e nesfârșitul izvor,
Ce curge alene spre-al casei pridvor.
UN FILON
Torn în amforă savoare
Să se adape ori și care
Din argilă , apă , lut
Eu mi-am costruit un scut
Nici nu stiu ce e pe afară
Viața mi-e interioară
Scormonesc mereu prin ea
De-o comoară poate-oi da.
O comoară , nu de arginții
Nici pietre prețioase .
Un filon ascuns în scris
Ca și viața mea-un vis .
Monotonie
Vreau să fug, să scap,
Am doar monotonie in cap.
Fiecare zi e la fel
De dimineață până seara am același reper,
Sunt plictisit de viață, iar,
Când mă trezesc sângele îmi îngheață,
Încă o zi,
Încă o tristețe,
Nu vrea nimeni macar un pic,
Destinul să și-l schimbe, zic?
Asta e viața, ne naștem, trăim,
Iar mai apoi murim.
O lecție
O zi fericită
Înseamnă o viață-mplinită,
O zi cu succes
E o viață cu progres.
Zile cu cuburi de gheață
Sunt o lecție de viață
Ce-ti oferă o povață
Fiind m-ai îndrăzneață!
Succesul la noroc
E deșertul din hârtop,
Mereu c-un nou provoc
E caderea-n potop...
Ridicarea cu succes
E realul tău progres
Dacă-i bine înțeles
Cât te afli în proces!
16.10.2022
Другие стихотворения автора
Dorul de tine
Freamătă printre frunze
Numele tău pe buze.
Chipul meu curge din nor,
Plouat de al tău dor.
Prin pădurea -ntunecata
Silueta mea ciudată
Se perinda printre șoapte,
Rătăcind zi și noapte.
Pasărea imi cântă jalea.,
Vântul răscolește calea,
Pomii ma cuprind in taină,
Smulgandu ma de haină.
Aud urlete de fiară,
Ce in mine înghețara;
Să fug de ea,ori de mine,
Sa pot uita de tine?..
Căzuse-n palma mea
Din cerul tău o stea
Si plăpând, s a stins
În potopul meu plâns..
Crivățul
Crivățul sufla-n obraz,
Tropăia ca un viteaz,
Împroșca din cer zăpadă,
Netezea polei pe stradă.
Țurțuri picura pe ramuri,
Picta flori pe geamuri,
Patina pe sloi de gheață,
Rătăcind prin ceață.
Prin troiene șerpuia,
Pe sub streașină vuia,
Se strecura prin balamale,
Spumegănd în jur rafale.
Noi ne chircim de la frigură,
Clănțănind din trăsătură,
Sub pătură ne pitulăm ,
La caniculă visăm..
Nărav de cioară
Printre culori atrăgătoare
De produse -alimentare
O cucoană forfotea
Cu puradeii după ea.
Negricioși,cu muci la nas
O urmau pas cu pas,
In șirag aliniați
Milogeau înfometați..
Cu obrazul ca de smoală,
Cu fuste largi in poală,
Cu zorzoane aurite
Iscodea sub veșminte..
Șterpeli o ciocolată,
Ce -o pitulă îndată
Sub port de camuflaj;
Hoție -n ambalaj..
Cu tupeu și dibacie,
Șireată -n pălărie,
Ciordea tot felul,
Isprăvindu-și țelul....
Captivă -n flagrant
Se lamenta exorbitant!!?
Jinduia compătimire,
Depănând cu pătimire..
Din apus, înmuguri...
În luminile de -apus
Visele s-au descompus,
Lăsând un gol amar
În inimi de cleștar.
Și din astrele căzute
Pe coastele abrupte
Lacrimi se preling
Pt iluzii ce se sting..
Sub freamăt de petale
Glăsuia -n spirale
O vioară tristă,
Picurând pe o batistă .
Și un gând hoinar
Rătăcea solitar,
Căutăndu -și rostul
Și -n sunet adăpostul..
Cuibărind la rădăcini
Amintirile-n suspini,
Speranța vie licări
Și -un ideal înmuguri...
Un adio sau o sărutare...
Ne spunem adio,rămas bun
La o raspantie de drum.
Cuprinși de necunoscut ,
Vom uita ce ne a durut.
Odată n urmă vom privi
Si amintirile ne vor strivi,
In cumpănă vom zăbovi,
Regretele vor garbovi.
Desi nu există cale
Pe urmele ude si goale,
Ce se pierd in ceață
In tardiva dimineață
Dar dacă ne am reincarna
Si stelele ne ar cununa?.
Sperând ca piesa sa ne iasă
Din cea mototolita si arsa.
Ne am culege din cenușă,
Deschizându-se o ușă,
Sa I dăm idilei sărutare
Din iubirea ce nu moare..
