Soț sau amant
Câți se întreabă neștiind ce-i viața
De nu-i prostie mai mare în lumea asta,
Religia,căsatoria și multe alte minciuni ce-s colorate social?
Și nu cumva e mult mai bine
Liber de-așa ceva să stai,
De-ncorsetările învăluite în minciună
Ce te obligă pâna la moarte
În legi perverse bine scrise
Să locuiești handicapat,
Tu prost fiind neștiind de viață cum să scapi,
Caci viața cum te prinde în bot ți-o trage,
Când vrei să fugi picioare n-ai
Și ce să-ți fiu sau ce-ți convine
Te-ntreb iubito chiar pe tine,
Amant sau soț?
Sau vreo minciună cu etichetă
Made in Rai?
Nici nu-mi prea pasă!
Nu-s păsarile cerului în libertatea lor deasupra noastră,
Iar omul care din maimuță vine,
Stă ca un prost prins de pământ,
Crezându-se chiar Dumnezeu ajuns!
(22 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Poems in the same category
Cântec de iubire
C-un râset cald aduci în inimi foc,
surâsul tău o lume ține-n loc
și ceru-ntreg e-n ochii tăi căprui
când tu iubirii zâmbet doar îi spui.
Sclipiri de-argint sub pleoape-s vii,
născute-n vise fără chiar să știi,
în albe nopți aș vrea să-ți fur
săruturi mii și mii iubiri să-ți jur.
În părul tău etern aș vrea să pun
mănunchi de clipe ce mereu apun
și alte clipe ce din timp culeg
să-ți fie-n plete dorul ce îl leg.
Din șoapta gurii mele-n zori de zi
un farmec de viori să pot trezi,
răspunsul dulce-al primei îndoieli
din vorbe reci ce nu au rânduieli.
Iubiri trecute ce mi-au stat în drum
fuioare curg ca umbrele de fum,
te vreau, te-aștept, îți sunt sortit
căci ochii tăi căprui au înverzit.
Amintiri vii
Amintirile sunt vii,
Se-nalță-n nopțile târzii,
Și-n taină sufletul îmi plâng,
Când dorul vechi începe să-l frâng.
Sunt clipe ce nu pier nicicând,
Rămân în aer, tremurând,
Și chiar de timpul ne desparte,
Le simt aproape, ca o carte.
În șoapte blânde mă-nvelesc,
Cu chipuri dragi ce le iubesc,
Și-n liniștea ce mă cuprinde,
Un strop de pace iar mă prinde.
Amintirile sunt vii mereu,
În ele e ceva divin,
Un fir ce leagă, dulce, greu,
Ce-a fost cândva și ce-i destin.
Îmi placi așa
Îmi placi așa cum ești,
Tu preafrumoaso crede!
Căci nu te mint cu vorbe aurite,
Chiar dacă stai învăluită-n tăcere!
Iar pacea ta, ce-i așternută ca fulgii de zăpadă, pe chipul luminos ce-n liniște îl cerne,
E doar răspunsul tău!
Cum aș putea să spun,
Că tu nu ești cea care vine,
Ca mesagerul Cerului ce-i coborât pe treptele iubirii mele?
Te plac așa chiar si atunci când vocea ta lipsește,
Sau când alegi în locul vorbelor tăcerea,
Nu ești misterul viselor mele?
Și ce-i iubirea dacă nu-i doar nevorbirea!?
(9 noiembrie2023 H.S Vasilica dragostea mea)
Noapte caldă
Mi-e dor de noi.
O, dragul meu!
Să-ți aud râsetul tău,
Stând pe plajă amândoi.
Noapte caldă, noapte caldă!
Mai trezește-mă o dată,
Să fim doar noi amândoi,
Stând pe banca dinapoi.
Ia-ți cămașa înflorată.
Hai pe plajă înc-odata.
Și-n păr să-mi pui flori de tei
Săruta-m-ai cu ochi grei.
Brațele îmi sunt deschise,
Te așteaptă, nu sunt vise!
Eu vreau doar o-mbrățișare,
Nu o uit pân’ la pierzare.
Să te mângâi mult aș vrea,
Să-mi iei mâna-n mâna ta,
Să mă joc cu părul tău.
Doar să uit de dorul meu.
Uite-mă, eu sunt aici.
Vreau să îți vorbesc, ce zici?
Mai știi când noi ne-am iubit?
Vai! Am prins și-un răsărit.
Iar acum mă risipesc,
Soarele face sclipire.
Nu am vrut să te rănesc!
Am creat o amintire.
