S-a văzut in ochii mei placerea
S a văzut in ochii mei placere,
Tu vorbind cu mine atunci
Eu iti simțeam mangaierea
Șii speram sa nu m-alungi
Am baut 2 pahare
Sau poate chiar mai mult
Și m-a luat un foc mare
Și n am cu cin' sa ma consult
Tu mi-ai fost placerea inimii
Vazundu-te pe tine atunci
Dar chiar și cauza lacrimii
Lacrimile-mi sunt adânci
Și daca-s vrea sa trec peste
Eu sunt sigur , n-aș putea
Caci trece timpul, trece
Și iar ma gandesc la ea
Ai fost un vis si vei ramane
Ceva la care nu pot s-ajung
Dar inima iar îmi impune
Sa cad jos și iar sa plang
Poems in the same category
Conjurații
nu știu cum e să descifrezi matematica aceasta secretă
a sunetelor
cum e să-ți potrivești pașii după intensitatea lor
Ea însă părea să înțeleagă fiecare vibrație tăcută
a Universului
a coardelor sale nevăzute
îmbibate în sunete
descria cu fiecare braț
evantaie albe-turcoaz de lumină
printr-un spațiu fluid
nesfârșit
întins ca o spumă cuantică
își lăsa pleoapele de culoarea mentei
peste verdele cenușiu al irisilor
ajungea mereu la capăt înaintea ecoului
sprijinea cerul în vârful degetelor
amesteca în păru-i roșcat stelele
își atârna la ureche cercelul de aur al lunii
era parte din acest puzzle miraculos
noi
pe partea cealaltă a clipei
ne țineam cu greu umoarea sticloasă
din ochi
inimile noastre își luaseră deja zborul
ultima imagine rămasă pe retină
era un fluture căzut într-un caleidoscop
și transformat în mii de fluturi simetrici
de neînțeles această conjurație secretă a sunetelor...
Aș vrea
Aș vrea să trăiesc într-o lume-n care
Cuvintele nu-s goale ci-s pline de valoare
Aș vrea să pot să-i cred pe toți pe cuvânt
Să nu fie nevoie de niciun jurământ
Aș vrea să trăiesc singur pe pământ
De singurătate să nu mă-nspăimânt
Pentru că mai bine-s singur pe lume
Decât să mă simt singur în mulțime
Apăsări
aud numai știri rele în zori
când ziua iese precum o amantă grăbită din noapte
dimineața însă se anunță frumoasă
ca-ntr-un tablou de Cézanne
scatiii se ciondănesc zgomotos pe colțul de pâine
rămas de aseară pe prichiciul ferestrei
în acorduri care-mi amintesc de Bruckner și Ravel
sau Vivaldi
.
să tot trăiești
.
să primești în suflet toate diminețile acestea de Mai
pline de muzică
ca pe niște sinfonii ale iubirii
neterminate
.
așa cum sunt toate iubirile și simfoniile vieții
.
eu
din păcate
mi-am pierdut sufletul
captivul din mine a aruncat telefonul pe geam
a zăvorât toate ușile cu ieșire la inimă
afișând la singura fereastră fără perdele
ostentativ
resemnarea
.
indiferența gregară a cărnii
.
nu mai tresar la știrile și bucuriile dimineții
ca altădată
la un moment dat totul devine prozaic
un déjà vu
mă pierd nevăzut printre oameni și lucruri
ca o tușă de negru pe negru
în același decor sumbru...
DESCULȚ
Desculț, am râs la mare, cer și nori,
Ce bine-i să trăiești, să fii în viață,
Să simți că ești un soare printre sori,
Un zeu pe care toată lumea îl răsfață...
Desculț, prin roua proaspătă din zori,
Am alergat cu vântul drept în față,
Să simt parfumul câmpului de flori,
Și licărirea stelelor de dimineață...
Desculț, m-am preumblat pe țărmul mării,
Cătând din când în când la zare,
Simțind pe buze gustul fad al sării,
Și valul ce-a uitat să cânte și să zboare...
