Inebunesc
Inebunesc privind in ochii tai
Inebunesc de dragoste si teama
Inebunesc caci nus numai ai mei
Si doare foarte tare aceasta rana...
Ma bucur ca team intilnit
Miai amintit ce e iubirea
Iubestema la infinit
Daruiestemi toata fericirea...
Am plins destul de mult
Stiu bine ce inseamna suferinta
Dar viata noua eu am inceput
Cu iubire, dragoste..credinta...
Ai grija tu de inimioara mea
A suferit destul in nopti intunecate
Aratai frumusetea din mintea ta
Si nu ne parasi tu niciodata...
Un lucru vreau sati spun cu nerabdare
Grabita .. chinuita de dragoste si dor
Cu tine alaturi eu voi fi iubire
Nu doar pe soare ..dar si pe nori..
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Mihaela Turculet
Data postării: 6 iunie 2021
Vizualizări: 1482
Poezii din aceiaşi categorie
,,O clipă de sinceritate" în norvegiană
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas
să dăm un pic de frumuseţe
acestui ultim ceas.
Nu ne-am schimbat,
e doar o părere
Nu lua drept bun un cuvânt
sau un gest neînsemnat.
Nu, nu ne-am schimbat
e doar o-ntâmplare
Oricum am fi
şi orice-am vorbi
nu suntem doi străini,
iubirea mea.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
Nu ne-am schimbat,
e doar o părere
Nu lua drept bun un cuvânt
sau un gest neînsemnat.
Nu, nu ne-am schimbat
e doar o-ntâmplare
Oricum am fi
şi orice-am vorbi
nu suntem doi străini,
iubirea mea.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că încă ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că încă ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
Et øyeblikk av oppriktighet
Et øyeblikk av oppriktighet
i stedet for farvel
la oss gi litt skjønnhet
denne siste timen.
vi har ikke endret oss
det er bare en mening
Ikke ta et ord for gitt
eller en ubetydelig gest.
Nei, vi har ikke endret oss
det er bare en tilfeldighet
Det ville vi vært uansett
og hva vi enn snakker om
vi er ikke to fremmede
Min kjærlighet.
Et øyeblikk av oppriktighet
det ville være en sublim gest
vi har mot til å innrømme det
at vi elsker hverandre.
Et øyeblikk av oppriktighet
de ville huske oss
av våre gode år
vil minne oss på denne siste timen
Et øyeblikk av oppriktighet
i stedet for farvel.
vi har ikke endret oss
det er bare en mening
Ikke ta et ord for gitt
eller en ubetydelig gest.
Nei, vi har ikke endret oss
det er bare en tilfeldighet
Det ville vi vært uansett
og hva vi enn snakker om
vi er ikke to fremmede
Min kjærlighet.
Et øyeblikk av oppriktighet
det ville være en sublim gest
vi har mot til å innrømme det
at vi fortsatt elsker hverandre
Et øyeblikk av oppriktighet
de ville huske oss
av våre gode år
vil minne oss på denne siste timen
Et øyeblikk av oppriktighet
i stedet for farvel.
Et øyeblikk av oppriktighet
det ville være en sublim gest
vi har mot til å innrømme det
at vi fortsatt elsker hverandre
Et øyeblikk av oppriktighet
de ville huske oss
av våre gode år
vil minne oss på denne siste timen
Et øyeblikk av oppriktighet
i stedet for farvel.
Iceland
In Iceland am plecat neechipat
De tot frumosul ce mi s-a dat
Sufletu-mi cânta de bucurii
Mintea-mi se îngusta in teorii
Și în tot acest frumos frumos
Nu am crezut ca loc mai are
Și alt frumos!
Părea totul plin,
Oricum mult peste ce îmi e alin…
Si bizar, brusc și dintr-o data,
O Aurora înstelată
Un cer întreg ea a umplut,
Incet încet…
Firesc,
simplu
și divin…
Tot cerul îmi era acum mai plin.