Hotul nebatut
Stiu ca poate is obsedata de tine
Dar crede ma cand iti spun ca te iubesc
Stiu nu suntem facuti unul pentru celalat
Dar de ce nu vrei sa ne dam o sansa
O sansa la o iubire de neexistând
Stiu ca si tu ma iubesti
Imi dai semne si adoua zi spui ca nu vrei sa vorbim
Dar ma cauti si tot vorbim
De ce spui ca nu putem fi
Cand noi putem fi
Si stim amandoi ca nu putem trai unul fara celalat
Ma ignori dar pe furisi imi zambesti si te uiti la mine
Si de multe ori imi furi prvirea
Hotule!
Hotul care miai furat inima
De ce ai luat o daca nu ma vrei dar nici nu ma lasi
Te iubesc hotul meu care cu greu te lasi
Prins de iubire
Dar intr o zi o sa te dai batut si o sa impartim aceiasi inima cu foc
Iubire cu joc murdar miai dat lumea peste cap
Ba nu ma vrei ba nu ma lasi
Greu te lasi sa simtit ceea ce nu vrei sa simti
Dar o sa cedezi
Pentru ca stim amandoi ca nu putem unul fara celalalt
Noapte de vară
Întinsă pe patul moale, cu miresme aparte
Prin fereastră priveam către cer departe,
Într-o noapte caldă de vară, la luna plină
Și-n minte aveam cânturi ca de mandolină.
Un freamăt în suflet palpitând a izvorât
Căci în gând de mult timp era zăvorât,
Dând naștere unui sentiment romantic
Și simțuri dezvăluindu-se anacreontic.
Lumina misterioasă a lunii pătrundea
În interiorul camerei prin perdea,
Creând un joc magic profund liniștitor,
Dar în același timp destul de ispititor.
În caleidoscopul ritmului din inimă
Și al sentimentelor ce îl animă,
Încet pleoapele ochilor s-au îngreunat
Și dorințele cu visul s-au împreunat.
Cântec de iubire
C-un râset cald aduci în inimi foc,
surâsul tău o lume ține-n loc
și ceru-ntreg e-n ochii tăi căprui
când tu iubirii zâmbet doar îi spui.
Sclipiri de-argint sub pleoape-s vii,
născute-n vise fără chiar să știi,
în albe nopți aș vrea să-ți fur
săruturi mii și mii iubiri să-ți jur.
În părul tău etern aș vrea să pun
mănunchi de clipe ce mereu apun
și alte clipe ce din timp culeg
să-ți fie-n plete dorul ce îl leg.
Din șoapta gurii mele-n zori de zi
un farmec de viori să pot trezi,
răspunsul dulce-al primei îndoieli
din vorbe reci ce nu au rânduieli.
Iubiri trecute ce mi-au stat în drum
fuioare curg ca umbrele de fum,
te vreau, te-aștept, îți sunt sortit
căci ochii tăi căprui au înverzit.
Amintiri vii
Amintirile sunt vii,
Se-nalță-n nopțile târzii,
Și-n taină sufletul îmi plâng,
Când dorul vechi începe să-l frâng.
Sunt clipe ce nu pier nicicând,
Rămân în aer, tremurând,
Și chiar de timpul ne desparte,
Le simt aproape, ca o carte.
În șoapte blânde mă-nvelesc,
Cu chipuri dragi ce le iubesc,
Și-n liniștea ce mă cuprinde,
Un strop de pace iar mă prinde.
Amintirile sunt vii mereu,
În ele e ceva divin,
Un fir ce leagă, dulce, greu,
Ce-a fost cândva și ce-i destin.
Îmi placi așa
Îmi placi așa cum ești,
Tu preafrumoaso crede!
Căci nu te mint cu vorbe aurite,
Chiar dacă stai învăluită-n tăcere!
Iar pacea ta, ce-i așternută ca fulgii de zăpadă, pe chipul luminos ce-n liniște îl cerne,
E doar răspunsul tău!
Cum aș putea să spun,
Că tu nu ești cea care vine,
Ca mesagerul Cerului ce-i coborât pe treptele iubirii mele?
Te plac așa chiar si atunci când vocea ta lipsește,
Sau când alegi în locul vorbelor tăcerea,
Nu ești misterul viselor mele?
Și ce-i iubirea dacă nu-i doar nevorbirea!?
(9 noiembrie2023 H.S Vasilica dragostea mea)
Noapte caldă
Mi-e dor de noi.
O, dragul meu!
Să-ți aud râsetul tău,
Stând pe plajă amândoi.
Noapte caldă, noapte caldă!
Mai trezește-mă o dată,
Să fim doar noi amândoi,
Stând pe banca dinapoi.
