Автор Christian Tatvaju
Итого
4 публикацииСлучайные публикации :)
Rămâi
Dacă ai un sărut în plus, așează-mi-l pe gene,
să-mi pară grele, să-nchid
în ele lumea ta, cu josul în sus,
așa, cu zenit-ul căzut peste nadir!
Așterne-mi albastrul peste deșertul pașilor
și peste urmele lăsate veșted,
în lumi pe care le simt
cunoscute în parfumul tău.
Și nu mă duce pe mine-n
amurgul de un auriu excentric,
în care se strecoară
fiorul rece al unei eternități...
Arată-mi steaua cazătoare
și s-alergăm să-i prindem
lumina între tâmple, cu
un hohot prelung de rouă,
să curgă valuri de viață
peste ceea ce-a fost
o nemurire năstrușnică
și fără demiurg!
O, rămâi cu capul pe umărul meu,
reverie sublimă!
Această secundă ne aparține,
aproape etern!
Rămâi așa, eoni, nemișcată,
netresărită, neplânsă și fericită,
ca o copilărie nostimă
și fără de sfârșit!
Catacombe - 2 - Ecou
Ecou
Sub forma de cenușă,
Umbrele se-adună,
În cor șoptesc, tu ești doar o păpușă,
Prin vifor răsună,
Respiră... e o oglindă,
Fugi, vrea sa te prindă,
Cu busola pe încheietură,
Pierzi direcția, o ruptură,
Cunoști sfatul dar pierzi înțelepciunea,
Cred în tine, te afunzi,
E marea de îndoială, nu e minunea,
Înoată prin ce ascunzi,
Cu seriozitate ai spus ca nu-i corect,
Dar știu ca aveai un secret,
Repeta mesajul ce curge prin vene,
Omoară vocea care urla în mine.
NOPȚI ALBE
Cu trudă plină și grea, nopți albe-am învins,
Nopți nedormite cu temeri de necuprins,
Cununele frunții către care acum mă înclin,
Umbrite-s cu frunze de dafin și de măslin...
Împlinite, nopțile mele în zori mi s-au stins,
Strivindu-mi în pleoape rouă bună de scris,
Proaspăt strânsă din toate durerile grele,
Dureri izvorâte din prea-plinul inimii mele...
Degeaba te zbați și dreptul îți ceri, nebună,
Căci tot între coaste, închisă și fără lumină,
Am să te port, așa cum te-am purtat mereu,
Ca pe-o durere, care nu mă lasă la greu...
Că multe dureri îndură ciudatul meu cord,
Veșnic în dezacord cu mintea din nord,
Am ales să ignor aritmiile tale și să sângerez,
Tăcut, prin răni de lumină mă eliberez…
Treceri în pași temporali
Flacăra-mi se-nclină-n calea viguroasei expirații
Ce cu șuier îi urmează sorții unui veac trecând,
Unui far al depărtării, din vechime luminând,
Flama pală i-o scufundă în crepuscul de striații.
Între veșnicele datini, ce ne suflă în neștire,
Eu sunt firul mic din praful anilor ce-acum se sting,
Laolaltă cu pecetea morții-n care mă înting
Slovele de pe o foaie ce își pierde din albire.
Se-ntrevede cum așteaptă mâna beznei să m-apuce,
Iar din liniști fulminante se distinge-un ticăit,
Care urcă înspre zero ceasu-n ritm necontenit
Și amar recită cânturi ale zilelor caduce.
Un vis ciudat
Am râs, cu un râs ciudat, de noi, de-un gând
Să te țin acum in brațe strâns,
Dar m-am întors, sfios plângând…
Cu plâns ciudat, ciudat ai plâns!
Ciudată noaptea ce-a venit
Cu luna noastră misterioasă,
De ochii mei te-a dezvelit
De ochii mei necredincioasă.
Și, iată, tot ce eu trăiesc
Trăiesc cu tine-un legământ,
O fi ciudat că te iubesc
Cum te trăiesc pe-acest pământ.
Iar când umbre se răstesc la mine
În umbra ta mă fac pierdut
Nemărginit rămas de tine,
Eu… ciudatul dispărut.
O fi ciudat că adorm cu tine
În gândul meu tu vis ciudat…
În dimineața care vine
În visul tău, tu m-ai uitat!
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7 - Toate drepturile rezervate)
Ce pî ļî mî.
Stiu ca o sa ies,
Din casa, o sa vezi
Cum ma duc in tramvai,
Cucăştile înureche Vai!
Dar mai stiu că mă şi-ntorc,
Slab si greu ca un porc.
Si m-arunc in pat si ca o mâță torc.
Ba nu, los scuzienton!
Zâmbetu mi se ridică pe buze,
Ca vai ce videoclip amuzant mi-a aparut,
Vai că se pupă Trump cu Clinton,
Căcaturi ce-mi apar pe telefon,
Seara când incerc să dorm,
Când mai apare üûn corn.
Dar Dacą-ṣ fi maï deṣtept,
ş dacă,
Mi-aş ridica mai sus în pept,
Ñicăieri nar mai părea ciudat,
Si dacă-şdormi mai correct,
Tăt-ar fi mai biñe.
Dar eu am tras deja de frâñe,
Fārā sã-mi dau sama daca-ì biñie.
Литературные новости, стихи и культурные события прямо на твоём телефоне.
Подписаться на канал
Balada sufletului
Cornelia Buzatu
15 августа
Mulțumesc din suflet pentru admirația pe care o presărați cu sensibilitate, mereu, asupra scriiturilor mele.
Blestemul meu
Mihăiță Mihai
14 августа
Nimic mai adevărat! O poezie tare bine scrisă!👏
POSTGUSTUL UNEI MINUNI
Mihăiță Mihai
14 августа
Felicitări!🌹 frumoasă poezie!
Pahar de poezie și... atât!
Mihăiță Mihai
14 августа
Versuri puternice. Frumos scris!🌹
Ai fost ca valurile mării, noaptea....
Mihăiță Mihai
14 августа
Frumoasa!🌹
Lectura unui gol
Anaa Apetrei
13 августа
M-a strâns de inimă... 🥹 „Am învățat să mă aleg pe mine, în sfârșit” – exact ce aveam nevoie să citesc azi! Superb!!!!
Sticla din colțul serii
Maddy94
13 августа
Uneori chiar si durerea pare ca vrea sa stea un ceas - frumos scris!
Pahar turnat în vânt
Maddy94
13 августа
Adorabil scris... într-adevăr păcat.
Blestemul meu
Maddy94
13 августа
Superbă! Mi-a plăcut maxim!🤗
Pahar turnat în vânt
Femeia in litere
13 августа
Frumos scris... păcat ca te-ai oprit...
Arta lutului
Femeia in litere
13 августа
Îți mulțumesc frumos.
Lumina din noi
Dora●Dor
12 августа
Frumos!❤️
Arta lutului
Dora●Dor
12 августа
Frumoase gânduri!❤️
Umbra dorului
Dora●Dor
12 августа
Superba!❤️
Pahar turnat în vânt
Dora●Dor
12 августа
Poezia asta mi-a placut enorm! Scrii si simți tare frumos ❤️