Desculț, am vrut să mă supun chemării,
Dar măcinat de gânduri negre și bizare,
N-am vrut să fiu oricum părtaș creării,
Uitând de muze și de regulile clare...
disensiuni/6
savoare și miros îmbietor
de panseluțe
picurate-n sos de
okonomiyaki.
÷
timp înghețat,
pisica-și unduiește coada
printre
little boy și fat man.
Inexistență
Inexistența mea
Depinde de existență.
Precum și existența-n sinea sa
Depinde de inexistență.
Concept tragic de gândit
La ora prea târzie.
Ultimii neuroni îi mai aprind
C-o mică ironie.
Conjurații
nu știu cum e să descifrezi matematica aceasta secretă
a sunetelor
cum e să-ți potrivești pașii după intensitatea lor
Ea însă părea să înțeleagă fiecare vibrație tăcută
a Universului
a coardelor sale nevăzute
îmbibate în sunete
descria cu fiecare braț
evantaie albe-turcoaz de lumină
printr-un spațiu fluid
nesfârșit
întins ca o spumă cuantică
își lăsa pleoapele de culoarea mentei
peste verdele cenușiu al irisilor
ajungea mereu la capăt înaintea ecoului
sprijinea cerul în vârful degetelor
amesteca în păru-i roșcat stelele
își atârna la ureche cercelul de aur al lunii
era parte din acest puzzle miraculos
noi
pe partea cealaltă a clipei
ne țineam cu greu umoarea sticloasă
din ochi
inimile noastre își luaseră deja zborul
ultima imagine rămasă pe retină
era un fluture căzut într-un caleidoscop
și transformat în mii de fluturi simetrici
de neînțeles această conjurație secretă a sunetelor...
Aș vrea
Aș vrea să trăiesc într-o lume-n care
Cuvintele nu-s goale ci-s pline de valoare
Aș vrea să pot să-i cred pe toți pe cuvânt
Să nu fie nevoie de niciun jurământ
Aș vrea să trăiesc singur pe pământ
De singurătate să nu mă-nspăimânt
Pentru că mai bine-s singur pe lume
Decât să mă simt singur în mulțime
Apăsări
aud numai știri rele în zori
când ziua iese precum o amantă grăbită din noapte
dimineața însă se anunță frumoasă
ca-ntr-un tablou de Cézanne
scatiii se ciondănesc zgomotos pe colțul de pâine
rămas de aseară pe prichiciul ferestrei
în acorduri care-mi amintesc de Bruckner și Ravel
sau Vivaldi
.
să tot trăiești
.
să primești în suflet toate diminețile acestea de Mai
pline de muzică
ca pe niște sinfonii ale iubirii
neterminate
.
așa cum sunt toate iubirile și simfoniile vieții
.
eu
din păcate
mi-am pierdut sufletul
captivul din mine a aruncat telefonul pe geam
a zăvorât toate ușile cu ieșire la inimă
afișând la singura fereastră fără perdele
ostentativ
resemnarea
.
indiferența gregară a cărnii
.
nu mai tresar la știrile și bucuriile dimineții
ca altădată
la un moment dat totul devine prozaic
un déjà vu
mă pierd nevăzut printre oameni și lucruri
ca o tușă de negru pe negru
în același decor sumbru...
DESCULȚ
Desculț, am râs la mare, cer și nori,
Ce bine-i să trăiești, să fii în viață,
Să simți că ești un soare printre sori,
Un zeu pe care toată lumea îl răsfață...
Desculț, prin roua proaspătă din zori,
Am alergat cu vântul drept în față,
Să simt parfumul câmpului de flori,
Și licărirea stelelor de dimineață...
Desculț, m-am preumblat pe țărmul mării,
Cătând din când în când la zare,
Simțind pe buze gustul fad al sării,
Și valul ce-a uitat să cânte și să zboare...
Desculț, am vrut să mă supun chemării,
Dar măcinat de gânduri negre și bizare,
N-am vrut să fiu oricum părtaș creării,
Uitând de muze și de regulile clare...
disensiuni/6
savoare și miros îmbietor
de panseluțe
picurate-n sos de
okonomiyaki.