Ia-ți cămașa înflorată.
Hai pe plajă înc-odata.
Și-n păr să-mi pui flori de tei
Săruta-m-ai cu ochi grei.
Brațele îmi sunt deschise,
Te așteaptă, nu sunt vise!
Eu vreau doar o-mbrățișare,
Nu o uit pân’ la pierzare.
Să te mângâi mult aș vrea,
Să-mi iei mâna-n mâna ta,
Să mă joc cu părul tău.
Doar să uit de dorul meu.
Uite-mă, eu sunt aici.
Vreau să îți vorbesc, ce zici?
Mai știi când noi ne-am iubit?
Vai! Am prins și-un răsărit.
Iar acum mă risipesc,
Soarele face sclipire.
Nu am vrut să te rănesc!
Am creat o amintire.
Hotul nebatut
Stiu ca poate is obsedata de tine
Dar crede ma cand iti spun ca te iubesc
Stiu nu suntem facuti unul pentru celalat
Dar de ce nu vrei sa ne dam o sansa
O sansa la o iubire de neexistând
Stiu ca si tu ma iubesti
Imi dai semne si adoua zi spui ca nu vrei sa vorbim
Dar ma cauti si tot vorbim
De ce spui ca nu putem fi
Cand noi putem fi
Si stim amandoi ca nu putem trai unul fara celalat
Ma ignori dar pe furisi imi zambesti si te uiti la mine
Si de multe ori imi furi prvirea
Hotule!
Hotul care miai furat inima
De ce ai luat o daca nu ma vrei dar nici nu ma lasi
Te iubesc hotul meu care cu greu te lasi
Prins de iubire
Dar intr o zi o sa te dai batut si o sa impartim aceiasi inima cu foc
Iubire cu joc murdar miai dat lumea peste cap
Ba nu ma vrei ba nu ma lasi
Greu te lasi sa simtit ceea ce nu vrei sa simti
Dar o sa cedezi
Pentru ca stim amandoi ca nu putem unul fara celalalt
Noapte de vară
Întinsă pe patul moale, cu miresme aparte
Prin fereastră priveam către cer departe,
Într-o noapte caldă de vară, la luna plină
Și-n minte aveam cânturi ca de mandolină.
Un freamăt în suflet palpitând a izvorât
Căci în gând de mult timp era zăvorât,
Dând naștere unui sentiment romantic
Și simțuri dezvăluindu-se anacreontic.
Lumina misterioasă a lunii pătrundea
În interiorul camerei prin perdea,
Creând un joc magic profund liniștitor,
Dar în același timp destul de ispititor.
În caleidoscopul ritmului din inimă
Și al sentimentelor ce îl animă,
Încet pleoapele ochilor s-au îngreunat
Și dorințele cu visul s-au împreunat.
Other poems by the author
Poemul tău
Ce pot să fac acum
Sau ce să-ți scriu când toate au fost scrise
Și se citesc pe-obrazu-ți auriu
În timp ce inima-mi străpungi doar cu surâsul
Ce-i prelungirea divinului zâmbet plecat din chipul tău,
Căci frumusețea ta vorbește despre tine
Iar vorbele-mi se sparg în van
Precum o fac doar valurile mării furtunoase....
Nu ești tu visul meu ce-i coborât din ceruri,
Și cum pot eu,un rătăcit să-ți cânt sonetul de amor,
Ce-l meriți tu,frumoasa fără seamăn?
Câți cavaleri de rang înalt nu te-ar dori prințesă dragă,
Viața zălog și-ar pune-o fără să clipească,
Cu toții ar pieri și-n foc doar să te cucerească,
Iar eu știind prea bine toate-acestea,
Plec rușinat, visând-te ca pe-o regină....
Ohhhh prea frumoaso.... cum pot trăi acum gândindu-mă la tine,
Doar zeii au trimis blestemul,
Să se răzbune crunt pe mine!
(23 mai 2023 H.S Irepetabila iubire)
Amor,amor, amor
Amor nebun ce vrei tu singuratic trubadur
De la un biet rătăcitor îndrăgostit,
Ce-și cântă trist însă ferice totuși a sa iubire nescrisă încă,
Ce zilnic promite colorate nebunești plăceri,
Cu gingașele săruturi dar și mângâieri,
Și strânse îmbrățișări?
Amor,amor,amor mai bine mor
Făra iubita mea cerească cu aripi ca de înger,
Ce-n zborul ei mă poartă și pe mine la pieptu-i cald precum o mamă-și poartă pruncul...
Amorul este dorul dar și Raiul...
Cum să trăiesc iubito fară tine?
