Автор Ovidiu Miu
Случайные публикации :)
Cerul azuriu
Oh cer de vară al moților;
Îmi amintesc când mă-întindeam,
În iarbă înalta, câmp pustiu,
De sub Fântâna Sălciilor.
Oh cer de vară azuriu;
Pasări treceau slozuri în zbor
Se-opreau se-înghesuiau sa se-odihnească,
Pe-un nor hoinar suriu.
Oh cer de vară al moților;
Fugeam de muncă și de cald,
În iarba înaltă c-un vin alb
De sub fântâna salciilor;
Oh cer de vară azuriu;
Nu e cuvânt, tablou, statuie sau miros,
De câmpuri verzi și galben aluniu,
De asta sunt un hoț.
Oh cer de vară azuriu;
Tu ști Luceafarul!
Pe restul toate el ne-arata;
Ai fost plecat destul.
Oh cer de vară al moților,
Noaptea citesc pe nume în poieni;
Tu-mi desenezi drumuri pe cer,
Esti car cu cai troieni.
Oh cer de vară azuriu,
În suflet sună-alarma,
Si eu de dor scriu și iți plâng,
A mea singură Alma.
Oh cer de vară azuriu,
De-ar fi la tine sa revin,
Deși de-atunci a trecut timp,
Sa nu ma lași pustiu.
NU EU
Unul din noi doar, unul a trădat iubirea
Când cerul strălucea și macii inunda câmpia
Unul din doar unul,nu s-a uitat înapoi
Când răsuna chemarea ,dusă de vânt și de ploi.
Unul din noi,doar unul, cu vorbe grele a închis
Lumina către zare pe când cel mai statornic vis,
S-a ofilit și moare!
Fluturi
Ți-aș strânge, cu dorul meu, fluturi,
Născuți gândind la chipul tău de primăvară,
Să-i presar în visele tale târzii,
Când lumea adoarme încet… pe seară.
Să visezi păsări cu aripi albastre
Și anotimpuri în care soarele se joacă printre flori.
Sub clar de lună să dansezi cu fluturii trimiși de mine,
Să-ți șoptească încet… că de tine mi-e dor.
Dezamăgită că fluturii au adormit,
Îmbătați de mireasma ta din privire,
M-am transformat într-un fluture, eu…
Să mă visezi… pe mine.
Ușor, în vise, să te cuprind,
Să te admir cum ești, în umbre de lună,
Cu ochii mei de fluture să îmi pictez, pe aripi,
Privirea ta blândă și bună!
Bat puțin mai tare din aripi și tu tresari.
Din somnul tău răsare iarăși viață.
Te urmăresc subtil și văd cum te încețoșezi.
Ce mult aș vrea să te mai iau o dată în brațe…
Dar nu apuc, că-n lumea ta deja...
E dimineață.
Te voi găsi
Cândva te va găsi emoția mea,
Vei regăsi în ea dorința de a trăi,
Vei resimți bucuria descoperirii.
Îmbrățișarea rimelor mele te vor cuprinde de mijloc
Și te vor sălta în aer, într-un carusel de sărutări suave și amintiri pătimașe,
Te vor învârti până ce vei simți amețeala aceea de tulbure plutitor...
Și vei simți roşeața obrajilor, înflăcărați de emoţia ascunsă,
Ce o îmbracă metafora stilată cu jocuri de paiete și epitete elegante,
Incomparabilă, obraznică și voluptoasă cu raze de refracții vaporoase.
Atunci abia voi fi speranță...
Acum sunt dor ce mă apasă...
Sunt doar cuvântul din prefață.
O lacrimă de dor pe infinitul mării
Nicicând dorul de tine dragă mare
Din a mea inimă nu poate a pleca
Mereu voi aștepta cu doară nerăbdare
Nisipul tău cel fin ,pe țărm eu a călca.
Să pot privi în orizont , prin luciul apei tale
Să simt pe infinit ,cum vraja lui mă prinde
Să te privesc ,nu pot eu să mă satur mare
Iubirea pentru tine ,tot sufletul cuprinde.