÷
timp înghețat,
pisica-și unduiește coada
printre
little boy și fat man.
Inexistență
Inexistența mea
Depinde de existență.
Precum și existența-n sinea sa
Depinde de inexistență.
Concept tragic de gândit
La ora prea târzie.
Ultimii neuroni îi mai aprind
C-o mică ironie.
Other poems by the author
Și iarăși plang și iar încep
La a fi fals nu ma pricep
Dar eu încerc din rasputeri
Să nu ma las sau să disper
Căci nu a fost din partea ta
Mai aproape niciodata
A fost doar imaginația mea
Aș vrea să pot să-ți zic odată
Că te-am plăcut și înc-o fac
Cateodată mă gândesc
Cum iubirea s-o desfac
Și ceva nou , eu să clădesc
Să îmi treacă eu aș vrea
Dar nu cred ca aș putea
La tine să nu ma gandesc
Căci eu singur ma prostesc
Iarăși ma gandesc la ea
Oare ce o fi cu mine?
Ca nu ma pot indeparta.
Dar asta nu tine de mine.
Oare am putea noi 2?
Să-ncercam sa fiim acum.
Dar eu stau ma uit la voi.
Și inima se face scrum.
Am luat-o iar ca la-nceput
Am luat-o iar ca la-nceput
Iar fac aceleași greșeli
Cum de tine mi-a placut
Dar noi suntem paraleli
Am incercat și n-am putut
Si nu cred c-aș mai putea
Cum eu pe tine te-am placut
Dar inima dinnou te vrea
Ai fost tot ce am avut mai drag
Te-am simțit atat de-aproape
Dar poate am fost mult prea vag
Ca eu sa cred ca , chiar se poate
Nici-o șansa n-am avut,
N-am știut cum trece timpul
Noi nici macar n-am început
Dar el a fost mereu primul
Nu i corect , te am ajutat
Cu toate ca și mie mi-a fost greu
Dar tu de fraier m-ai luat
N-ai simțit sufletul meu
Dar nici macar când ai aflat
De parcă nici nu ți-a păsat
Te-ai făcut dinnou ca plouă
Iubirea mea a fost ca nouă
Dar tu tot n-ai încercat
Oare cand vei invăța
Pe cine merită sa iubești
Dar tu știi doar a lua
Și nu știi sa prețuiești
Și iarăși plang și iar încep
La a fi fals nu ma pricep
Dar eu încerc din rasputeri
Să nu ma las sau să disper
Căci nu a fost din partea ta
Mai aproape niciodata
A fost doar imaginația mea
Aș vrea să pot să-ți zic odată
Că te-am plăcut și înc-o fac
Cateodată mă gândesc
Cum iubirea s-o desfac
Și ceva nou , eu să clădesc
Să îmi treacă eu aș vrea
Dar nu cred ca aș putea
La tine să nu ma gandesc
Căci eu singur ma prostesc
Iarăși ma gandesc la ea
Oare ce o fi cu mine?
Ca nu ma pot indeparta.
Dar asta nu tine de mine.
Oare am putea noi 2?
Să-ncercam sa fiim acum.
Dar eu stau ma uit la voi.
Și inima se face scrum.
Am luat-o iar ca la-nceput
Am luat-o iar ca la-nceput
Iar fac aceleași greșeli
Cum de tine mi-a placut
Dar noi suntem paraleli
Am incercat și n-am putut
Si nu cred c-aș mai putea
Cum eu pe tine te-am placut
Dar inima dinnou te vrea
Ai fost tot ce am avut mai drag
Te-am simțit atat de-aproape
Dar poate am fost mult prea vag
Ca eu sa cred ca , chiar se poate
Nici-o șansa n-am avut,
N-am știut cum trece timpul
Noi nici macar n-am început
Dar el a fost mereu primul
Nu i corect , te am ajutat
Cu toate ca și mie mi-a fost greu
Dar tu de fraier m-ai luat
N-ai simțit sufletul meu
Dar nici macar când ai aflat
De parcă nici nu ți-a păsat
Te-ai făcut dinnou ca plouă
Iubirea mea a fost ca nouă
Dar tu tot n-ai încercat
Oare cand vei invăța
Pe cine merită sa iubești
Dar tu știi doar a lua
Și nu știi sa prețuiești
Și iarăși plang și iar încep
La a fi fals nu ma pricep
Dar eu încerc din rasputeri
Să nu ma las sau să disper
Căci nu a fost din partea ta
Mai aproape niciodata
A fost doar imaginația mea
Aș vrea să pot să-ți zic odată
Că te-am plăcut și înc-o fac
Cateodată mă gândesc
Cum iubirea s-o desfac
Și ceva nou , eu să clădesc
Să îmi treacă eu aș vrea
Dar nu cred ca aș putea
La tine să nu ma gandesc
Căci eu singur ma prostesc
Iarăși ma gandesc la ea
Oare ce o fi cu mine?