Doar moartea poate șterge suferința despărțirii seci și reci,
Ce n-o concep vreodată!
Amor,amor amor,ești tu blestem ori binecuvântare?
Te cer,te cânt și iar te chem
Fie râzând sau suspinând,
Te rog rămâi la mine!
(5 aprilie 2024 Vasilica dragostea mea)
O altfel de iubire
(Icoana vieții mele)
Iubita mea,
iubirea noastră e veșnic la-nceput,
Și merge din tinerețe-n tinerețe,
Este ca un sărut fără sfârșit
Iar tu ești doar icoana vieții mele..
Eu sunt iubirea ce-o aștepți demult,
Eu sunt cel care știe cine ești,
Tu ești frumosul înger pe pămant,
Venită ca iubire dintre stele!
Zeița frumuseții te declar,
In strălucire și amor nu ai egal,
Cuminte,delicată și prinsă-n gând mereu te țin,
În ale mele brațe ce-ți aparțin,
Dar sunt în întregime ale tale!
Iubita mea, iubirea noastră e veșnic la-nceput,
Și merge din tinerețe-n tinerețe,
Este ca un sărut fără sfârșit,
Iar tu ești doar icoana vieții mele..
(3 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Blestemul prezentului
Prezentul calcă în picioare tot ce prinde în vajnicele-i brațe!
Pământul cu munții și marea
Pe tine,pe mine,pe voi,pe noi toți ;
Și-n timpul acesta se calcă pe sine fără să știe nebunul că moare!
Prezentul este viața sau moartea și istoria toată este clipa ce vine din trecutul ce mort pare dar nu este!
Vechiul trăiește clipa prezentă,
Precum strămoșii tăi morți de milenii
Respiră acum prin tine!
(10 septembrie 2023 H.S Irepetabila iubire)
Floarea dimineții, Vasilica
Tu ești a dimineții floare,
Ce se deschide ca un soare,
Cu zâmbetul ca de copil,
Și ochii vii sosiți din cer,
Voi știi să înțeleg al lor mister?
Cum pot visa amorul fără a lor clipire,
Cum să respir fără sărutul dulce ce nu-mi vine,
Când nu sunt cu-a mea iubire
Cu tine Vasilica ,draga de tine?
Nu tu ești floarea rară a iubirii,
Ce-o vor bărbații toți din lumea largă,
Iar tu mi-ai dat-o mie,un oarecare...!
Iar de-i așa, iubită dragă
Îți voi cădea pe veșnicie la picioare,
Ca sclavul antic ce ți-i dator cu viața sa fără valoare
Fie din Roma sau Atena...!
Tu preafrumoasa mea stăpână,
Știu că nu-s demn de frumusețea ta și nici de tine!
Nu-i zi să nu te rog ca un milog
Sau jalnic cerșetor de inimi și iubire,
Păstrează-mă cu tine,
Nu m-alunga frumoasă
Vasilica,
Mai bine mor de mii și mii de ori!
(12 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Portretul tău
Portretul tău este însăși iubirea
Și cum nimeni nicând nu va cunoaște taina aceasta,
Iubito, așa cum fumul sau chiar ceața
Ori norii jucăuși pot desena portrete,
Sau valurile mării învolburate,
Pot vijelios să ni se-ncrunte,
Iar tunetele înspăimântătoare chiar să ne-alunge temători,
Îți spun că nici un pictor nu-ți poate desena portretul!
Căci muritorii nu văd departe,
Nici înțelegerea adâncă n-au,
Portretul dragostei este himeră,
E arta cea înaltă ce ține prizoniere toate celelalte arte,
Ce-i descifrată doar de zei!
(12 aprilie 2024 Vasilica dragostea mea)
Poemul tău
Ce pot să fac acum
Sau ce să-ți scriu când toate au fost scrise
Și se citesc pe-obrazu-ți auriu
În timp ce inima-mi străpungi doar cu surâsul
Ce-i prelungirea divinului zâmbet plecat din chipul tău,
Căci frumusețea ta vorbește despre tine
Iar vorbele-mi se sparg în van
Precum o fac doar valurile mării furtunoase....
Nu ești tu visul meu ce-i coborât din ceruri,
Și cum pot eu,un rătăcit să-ți cânt sonetul de amor,
Ce-l meriți tu,frumoasa fără seamăn?
Câți cavaleri de rang înalt nu te-ar dori prințesă dragă,
Viața zălog și-ar pune-o fără să clipească,
Cu toții ar pieri și-n foc doar să te cucerească,
Iar eu știind prea bine toate-acestea,
Plec rușinat, visând-te ca pe-o regină....