Și luminând în jur,
Se lumina si ea pe ea,
Și tot mai tare strălucea.
E cunoscut de prin vechime
Ca mintea,
nu poate să cuprindă sufletul..
Și ea, pe atuncea nu prea vedea
Ce tot mai tare strălucește
Ea.
Cerul ei,
Sufletul ei,
și în jur
totul lumina.
Și nori negrii de furtună când veneau
Se așezau…
Ploua putin…
Și apoi plecau…
Tot în lumina de senin!
Strat după strat
De Viu colorat,
Verde, roșu, mov, galben și auriu
Totul se-nvaluia în
Zâmbet și râs zglobiu
În clipe infinite
De firesc.
Inima-mi cânta
Mintea mi se rupea
Momentul era perfect
Când în zăpadă a luminat
O Aurora lucitoare
Cu zâmbet de copil
Într-o fervoare
Un înger ce îngerași făceai
Ea-i Aurora-mi boreală,
o ființă ancestrală
Sub mirajului căreia mă înclin
Îi mulțumești ca te-a lăsat s-o vezi
Pe cerul plin de alb și verzi
Și plec în lume incurcat,
Dar mult mai bogat
Căci viitor lumesc nu e
Dar dar etern angelic ea rămâne
Pe ceru-mi mai înstelat
Și luminat.
Iubestema asa cum sunt
Iubestema asa cum sunt
Si nu uita de rele
Can viata asta poate fi
Drumul plin de grele
Iubestema asa cum sunt
Iubestema in toate
Si drumul cel mai greu mereu-l vom da ntroparte
Iubesc mereu privirea
Cu ochii tai caprui
Iubesc sis fericita
Cu omul cel mai bun
Iubestema iubire iubestema mereu
Poarta iubirii
glosă
Nu pot iubi decât distrugându-mă,
Ca un suprem pătimaş în iubire,
Nu pot fi iubit decât prăbuşindu-mă,
Într-o melancolică trăire.
Încerc de mine să fiu mai aproape,
Cu fiece pas, triumf ori prăbuşire,
Ca un suprem indiscret o caut prin şoapte,
Poarta închisă de propria-mi iubire.
Arunc lumini şi accept umbre,
Râd din priviri de chipuri groteşti,
De suflete maladive şi sumbre,
Ce-n spiritu-mi şubred le întâlneşti.
Caduc, în trup, vremelnic hoinăresc,
Prin trucuri viclene demascându-mă,
Strigând la toţi ce-i întâlnesc,
Nu pot iubi decât distrugându-mă.
Tăcerea îmi pare un urlet atunci,
O bestie perversă cu care mă lupt,
Că-mi lasă în conştiinţă urme adânci,
Urme mârşave de care sunt supt.
De nebunia supremă un pas mă desparte,
Un simţ netrăit îmi erupe din fire,
Acopăr infinitul cu tot ce împarte,
Ca un suprem pătimaş în iubire.
Inundaţii de foc şi incendii de apă,
Ca pe o nălucă mă cuceresc,
Chiar moartea din mine se adapă,
Dându-mi rezerve să mai trăiesc.
Plăcerea mi-i suferinţă iar suferinţa plăcere,
Spre culmile voluptăţii o simt ducându-mă,
Fiind singurul nefericit făcut să spere,
Că nu pot fi iubit decât prăbuşindu-mă.
Cu lacrimi izvorâte din singurătate,
Îmi ard obrazul pur şi inocent,
Iar ochiul în orbită mi se zbate,
Simţindu-se stingher şi delincvent.
Cascade de tăcere îmi tună în chip,
Lovit de fulger cad în nesimţire,
Iar sufletul şi zâmbetul se înfirip,
Dintr-o melancolică trăire.
Sunt cunoscut drept violatorul de mistere,
Fiindcă toate le ştiu sau le pot afla,
Numai împotriva-mi nu am această putere,
Iar a mea taină nu o pot dezlega.
