1  

Tu

Suntem 2 hopeless romantics în disperare.


Or’ nici eu, nici tu, nu suntem healed.
Or’ ambii am putea să fim. 


Categoria: Poezii de dragoste

Toate poeziile autorului: Fata cu capul în nori poezii.online Tu

Data postării: 5 septembrie 2023

Timp de citire: ~1 min.

Vizualizări: 1306

Loghează-te si comentează!

Poezii din aceiaşi categorie

OMUL CE-I?

U n  gând  îmi muncește  mintea  fragilă,

Îmi  pune  întebări, n-am  un  răspuns ,

Îmi dă  răgaz  o  vreme ,

Apoi  din  nou întrebarea

Mai  mult  un  ultimatum  răstit :

Spune-mi  de  știi : ce-i  omul ?

OM  SAU  FIARĂ ?

E ,o întrebare  la care  toți ,

Toți vrem  un  RĂSPUNS!...

Mai mult...

Epitaf pentru iubire

Ca o ultimă răsuflare, a unei morți târzii,

Îți destăinui iubiri vulgare, chiar de n-ai să mai vii.

 

Ca o stea căzătoare, într-o noapte senină,

Îți dezvălui iubirea, ce a fost adesea ascunsă,

Din adâncul sufletului meu, ca un cântec răsună,

"Te iubesc", lumina mea veșnică și pură.

 

Ca un cântec de adio, într-o zi pierdută,

În umbra tăcerii, ai plecat departe,

Rămas-am singur, inima-mi fără parte,

 

Am pierdut amandoi…
Tu timp, eu pe tine,
Și dacă te mai întorci

Chiar crezi că mai ai la cine?  

 

Mai mult...

Valul iubirii

Pe țărmul ud din marea de safir,

Se lasă noaptea caldă și albastră,

Purtăm în suflet dragoste și mir,

Privind spre bolta cerului, măiastră.

 

Un val pierdut se sparge de nisip

Și ne inundă gleznele trudite,

Iar eu revăd pe chipul tău un chip

Născut din două inimi fericite.

Mai mult...

As vrea sa fiu fluture

Când în noapte se-aprind felinare,

Gândul meu zboară departe,spre tine,

M-aș transforma într-un fluture de-aș putea,

Zburând,m-aș așeza la tâmpla ta,

Să te veghez,să-ți fie bine...

Când pe cer se aprind stele 

Inima mea bate mai tare,

Vad chipul tău frumos în minte,

Lumina privirii tale,zâmbetul tău.

Iubirea mea e atât de mare 

Atât de strălucitoare,

Nici cerul n-o poate atinge,nici magnificul soare.. 

Cati cunosc oare povara iubirii supreme,

Când lacrima cade,când sufletul doare..

Mai mult...

Ora 5.25

 

Tu ești pe drum spre casă,știu

Când toată lumea doarme liniștită,

Cum crezi că pot dormi și eu?

Eu cred că ești copila unui zeu

Acea frumoasă fără seamăn

Cu nebunia hărniciei

Ce-o au furnicile mereu,

Iar eu, cel care te iubește

La ora dimineții se gândește

Că viața este strălucire

Ce vine de la Dumnezeu !

Iar Dumnezeu este iubire

Iubirea are astăzi glasul tău

Iubito,ești pe drum spre casă,

Mă porți acolo și pe mine

Stând liniștit în buzunarul tău

Îți simt și pașii si iubirea

Acolo vreau să stau mereu.

(7 feb 2024 Vasilica dragostea mea)

 

 

Mai mult...

Poate voi fi... iertat!



În stele, s-au strecurat visurile mele
Și-acolo este fata, ce-n vis mi-apare,
Spunându-mi, că  ea, îmi e perechea
Dar ce folos, că totul, e doar... visare.

Privesc la cerul înstelat... în noapte
Poate pe-o stea, pe ea... să o zăresc,
Să-i fac un semn la mine să coboare
Să o cunosc și, de ce nu... să o iubesc.

Dar, în zadar, ochi-mi rămân în stele
Că nimeni, privirii mele, nu se-arată,
Așa că stolul trag pe-a mea fereastră
Și-mi zic, al naibii e, să crezi în soartă.

Pun capu-n pernă și-ncerc să ațipesc
Dar gândul, mă frământă... neîncetat,
Ducându-mă la cea ce m-a iubit cu foc
Iar eu, iubirea ei, amarnic... am înșelat.

Îmi caut telefonul și, vreau s-o apelez
Formând un număr pe care-l am salvat,
Rostesc, alo timid, și-aștept răspunsul
Când voce de bărbat aud, sunt ocupat.

Puțin surprins, o sun... pe-a 'mica-i bună
Sperând să aflu vești despre fosta iubită,
La care ea zâmbind și nonșalant îmi zice
N-o apela, are bărbat, copil..și-i măritată.

Uit despre cerul înstelat și tot ce am visat
Și rugă zic, la Domnul Sfânt...cu mic oftat,
În minte îmi repet, cuvinte, ce rău mă dor
Sunt păcătos și milă cer, poate voi fi iertat!

Mai mult...

Susține Poezii Online

Sprijinul tău ajută Poezii Online să crească frumos. Donația susține dezvoltarea, îmbunătățirile și acest spațiu dedicat creațiilor personale, locul unde poezia și textul literar aduc inspirație, liniște și o gură de aer pentru suflet.

Îți mulțumim că lași poezia să dăinuie. 🤍