Lumea virtuală

Să facem poezii,

E grozav să știi,

E o lume virtuală,

O lume distractivă,

Și la asta sunt activă,

E lumea creată de mine,

Acum mă simt mai bine,

Că am și eu o lume,

Care poartă și ea un nume.

 

Autor: Nicoleta Postovan 


Category: Diverse poems

All author's poems: Postovan Nicoleta poezii.online Lumea virtuală

Date of posting: 25 ноября

Views: 57

Log in and comment!

Poems in the same category

Message from my inner child

Please don't leave me behind 

I wanna travel with you 

I hate being alone 

 

Please don't let heartache turn you 

Into someone, I don't know 

I'am still afraid of monsters 

 

Why do you cry so much ? 

Did I do something wrong 

I promise not to do it again

 

Take me outside when the sun is out 

I'am also afraid of the dark 

More ...

Omule

Omule cu sange albastru
De ce esti atat de aspru
Casa ta e langa lac
Langa un batran copac

Si cand toamna a venit
Capacu sa prapadit
Ia aminte tine minte
Cum copacu a imbatranit
Si poi sa prapadit
Asa omule si tu...

More ...

Frica

Mi’e frica de moarte sau mi-e frica sa traiesc?
Obosesc cautand siguranță, e omenesc.
Calculez pas cu pas , cu toate astea esuez,
Fara control la ce se intampla, doar reactionez.
Reacția îmi e supusă, asta de cand am inteles
Ca fără filmul din cap nu exista nici un stres.
Ce mai ramane din frica fara o poveste?
Fara toate gandurile ce o fac sa manifeste
Dar inima bate tare, impinge sange’n vene
Si uite asa din nimic, deodata am probleme
Trag aer in piept, frica e doar o senzatie
Si realizez ca iar pun botul la imaginatie
Mie frica de moarte sau de necunoscut?
De murit mor odata, in viata multe de stiut
Credeam ca informatia e pentru frica inamic
Insa cu cat invat mai mult, aflu ca nu stiu nimic

More ...

Poți dacă vrei

Scrie de vrei și vei putea,

Să arăți ce simți, în viața ta ..

Gândește, simte și arată,

De vrei să știe lumea toată.

Ce crezi, ce vezi, ce-i minunat,

In versuri totul arătat.

More ...

Toamna

Toamna este doamna vopsită-n roșu care-ți zâmbește-n fugă!

Nu te cunoaște dar îți vorbește în timp ce-și lasă să-i cadă agale câte o frunză....

 

(Horia Stanicel 24oct 2019-Irepetabila iubire)

More ...

Semne

 

Vioi vă îndreptați spre dezastru,

Într-o lume de chipuri cioplite,

Pe cer nu mai e nici un astru,

Iar lumina-i și ea pe sfârșite.

 

Născociți zi de zi Dumnezei,

Şi-i rugați să vă-adune comori,

Veți sluji permanent pentru ei,

De veți fi desfătați în orori.

 

Vă adunați mai apoi în biserici,

Și surâdeți prostesc la icoane,

Blesteme aruncați peste clerici,

Înfingând în Iisus mii de piroane.

 

Peste tot se zăresc cimitire,

Însă eu mă întorc la obârșii,

Și dispar neînsemnat ca o știre,

Ca un apus fericit pentru dânșii,

 

Ca un dor schingiuit de iubire,

Ca un semn pentru-a doua venire.

 

More ...

Other poems by the author

Ploița

Ploița cade pe pământ,

De sus sărind cu mult avânt,

Parcă-i cerneala de pe pix ,

Și nimerește pe țintă-n fix.

 

Pe un nor sau pe o floare,

Picătura,  unde-i oare,?

Parcă dă continuare,

Plantelor ce stau la soare.

 

Autor: Nicoleta Postovan 

More ...

Tipuri de borcane

Un borcan mai mare,

Pare că-i un soare,

Un borcan mai mic,

Pare că-i pitic,

Un borcan puțin mai mic,

Îi furnică sau nimic ?

 

Autor: Nicoleta Postovan 

 

More ...

Norocos, dar nu mereu

Norocos, dar nu mereu,

Și să știi, așa sunt eu,

Nu pot să fiu deștept întotdeauna,

Că mă țin de goluri, sau doar de una.

Goluri stau în calea mea,

Este una cea mai rea,

Ce din cale nu se duce,

Și necazuri ea aduce.

 

Autor: Nicoleta Postovan 

More ...

Fructele și legumele toamnei

Toamnă, toamnă, 

Cu găleata apă toarnă,

Poama, poama, 

Dulce ca și mama,

Dovlecei, dovlecei, 

Gustoși și măricei, 

Mere, mere frumușele, 

Gustoșele, mititele, 

Dar cu ele, dinții pierzi, 

Și apoi nu îi mai vezi, 

Cartofei, cartofei,

Îi înmoi cu ulei,

Ceapă, ceapă,

Parcă te înțeapă.

 

Autor: Nicoleta Postovan 

More ...

Tăticul ideal

Tu ești trandafirul, înflorind spre venirea soarelui,

Muncești din greu, pentru sosirea armoniei, 

Mă îndemn să nu ascult vorbele rele oare cui, 

Cu ajutorul tău am aflat valoarea lecției. 

 

M ai ajutat în orice moment, 

Și este deja evident, 

Voi fi demnă mereu pentru tine, 

Mă voi strădui să fac numai bine! 

 

M ai iubit și mă iubești, 

De tot răul mă păzești, 

Pe pământ cât mai trăiești, 

Visele îndeplinești. 

 

Toată viața-ți sunt datoare, 

Pentru mine ești un soare.

Pentru mine ești un rege, 

Iar cu tine fapta merge. 

 

Cu ajutorul tău, avem hăinuțe, 

Mâncare, jucării și chiar niște mingiuțe, 

Pentru tot îți mulțumesc, 

Și-ți mai spun că te iubesc. 

 

Autor: Nicoleta Postovan

Poezia asta e pentru toți tații și pentru tatăl meu

More ...

Departe cu minciuna

Departe cu minciuna, 

N-ai lăsat-o pe niciuna,

Dar de ce o înfăptuiești, 

Nu știi că acum greșești?

Cu ea nu treci de necaz, 

Ce să faci în orice caz? 

Cu cuvinte o silești,

Dar minciuna o ivești.

E-o greșeală foarte mare,

Știi ce înseamnă asta oare? 

Iar c-o treaptă în jos cadeai,

Oare încredere mai ai?

Iar bătaie tu nu vrei,

Eu mai număr un, doi, trei.

 

   Autor: Nicoleta Postovan 

 

 

 

 

More ...