Cu strigăte îmi trăiesc viaţa ciudată,
Îndopând-o cu tot ce se mai poate,
Cu speranţa demult anulată,
Încerc de mine să fiu mai aproape.
Faptul că exist, râd sau plâng,
Îmi ascunde orice pudoare,
Doar în mine se risipă sau strâng,
Bucurii amare şi tristeţi zâmbitoare.
Eu sunt Dumnezeul meu; afirm cu eroism,
Căci în mine toate au intrare sau ieşire,
Din mine pornesc spre culmi de paroxism,
Cu fiece pas, triumf ori prăbuşire.
Izvorăşte în flux din apele vieţii,
Iubirea supremă dorită de toţi,
Se stinge-n reflux în agonia tinereţii,
Cărând cu ea a fericirii porţi;
Lacrimile-mi reflectă cer şi infern,
Apusuri de ziuă şi răsărituri de noapte,
Şi-n ochi eclipsaţi, ele discern…
Ca un suprem indiscret le caut prin şoapte.
Aici mi se pare fatalitatea o glumă,
Eternitatea o vorbă rostită, un joc.
Iluzia-împlinire şi dorinţă comună,
Adevărul minciună iar ghinionul noroc.
De-o inimă plăpândă, găsesc ferecată,
Cu lanţuri împletite din gânduri intime de mire,
Cu lacăte de nervi şi-o cheie sângerândă,
Poarta închisă de propria-mi iubire.
Poarta închisă de propria-mi iubire,
Ca un suprem indiscret o caut prin şoapte,
Cu fiece pas, triumf ori prăbuşire,
Încerc de mine să fiu mai aproape.
Într-o melancolică trăire,
Nu pot fi iubit decât prăbuşindu-mă,
Ca un suprem pătimaş în iubire,
Nu pot iubi, decât distrugându-mă.
Clar de lună 🌙
CLAR DE LUNĂ"
E clar de luna...
Stele se ivesc,
Am incercat
Sa te iubesc....
Ador deja ploaia
Chiar de e rece
Te adorasem pe tine...
Imi erai "Rege".
Sub clar de luna
Azi privesc
Cuvântul "Adio"
Ușor il soptesc....
Sub luna plina
Acum rostesc :
",Am incetat ...
Sa mai iubesc "
@reper A.Turcanu
Parca odată erai…
Și-n fiecare noapte parcă,
Îți simt dorul si de-odată,
Simt cum cerul se arată
Subtil,cu nori târzii și parcă
Vântul iarăși bate afară
Alungă de pe cer deodată,
Dragostea ce-o simt în piept,
Așteaptă goală o speranță.
C-ai să vi încet odată
Să mă strângi ușor la piept,
Și să-mi dai planeta toată.
Fericire simt încă odată,
Căci cu tine am fost odată.
,,O clipă de sinceritate" în norvegiană
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas
să dăm un pic de frumuseţe
acestui ultim ceas.
Nu ne-am schimbat,
e doar o părere
Nu lua drept bun un cuvânt
sau un gest neînsemnat.
Nu, nu ne-am schimbat
e doar o-ntâmplare
Oricum am fi
şi orice-am vorbi
nu suntem doi străini,
iubirea mea.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
Nu ne-am schimbat,
e doar o părere
Nu lua drept bun un cuvânt
sau un gest neînsemnat.
Nu, nu ne-am schimbat
e doar o-ntâmplare
Oricum am fi
şi orice-am vorbi
nu suntem doi străini,
iubirea mea.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că încă ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că încă ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
Et øyeblikk av oppriktighet
Et øyeblikk av oppriktighet
i stedet for farvel
la oss gi litt skjønnhet
denne siste timen.
vi har ikke endret oss
det er bare en mening
Ikke ta et ord for gitt
eller en ubetydelig gest.
Nei, vi har ikke endret oss
det er bare en tilfeldighet
Det ville vi vært uansett
og hva vi enn snakker om
vi er ikke to fremmede
Min kjærlighet.
Et øyeblikk av oppriktighet
det ville være en sublim gest
vi har mot til å innrømme det
at vi elsker hverandre.