Ohhhh prea frumoaso.... cum pot trăi acum gândindu-mă la tine,
Doar zeii au trimis blestemul,
Să se răzbune crunt pe mine!
(23 mai 2023 H.S Irepetabila iubire)
Amor,amor, amor
Amor nebun ce vrei tu singuratic trubadur
De la un biet rătăcitor îndrăgostit,
Ce-și cântă trist însă ferice totuși a sa iubire nescrisă încă,
Ce zilnic promite colorate nebunești plăceri,
Cu gingașele săruturi dar și mângâieri,
Și strânse îmbrățișări?
Amor,amor,amor mai bine mor
Făra iubita mea cerească cu aripi ca de înger,
Ce-n zborul ei mă poartă și pe mine la pieptu-i cald precum o mamă-și poartă pruncul...
Amorul este dorul dar și Raiul...
Cum să trăiesc iubito fară tine?
Doar moartea poate șterge suferința despărțirii seci și reci,
Ce n-o concep vreodată!
Amor,amor amor,ești tu blestem ori binecuvântare?
Te cer,te cânt și iar te chem
Fie râzând sau suspinând,
Te rog rămâi la mine!
(5 aprilie 2024 Vasilica dragostea mea)
O altfel de iubire
(Icoana vieții mele)
Iubita mea,
iubirea noastră e veșnic la-nceput,
Și merge din tinerețe-n tinerețe,
Este ca un sărut fără sfârșit
Iar tu ești doar icoana vieții mele..
Eu sunt iubirea ce-o aștepți demult,
Eu sunt cel care știe cine ești,
Tu ești frumosul înger pe pămant,
Venită ca iubire dintre stele!
Zeița frumuseții te declar,
In strălucire și amor nu ai egal,
Cuminte,delicată și prinsă-n gând mereu te țin,
În ale mele brațe ce-ți aparțin,
Dar sunt în întregime ale tale!
Iubita mea, iubirea noastră e veșnic la-nceput,
Și merge din tinerețe-n tinerețe,
Este ca un sărut fără sfârșit,
Iar tu ești doar icoana vieții mele..
(3 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Blestemul prezentului
Prezentul calcă în picioare tot ce prinde în vajnicele-i brațe!
Pământul cu munții și marea
Pe tine,pe mine,pe voi,pe noi toți ;
Și-n timpul acesta se calcă pe sine fără să știe nebunul că moare!
Prezentul este viața sau moartea și istoria toată este clipa ce vine din trecutul ce mort pare dar nu este!
Vechiul trăiește clipa prezentă,
Precum strămoșii tăi morți de milenii
Respiră acum prin tine!
(10 septembrie 2023 H.S Irepetabila iubire)
Floarea dimineții, Vasilica
Tu ești a dimineții floare,
Ce se deschide ca un soare,
Cu zâmbetul ca de copil,
Și ochii vii sosiți din cer,
Voi știi să înțeleg al lor mister?
Cum pot visa amorul fără a lor clipire,
Cum să respir fără sărutul dulce ce nu-mi vine,
Când nu sunt cu-a mea iubire
Cu tine Vasilica ,draga de tine?
Nu tu ești floarea rară a iubirii,
Ce-o vor bărbații toți din lumea largă,
Iar tu mi-ai dat-o mie,un oarecare...!
Iar de-i așa, iubită dragă
Îți voi cădea pe veșnicie la picioare,
Ca sclavul antic ce ți-i dator cu viața sa fără valoare
Fie din Roma sau Atena...!
Tu preafrumoasa mea stăpână,
Știu că nu-s demn de frumusețea ta și nici de tine!
Nu-i zi să nu te rog ca un milog
Sau jalnic cerșetor de inimi și iubire,
Păstrează-mă cu tine,
Nu m-alunga frumoasă
Vasilica,
Mai bine mor de mii și mii de ori!
(12 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Portretul tău
Portretul tău este însăși iubirea
Și cum nimeni nicând nu va cunoaște taina aceasta,
Iubito, așa cum fumul sau chiar ceața
Ori norii jucăuși pot desena portrete,
Sau valurile mării învolburate,
Pot vijelios să ni se-ncrunte,
Iar tunetele înspăimântătoare chiar să ne-alunge temători,
Îți spun că nici un pictor nu-ți poate desena portretul!
Căci muritorii nu văd departe,
Nici înțelegerea adâncă n-au,
Portretul dragostei este himeră,
E arta cea înaltă ce ține prizoniere toate celelalte arte,
Ce-i descifrată doar de zei!
(12 aprilie 2024 Vasilica dragostea mea)