Mă bucură nespus să simt cum reușești
Să schimbi întotdeauna a mea stare
Prostii cred spun ,dar simt că mă iubești
Mă prinzi de suflet și greu am scăpare.
Asculți tăcerea mea și nu întrebi nimic
Pe gânduri ce îs multe ,tu poți să le alungi
Îmi dai doar energie ,să pot să mă ridic
Și de e foc în mine ,tu știi ca să îl stingi.
Să pot lua cu mine nu cred a reuși
O mică părticică din ceea ce tu ești
Dar nu pot a fi trist ,pot doară a zâmbi
Acum că îs cu tine ,te simt că mă iubești.
Sunt fascinat de răsăritul soarelui pe tine
Tare aș vrea să pot intra atunci în mintea ta
Să te descopăr cum reușești așa de bine
Să fii mereu curtată și frumoasă draga mea.
Cum sunt valurile tale ,imprevizibilă îi viața
Cu tot efortul nostru ,mereu ne va surprinde
Te las iubită mare ,eu merg doar cu speranța
Că briza dimineții ,din nou mă va destinde.
Contrast
O pată de negru,
Pe un perete alb,
Cu inima goală
În iarnă pe ger.
Cu ochii deschiși,
Visez și nu-mi dau seama.
Cu ochii închiși,
Nu pot să dorm seara.
Descend înăuntru,
Căzând adânc.
A doua zi, dar,
La loc în rând.
Privesc în pământ,
Ca bufonul roșu,
Petrecerea merge
În spatele nostru.
Литературные новости, стихи и культурные события прямо на твоём телефоне.
Подписаться на канал
MAI PRESUS DE CUVINTE
Shadow Man
9 сентября
Stimată doamnă, vă mulțumesc mult, cu modestie în glas, pentru aprecieri!
MAI PRESUS DE CUVINTE
Silvia Mihalachi
9 сентября
În jurnalul zilei mele, cu o deosebită plăcere vă citesc frumoasele, interesantele poezii și proze care sunt bogate în subiecte remarcabile. Am const...
Sophiei, la nouăsprezece ani
Cornelia Buzatu
9 сентября
Mulțumesc din suflet pentru aprecieri și felicitări, stimată doamnă Silvia Mihalachi!
Din scrumul din pahar
Smaranda Ploaie
8 сентября
Absolut superba! Ai revenit cu o creație adorabila! Bravo!
Singurătatea florilor
Smaranda Ploaie
8 сентября
Și eu îți mulțumesc.
O lacrimă de dor pe infinitul mării
Maricel Bouros
8 сентября
Mulțumesc frumos pentru apreciere !
Din scrumul din pahar
Deea
8 сентября
ADOR ! ADOOOR ! ADORRR!
Mama mea icoană sfântă
Silvia Mihalachi
8 сентября
Ferice de copilul care își privește mama ca pe o icoană sfântă ,cu atât mai mult că tabloul mamei este incrustat într-o frumoasă, foarte frumoasă po...
Sophiei, la nouăsprezece ani
Silvia Mihalachi
8 сентября
,, Sophiei , la nouăsprezece ani ,, i se dăruiește din partea poetei, doamna Cornelia Buzatu, un remarcabil dar care va dăinui în timp prin frumo...
Din scrumul din pahar
Monica P
8 сентября
O poezie frumoasa,adâncă, ce vibrează de trăiri, va felicit din inimă!!!🩷🌸
Din scrumul din pahar
Florin Dumitriu
8 сентября
Frumos, foarte frumos. Felicitări pentru creație! 👏👏
✨ Po.e.m...
Deea
8 сентября
Mulțumesc
p.o.e.m
un-pahar-de-poezie
7 сентября
Superb ai scris aici❤️
De murit, murim toți...
un-pahar-de-poezie
7 сентября
Omul pe pământ E doar o formă de lut O frunză bătută-n vânt Un simplu om... si-atât!
De murit, murim toți...
un-pahar-de-poezie
7 сентября
Frumoasa creație si... adevarata! Felicitări!👏