Et øyeblikk av oppriktighet
de ville huske oss
av våre gode år
vil minne oss på denne siste timen
Et øyeblikk av oppriktighet
i stedet for farvel.
vi har ikke endret oss
det er bare en mening
Ikke ta et ord for gitt
eller en ubetydelig gest.
Nei, vi har ikke endret oss
det er bare en tilfeldighet
Det ville vi vært uansett
og hva vi enn snakker om
vi er ikke to fremmede
Min kjærlighet.
Et øyeblikk av oppriktighet
det ville være en sublim gest
vi har mot til å innrømme det
at vi fortsatt elsker hverandre
Et øyeblikk av oppriktighet
de ville huske oss
av våre gode år
vil minne oss på denne siste timen
Et øyeblikk av oppriktighet
i stedet for farvel.
Et øyeblikk av oppriktighet
det ville være en sublim gest
vi har mot til å innrømme det
at vi fortsatt elsker hverandre
Et øyeblikk av oppriktighet
de ville huske oss
av våre gode år
vil minne oss på denne siste timen
Et øyeblikk av oppriktighet
i stedet for farvel.
Iceland
In Iceland am plecat neechipat
De tot frumosul ce mi s-a dat
Sufletu-mi cânta de bucurii
Mintea-mi se îngusta in teorii
Și în tot acest frumos frumos
Nu am crezut ca loc mai are
Și alt frumos!
Părea totul plin,
Oricum mult peste ce îmi e alin…
Si bizar, brusc și dintr-o data,
O Aurora înstelată
Un cer întreg ea a umplut,
Incet încet…
Firesc,
simplu
și divin…
Tot cerul îmi era acum mai plin.
Și luminând în jur,
Se lumina si ea pe ea,
Și tot mai tare strălucea.
E cunoscut de prin vechime
Ca mintea,
nu poate să cuprindă sufletul..
Și ea, pe atuncea nu prea vedea
Ce tot mai tare strălucește
Ea.
Cerul ei,
Sufletul ei,
și în jur
totul lumina.
Și nori negrii de furtună când veneau
Se așezau…
Ploua putin…
Și apoi plecau…
Tot în lumina de senin!
Strat după strat
De Viu colorat,
Verde, roșu, mov, galben și auriu
Totul se-nvaluia în
Zâmbet și râs zglobiu
În clipe infinite
De firesc.
Inima-mi cânta
Mintea mi se rupea
Momentul era perfect
Când în zăpadă a luminat
O Aurora lucitoare
Cu zâmbet de copil
Într-o fervoare
Un înger ce îngerași făceai
Ea-i Aurora-mi boreală,
o ființă ancestrală
Sub mirajului căreia mă înclin
Îi mulțumești ca te-a lăsat s-o vezi
Pe cerul plin de alb și verzi
Și plec în lume incurcat,
Dar mult mai bogat
Căci viitor lumesc nu e
Dar dar etern angelic ea rămâne
Pe ceru-mi mai înstelat
Și luminat.
Iubestema asa cum sunt
Iubestema asa cum sunt
Si nu uita de rele
Can viata asta poate fi
Drumul plin de grele
Iubestema asa cum sunt
Iubestema in toate
Si drumul cel mai greu mereu-l vom da ntroparte
Iubesc mereu privirea
Cu ochii tai caprui
Iubesc sis fericita
Cu omul cel mai bun
Iubestema iubire iubestema mereu
Poarta iubirii
glosă
Nu pot iubi decât distrugându-mă,
Ca un suprem pătimaş în iubire,
Nu pot fi iubit decât prăbuşindu-mă,
Într-o melancolică trăire.
Încerc de mine să fiu mai aproape,
Cu fiece pas, triumf ori prăbuşire,
Ca un suprem indiscret o caut prin şoapte,
Poarta închisă de propria-mi iubire.
Arunc lumini şi accept umbre,
Râd din priviri de chipuri groteşti,
De suflete maladive şi sumbre,
Ce-n spiritu-mi şubred le întâlneşti.