Vorbe -n vânt..
Nu mai scoate vorbe-n vânt,
Nu promite din lună si stele,
Nu te jura din nou pe sfânt,
Arzând lacrimile mele.
Nu te mai crede nici dracu
Te rog scuză -mi limbajul;
Nu da înapoi ca racu,
Nu -ti va schimba sondajul.
O mie de șanse de -ai avea
Din partea mea ori altcuiva;
Pt tine -i povară grea,
Să răsucești în tine cheia..
Și să devii peste noapte
Un făuritor de fapte
Demne de -a fi pomenite
Din tată,fiu moștenite.
Ai amuțit,te -am pus pe gânduri?...
Te -am atins printre frânturi?..
Dorul de tine
Freamătă printre frunze
Numele tău pe buze.
Chipul meu curge din nor,
Plouat de al tău dor.
Prin pădurea -ntunecata
Silueta mea ciudată
Se perinda printre șoapte,
Rătăcind zi și noapte.
Pasărea imi cântă jalea.,
Vântul răscolește calea,
Pomii ma cuprind in taină,
Smulgandu ma de haină.
Aud urlete de fiară,
Ce in mine înghețara;
Să fug de ea,ori de mine,
Sa pot uita de tine?..
Căzuse-n palma mea
Din cerul tău o stea
Si plăpând, s a stins
În potopul meu plâns..
Crivățul
Crivățul sufla-n obraz,
Tropăia ca un viteaz,
Împroșca din cer zăpadă,
Netezea polei pe stradă.
Țurțuri picura pe ramuri,
Picta flori pe geamuri,
Patina pe sloi de gheață,
Rătăcind prin ceață.
Prin troiene șerpuia,
Pe sub streașină vuia,
Se strecura prin balamale,
Spumegănd în jur rafale.
Noi ne chircim de la frigură,
Clănțănind din trăsătură,
Sub pătură ne pitulăm ,
La caniculă visăm..
Nărav de cioară
Printre culori atrăgătoare
De produse -alimentare
O cucoană forfotea
Cu puradeii după ea.
Negricioși,cu muci la nas
O urmau pas cu pas,
In șirag aliniați
Milogeau înfometați..
Cu obrazul ca de smoală,
Cu fuste largi in poală,
Cu zorzoane aurite
Iscodea sub veșminte..
Șterpeli o ciocolată,
Ce -o pitulă îndată
Sub port de camuflaj;
Hoție -n ambalaj..
Cu tupeu și dibacie,
Șireată -n pălărie,
Ciordea tot felul,
Isprăvindu-și țelul....
Captivă -n flagrant
Se lamenta exorbitant!!?
Jinduia compătimire,
Depănând cu pătimire..
Din apus, înmuguri...
În luminile de -apus
Visele s-au descompus,
Lăsând un gol amar
În inimi de cleștar.
Și din astrele căzute
Pe coastele abrupte
Lacrimi se preling
Pt iluzii ce se sting..
Sub freamăt de petale
Glăsuia -n spirale
O vioară tristă,
Picurând pe o batistă .
Și un gând hoinar
Rătăcea solitar,
Căutăndu -și rostul
Și -n sunet adăpostul..
Cuibărind la rădăcini
Amintirile-n suspini,
Speranța vie licări
Și -un ideal înmuguri...
Un adio sau o sărutare...
Ne spunem adio,rămas bun
La o raspantie de drum.
Cuprinși de necunoscut ,
Vom uita ce ne a durut.
Odată n urmă vom privi
Si amintirile ne vor strivi,
In cumpănă vom zăbovi,
Regretele vor garbovi.
Desi nu există cale
Pe urmele ude si goale,
Ce se pierd in ceață
In tardiva dimineață
Dar dacă ne am reincarna
Si stelele ne ar cununa?.
Sperând ca piesa sa ne iasă
Din cea mototolita si arsa.
Ne am culege din cenușă,
Deschizându-se o ușă,
Sa I dăm idilei sărutare
Din iubirea ce nu moare..
Vorbe -n vânt..
Nu mai scoate vorbe-n vânt,
Nu promite din lună si stele,
Nu te jura din nou pe sfânt,
Arzând lacrimile mele.
Nu te mai crede nici dracu
Te rog scuză -mi limbajul;
Nu da înapoi ca racu,
Nu -ti va schimba sondajul.
O mie de șanse de -ai avea
Din partea mea ori altcuiva;
Pt tine -i povară grea,
Să răsucești în tine cheia..
Și să devii peste noapte
Un făuritor de fapte
Demne de -a fi pomenite
Din tată,fiu moștenite.
Ai amuțit,te -am pus pe gânduri?...
Te -am atins printre frânturi?..