Ca nu ma pot indeparta.
Dar asta nu tine de mine.
Oare am putea noi 2?
Să-ncercam sa fiim acum.
Dar eu stau ma uit la voi.
Și inima se face scrum.
Am luat-o iar ca la-nceput
Am luat-o iar ca la-nceput
Iar fac aceleași greșeli
Cum de tine mi-a placut
Dar noi suntem paraleli
Am incercat și n-am putut
Si nu cred c-aș mai putea
Cum eu pe tine te-am placut
Dar inima dinnou te vrea
Ai fost tot ce am avut mai drag
Te-am simțit atat de-aproape
Dar poate am fost mult prea vag
Ca eu sa cred ca , chiar se poate
Nici-o șansa n-am avut,
N-am știut cum trece timpul
Noi nici macar n-am început
Dar el a fost mereu primul
Nu i corect , te am ajutat
Cu toate ca și mie mi-a fost greu
Dar tu de fraier m-ai luat
N-ai simțit sufletul meu
Dar nici macar când ai aflat
De parcă nici nu ți-a păsat
Te-ai făcut dinnou ca plouă
Iubirea mea a fost ca nouă
Dar tu tot n-ai încercat
Oare cand vei invăța
Pe cine merită sa iubești
Dar tu știi doar a lua
Și nu știi sa prețuiești
Și iarăși plang și iar încep
La a fi fals nu ma pricep
Dar eu încerc din rasputeri
Să nu ma las sau să disper
Căci nu a fost din partea ta
Mai aproape niciodata
A fost doar imaginația mea
Aș vrea să pot să-ți zic odată
Că te-am plăcut și înc-o fac
Cateodată mă gândesc
Cum iubirea s-o desfac
Și ceva nou , eu să clădesc
Să îmi treacă eu aș vrea
Dar nu cred ca aș putea
La tine să nu ma gandesc
Căci eu singur ma prostesc
Iarăși ma gandesc la ea
Oare ce o fi cu mine?
Ca nu ma pot indeparta.
Dar asta nu tine de mine.
Oare am putea noi 2?
Să-ncercam sa fiim acum.
Dar eu stau ma uit la voi.
Și inima se face scrum.
Am luat-o iar ca la-nceput
Am luat-o iar ca la-nceput
Iar fac aceleași greșeli
Cum de tine mi-a placut
Dar noi suntem paraleli
Am incercat și n-am putut
Si nu cred c-aș mai putea
Cum eu pe tine te-am placut
Dar inima dinnou te vrea
Ai fost tot ce am avut mai drag
Te-am simțit atat de-aproape
Dar poate am fost mult prea vag
Ca eu sa cred ca , chiar se poate
Nici-o șansa n-am avut,
N-am știut cum trece timpul
Noi nici macar n-am început
Dar el a fost mereu primul
Nu i corect , te am ajutat
Cu toate ca și mie mi-a fost greu
Dar tu de fraier m-ai luat
N-ai simțit sufletul meu
Dar nici macar când ai aflat
De parcă nici nu ți-a păsat
Te-ai făcut dinnou ca plouă
Iubirea mea a fost ca nouă
Dar tu tot n-ai încercat
Oare cand vei invăța
Pe cine merită sa iubești
Dar tu știi doar a lua
Și nu știi sa prețuiești