Caduc, în trup, vremelnic hoinăresc,
Prin trucuri viclene demascându-mă,
Strigând la toţi ce-i întâlnesc,
Nu pot iubi decât distrugându-mă.
Tăcerea îmi pare un urlet atunci,
O bestie perversă cu care mă lupt,
Că-mi lasă în conştiinţă urme adânci,
Urme mârşave de care sunt supt.
De nebunia supremă un pas mă desparte,
Un simţ netrăit îmi erupe din fire,
Acopăr infinitul cu tot ce împarte,
Ca un suprem pătimaş în iubire.
Inundaţii de foc şi incendii de apă,
Ca pe o nălucă mă cuceresc,
Chiar moartea din mine se adapă,
Dându-mi rezerve să mai trăiesc.
Plăcerea mi-i suferinţă iar suferinţa plăcere,
Spre culmile voluptăţii o simt ducându-mă,
Fiind singurul nefericit făcut să spere,
Că nu pot fi iubit decât prăbuşindu-mă.
Cu lacrimi izvorâte din singurătate,
Îmi ard obrazul pur şi inocent,
Iar ochiul în orbită mi se zbate,
Simţindu-se stingher şi delincvent.
Cascade de tăcere îmi tună în chip,
Lovit de fulger cad în nesimţire,
Iar sufletul şi zâmbetul se înfirip,
Dintr-o melancolică trăire.
Sunt cunoscut drept violatorul de mistere,
Fiindcă toate le ştiu sau le pot afla,
Numai împotriva-mi nu am această putere,
Iar a mea taină nu o pot dezlega.
Cu strigăte îmi trăiesc viaţa ciudată,
Îndopând-o cu tot ce se mai poate,
Cu speranţa demult anulată,
Încerc de mine să fiu mai aproape.
Faptul că exist, râd sau plâng,
Îmi ascunde orice pudoare,
Doar în mine se risipă sau strâng,
Bucurii amare şi tristeţi zâmbitoare.
Eu sunt Dumnezeul meu; afirm cu eroism,
Căci în mine toate au intrare sau ieşire,
Din mine pornesc spre culmi de paroxism,
Cu fiece pas, triumf ori prăbuşire.
Izvorăşte în flux din apele vieţii,
Iubirea supremă dorită de toţi,
Se stinge-n reflux în agonia tinereţii,
Cărând cu ea a fericirii porţi;
Lacrimile-mi reflectă cer şi infern,
Apusuri de ziuă şi răsărituri de noapte,
Şi-n ochi eclipsaţi, ele discern…
Ca un suprem indiscret le caut prin şoapte.
Aici mi se pare fatalitatea o glumă,
Eternitatea o vorbă rostită, un joc.
Iluzia-împlinire şi dorinţă comună,
Adevărul minciună iar ghinionul noroc.
De-o inimă plăpândă, găsesc ferecată,
Cu lanţuri împletite din gânduri intime de mire,
Cu lacăte de nervi şi-o cheie sângerândă,
Poarta închisă de propria-mi iubire.
Poarta închisă de propria-mi iubire,
Ca un suprem indiscret o caut prin şoapte,
Cu fiece pas, triumf ori prăbuşire,
Încerc de mine să fiu mai aproape.
Într-o melancolică trăire,
Nu pot fi iubit decât prăbuşindu-mă,
Ca un suprem pătimaş în iubire,
Nu pot iubi, decât distrugându-mă.
Clar de lună 🌙
CLAR DE LUNĂ"
E clar de luna...
Stele se ivesc,
Am incercat
Sa te iubesc....
Ador deja ploaia
Chiar de e rece
Te adorasem pe tine...
Imi erai "Rege".
Sub clar de luna
Azi privesc
Cuvântul "Adio"
Ușor il soptesc....
Sub luna plina
Acum rostesc :
",Am incetat ...
Sa mai iubesc "
@reper A.Turcanu
Parca odată erai…
Și-n fiecare noapte parcă,
Îți simt dorul si de-odată,
Simt cum cerul se arată
Subtil,cu nori târzii și parcă
Vântul iarăși bate afară
Alungă de pe cer deodată,
Dragostea ce-o simt în piept,
Așteaptă goală o speranță.
C-ai să vi încet odată
Să mă strângi ușor la piept,
Și să-mi dai planeta toată.
Fericire simt încă odată,
Căci cu tine am fost odată.
Alte poezii ale autorului
E noapte
Iti scriu aceste rinduri
Sa le citesti in noapte
Eu stiu.. esti plin de ginduri
Ca nu ma ai aproape...
Ochii plini de lacrimi
Tigara-n mina dreapta
Citesti ce ma framinta
Inima mea nu mai poate...
E miezul noptii iara
Mii greu fara de tine
Eu vreau sami fii alaturi
Te vreau eu linga mine..
E ora unu noaptea
Din somn eu mam trezit
Caci team visat pe tine..
Miai spus ca ma-i iubit..
Cu ochii plini de lacrimi
Ridic eu capul sus
Privesc atent spre stele
Liniste..e doar un vis..
Vorbeste LUMEA
Sa nu iti pese niciodata
De ce vorbeste lumea
De este zi sau este noapte
Lumea vorbeste intr-una...
De ai gresit tu in viata
Sau ai facut doar bune
La nimeni nu le pasa
Asa e aceasta LUME...
Traieste-ti viata bine
Asa cum iti doresti
La ziua cea de miine
Tu doar sa te gindesti...
Nu regreta trecutul
Vorbit de-acest popor
Traieste-ti tu prezentul
Gindindu-te la viitor...
De-ar fi sa fie-n lume
Sustinere... respect
Si cineva sa-drume
Ce-n viata e corect..
Nu ar mai fi atita
Durere..dor si chin
Nu ar Mai fi vorbita
Persoana c-a gresit...
Asculta-ti inima ce spune
Gindeste sufletul ce vrea
Si lasa LUMEA sa vorbeasca
Sa zica ...ce vrea EA...
Nu esti al meu
Din nou eu stau si ma gindesc
La viata care trece
Si de durere.. eu fumez
Tigara iar se stinge...
Trec zile-ntregi ..
Trec nopti fara odihna
Tu iarasi pleci
Si-mi spui ca o sa treaca...
EA iar te chiama
Tu iar ma lasi pe mine
Te duci la EA grabit
Si-mi spui ca vorbim miine...
Si iar ma pun pe asteptat
Si sufletul ma doare
Dar .. eu asa am acceptat
Inghit lacrimi amare...
E o femeie..e sotia ta
Eu sint doar o amanta
Cu Ea tu iti traiesti viata
Cu mine te vezi citeodata..
Tu miai propus sa fim iubiti
Ca ai familie..copii
Dar am ajuns indragostiti
Si facem nebunii...
Si iarasi trebuie sa pleci
EA iar te chiama acasa
Eu iar ramin sa ma gindesc
De cine tie-ti pasa....
Ea-i mama la ai tai copii
Eu ..doar o simpla fata
Ei iar te-asteapta ca sa vii
Si eu ramin indurerata...
Mi-e DOR
Si iar e noapte ,si iar m-apuca dorul
Si iar cu ochii-n lacrimi ma gindesc
De ce ma doare atit de mult tacerea?
De ce atit de mult eu te iubesc?
Ce bine-ar fi ca noaptea-ntunecata
Sa mi te-aduca iar ca sa te vad
Macar o clipa..sa te string in brate
Sati simt mirosul..si sa te ating..
Dar viata e nedreapta uneori
Cu noi se joaca Soarta
Caci noi iubim ca doi nebuni
Iubim.. speram...si GATA...
Iubire INTERZISA
Mie dor de tine VIATA mea
Mie dor de clipele-mpreuna
Stii? Mi se rupe inima
De dragoste NEBUNA...
A mai trecut o zi
O zi ca celelalte
Inebunita eu voi fi
Chiar pina la moarte...
A mai trecut o zi
Iubire.. iar mii dor
Nu inteleg..ce poate fi?
Mie dor de al tau AMOR...
Astept eu ziua-n care noi
Vom fi iar impreuna
Vom sta nedumeriti in doi
Gindindune la Miine...
Caci greu e sa traiesti stiind
Ca Dragostea-i aprinsa
Dar noi ca doi copii cintim
IUBIREA ... INTERZISA...
Iubim in taina..stam cu grija
Sa nu ne vada nimeni
Avind in gind doar o speranta
La ziua care vine...
Tu ai sotie...ai copii...
Si eu sint maritata..
Neam apucat de nebunii
IUBIM CA NICIODATA
Imi cer iertare scumpul meu
Iti cade lacrima-n tacere
Citind aceste rinduri dure
Cu lacrimi si durere....
Iubindu-te in taina acum
Ma simt foarte matura
Sa mergem NOI pe-acelasi drum
IUBIND caci Viata-i DURA..
Esti tot ce eu iubesc mai mult
Esti VIATA mea,esti aer
Esti soarele pe cerul meu
Esti tot ce de la viata CER...
De ce eu te iubesc
De ce eu te iubesc?
Hm. Buna intrebare..
In tine eu gasesc
Ce nimeni nu mai are...
Tu esti frumos si dulce,
Tu stii sa ma Accepti..
Imi daruiesti iubire
Nimic tu nu regreti...
Miai fost mereu alaturi
De cind neam cunoscut
Miai aprins iubirea
Cu primul tau sarut...
As vrea sa fii cu mine
In fiecare zi..
Dar nui posibil .. doare
Si simt ca team pierdut..
Atita timp cit EA..
Pe tine te atinge
Eu turb ca o nebuna
Ma musc pina la singe ..
Dar sper ca intro zi
La piept tu ma vei stringe
Soptind-umi dulce tare
Ajunge..nu mai plinge...
De azi,eu sint cu tine
De azi , eu sint al tau
Iubito..stii tu bine
Putea fi si mai rau..
Dar am trecut de toate
De griji si de nevoi
Ele-au ramas in spate
Acum sintem doar NOI!
E noapte
Iti scriu aceste rinduri
Sa le citesti in noapte
Eu stiu.. esti plin de ginduri
Ca nu ma ai aproape...
Ochii plini de lacrimi
Tigara-n mina dreapta
Citesti ce ma framinta
Inima mea nu mai poate...
E miezul noptii iara
Mii greu fara de tine
Eu vreau sami fii alaturi
Te vreau eu linga mine..
E ora unu noaptea
Din somn eu mam trezit
Caci team visat pe tine..
Miai spus ca ma-i iubit..
Cu ochii plini de lacrimi
Ridic eu capul sus
Privesc atent spre stele
Liniste..e doar un vis..
Vorbeste LUMEA
Sa nu iti pese niciodata
De ce vorbeste lumea
De este zi sau este noapte
Lumea vorbeste intr-una...
De ai gresit tu in viata
Sau ai facut doar bune
La nimeni nu le pasa
Asa e aceasta LUME...
Traieste-ti viata bine
Asa cum iti doresti
La ziua cea de miine
Tu doar sa te gindesti...
Nu regreta trecutul
Vorbit de-acest popor
Traieste-ti tu prezentul
Gindindu-te la viitor...
De-ar fi sa fie-n lume
Sustinere... respect
Si cineva sa-drume
Ce-n viata e corect..
Nu ar mai fi atita
Durere..dor si chin
Nu ar Mai fi vorbita
Persoana c-a gresit...
Asculta-ti inima ce spune
Gindeste sufletul ce vrea
Si lasa LUMEA sa vorbeasca
Sa zica ...ce vrea EA...
Nu esti al meu
Din nou eu stau si ma gindesc
La viata care trece
Si de durere.. eu fumez
Tigara iar se stinge...
Trec zile-ntregi ..
Trec nopti fara odihna
Tu iarasi pleci
Si-mi spui ca o sa treaca...
EA iar te chiama
Tu iar ma lasi pe mine
Te duci la EA grabit
Si-mi spui ca vorbim miine...
Si iar ma pun pe asteptat
Si sufletul ma doare
Dar .. eu asa am acceptat
Inghit lacrimi amare...
E o femeie..e sotia ta
Eu sint doar o amanta
Cu Ea tu iti traiesti viata
Cu mine te vezi citeodata..
Tu miai propus sa fim iubiti
Ca ai familie..copii
Dar am ajuns indragostiti
Si facem nebunii...
Si iarasi trebuie sa pleci
EA iar te chiama acasa
Eu iar ramin sa ma gindesc
De cine tie-ti pasa....
Ea-i mama la ai tai copii
Eu ..doar o simpla fata
Ei iar te-asteapta ca sa vii
Si eu ramin indurerata...
Mi-e DOR
Si iar e noapte ,si iar m-apuca dorul
Si iar cu ochii-n lacrimi ma gindesc
De ce ma doare atit de mult tacerea?
De ce atit de mult eu te iubesc?
Ce bine-ar fi ca noaptea-ntunecata
Sa mi te-aduca iar ca sa te vad
Macar o clipa..sa te string in brate
Sati simt mirosul..si sa te ating..
Dar viata e nedreapta uneori
Cu noi se joaca Soarta
Caci noi iubim ca doi nebuni
Iubim.. speram...si GATA...
Iubire INTERZISA
Mie dor de tine VIATA mea
Mie dor de clipele-mpreuna
Stii? Mi se rupe inima
De dragoste NEBUNA...
A mai trecut o zi
O zi ca celelalte
Inebunita eu voi fi
Chiar pina la moarte...
A mai trecut o zi
Iubire.. iar mii dor
Nu inteleg..ce poate fi?
Mie dor de al tau AMOR...
Astept eu ziua-n care noi
Vom fi iar impreuna
Vom sta nedumeriti in doi
Gindindune la Miine...
Caci greu e sa traiesti stiind
Ca Dragostea-i aprinsa
Dar noi ca doi copii cintim
IUBIREA ... INTERZISA...
Iubim in taina..stam cu grija
Sa nu ne vada nimeni
Avind in gind doar o speranta
La ziua care vine...
Tu ai sotie...ai copii...
Si eu sint maritata..
Neam apucat de nebunii
IUBIM CA NICIODATA
Imi cer iertare scumpul meu
Iti cade lacrima-n tacere
Citind aceste rinduri dure
Cu lacrimi si durere....
Iubindu-te in taina acum
Ma simt foarte matura
Sa mergem NOI pe-acelasi drum
IUBIND caci Viata-i DURA..
Esti tot ce eu iubesc mai mult
Esti VIATA mea,esti aer
Esti soarele pe cerul meu
Esti tot ce de la viata CER...
De ce eu te iubesc
De ce eu te iubesc?
Hm. Buna intrebare..
In tine eu gasesc
Ce nimeni nu mai are...
Tu esti frumos si dulce,
Tu stii sa ma Accepti..
Imi daruiesti iubire
Nimic tu nu regreti...
Miai fost mereu alaturi
De cind neam cunoscut
Miai aprins iubirea
Cu primul tau sarut...
As vrea sa fii cu mine
In fiecare zi..
Dar nui posibil .. doare
Si simt ca team pierdut..
Atita timp cit EA..
Pe tine te atinge
Eu turb ca o nebuna
Ma musc pina la singe ..
Dar sper ca intro zi
La piept tu ma vei stringe
Soptind-umi dulce tare
Ajunge..nu mai plinge...
De azi,eu sint cu tine
De azi , eu sint al tau
Iubito..stii tu bine
Putea fi si mai rau..
Dar am trecut de toate
De griji si de nevoi
Ele-au ramas in spate
Acum sintem doar NOI!