Acordurile sufletului
Mi-e dor...la chitara îmi cânt dorinţa,
Acorduri dulci se pierd încet în seară,
Îmi răsună în suflet neputința,
Mi-e dor și dorul... mă doboară.
Fiecare coarda e o chemare,
Dorul greu în note îl presar,
Muzica vrea să-mi fie alinare,
Dar sufletul îmi plânge de nu am habar.
Ochii mei privesc apusul de soare,
Caut urma ta în trecutul pierdut,
Nostalgia stă să îmi umple paharul,
Și visul îmi tremură într-un gând.
Mi-aş dori să-mi dai mesaj în pragul serii,
Să te aud râzând sub cerul de lună plin
Dorul să-l inecam în pragul verii,
Povestea noastră să o cânt sublim.
Dar timpul trece și amintirea mă doare,
La chitara mea rămân cântând...
Port în mine aceeași dulce aşteptare,
Poate vii în vis măcar... cât de curând.
Category: Love poems
All author's poems: OneWineWoman
#unpahardepoezie #onewinewoman
Date of posting: 14 мая
Views: 220
Poems in the same category
Speranta
Pe malul de stâncă, al cerului gri,
Te- aștept, fără teamă,
Si doru, în suflet, nu pot pototli,
De vremi - nu țin seamă.
E cerul înaltul, or doru-i nebun?
-Nu știu, ce să fie,
Dar chipului tău, obsedat, mă supun-
Icoană pustie.
Ți-i pasul, pe drum, de străin, rătăcit
Si atît de departe;
Mai am însă-n suflet un gînd fericit
Si pleoape uscate...
Focul inimii
iubirea noastra a-nceput
dintr-un foc , mai de demult
si cand ne-am revazut
pe loc ne-am replacut
nu puteam ca sa te uit
dar chiar as fi vrut
iar atunci cand te-am vazut
pe loc drept am si cazut
Vino, iubite!
Vino te rog iubite!... nu-mi zi adio încă
Tristețea alung-o spre asfințit.
Rămâi lângă mine... strânge-mă în brațe
Să nu știu de plouă sau lacrimi îmi curg!
Vino te rog iubite!... să-mi scrii în suflet fericire
O-mbrățisare caldă să îmi dai
Să-ți privesc ochii în neștire
Pentru o clipă să ajung în rai!
Vino te rog iubite!... și urma așterne-ți
Suav pe buzele mele.
Am așezat în calea ta
Covor din pulbere de stele!
Vino te rog iubite!...dorul de vin îmi picură în carte
Poezii de iubire cu iz de amintiri,
Speranțe ce m-ating tăcut în noapte,
Gândul la tot ce n-am putut să fim..
Umbra Ta
Suntem doar doi copii,
Doar doi visători,
Care se iubesc până dincolo de nori.
Ai tăi ochi au devenit
Reflecția unui asfințit,
Acel maro adânc și sec,
Ce-mi mângâie inima direct pe piept.
Dacă te simți singur, nu uita,
Cândva am fost tot ce aveai.
Te-am iubit și te iubesc,
Chiar dacă îți mai greșesc.
Chiar dacă mă mai gonești,
Nu uita să mă iubești.
Să mă iubești cât vei trăii
Căci inima mea va fi casa ta zi de zi,
Va fi mereu în pieptul tău,
Știind că n-o să mori de dor,
Știind că o vei iubi,
Chiar și când nu voi mai fi.
Știind că mereu ne vom gândi
La amintirile ce nu vor mai fi,
La promisiunile făcute zi de zi,
La inima ce nu o vei părăsi.
Cu câți băieți am vorbit, n-au contat,
Căci doar pe tine te-am adorat.
Ei nu-s nimic, doar umbre ce trec,
Tu ești lumina pe care o aștept.
Nu te voi putea uita niciodată,
Chiar dacă ne mai certăm câteodată,
Chiar dacă ne mai rănim,
Inimile nu le vom zdrobi
Căci tu-mi ești iubirea, nu doar amintiri.
Vor rămâne cum au fost la început,
Chiar dacă a fost atât de demult,
Chiar dacă au trecut trei ani,
Te iubesc exact ca-n primul an.
Îți promit cât voi trăi,
Că nu te voi mai necăji.
Te iubesc cât am să pot,
Până nu mă îmbolnăvesc de tot,
Până nu mai pot să duc de dor.
Fiindcă tu ești ca un nor,
Ca un nor ce stă cu mine,
Dar niciodată lângă mine.
Mi-aș dori să-ți stau pe umăr,
Să ne uităm amândoi la lună,
Să-i mulțumim că, până la urmă,
Ne-a adus în sfârșit împreună.
Din păcate, e doar un vis,
Care nu poate fi descris,
Un vis care nu ne înveselește,
Și doar ne îmbolnăvește.
Să îți mulțumesc și ție
Că ai fost mereu alături de mine,
Că m ai iubit cum ai putut
Căci doar in umbră te am avut.
De câte ori am plâns pe umbra ta,
De câte ori m-am rugat să te pot vedea.
Dar timpul ne ține în locuri străine,
Și tot ce-mi rămâne e dorul de tine.
Într-un colț de lume,
Într-o cameră întunecată,
Stă doar o fată
Cu inima împăcată.
Știe că te va iubi
Până când nu va mai fi.
Te rog să nu mă uiți.
Chiar dacă viața ne desparte, chiar dacă timpul trece,
Să știi că undeva, într-un colț de lume,
Există o inimă care bate doar pentru tine
Domnişoara Pogany
Iubita mea,
tu, Pasăre măiastră,
tu care zi de zi,
în lutul buzelor noastre
ciopleşti Poarta sărutului,
doar pentru noi doi.
Ia-mă şi mă urcă
pe Coloana fără sfârşit a iubirii tale,
până sus de tot,
deasupra de cuvinte,
în ţinutul iubirilor veşnice.
Acolo unde gurile noastre
dezbrăcate de cuvinte,
vor adormi îmbrăţişate
pe Masa tăcerii.
De-ar fi să pleci, din lumea mea
Speranta
Pe malul de stâncă, al cerului gri,
Te- aștept, fără teamă,
Si doru, în suflet, nu pot pototli,
De vremi - nu țin seamă.
E cerul înaltul, or doru-i nebun?
-Nu știu, ce să fie,
Dar chipului tău, obsedat, mă supun-
Icoană pustie.
Ți-i pasul, pe drum, de străin, rătăcit
Si atît de departe;
Mai am însă-n suflet un gînd fericit
Si pleoape uscate...
Focul inimii
iubirea noastra a-nceput
dintr-un foc , mai de demult
si cand ne-am revazut
pe loc ne-am replacut
nu puteam ca sa te uit
dar chiar as fi vrut
iar atunci cand te-am vazut
pe loc drept am si cazut
Vino, iubite!
Vino te rog iubite!... nu-mi zi adio încă
Tristețea alung-o spre asfințit.
Rămâi lângă mine... strânge-mă în brațe
Să nu știu de plouă sau lacrimi îmi curg!
Vino te rog iubite!... să-mi scrii în suflet fericire
O-mbrățisare caldă să îmi dai
Să-ți privesc ochii în neștire
Pentru o clipă să ajung în rai!
Vino te rog iubite!... și urma așterne-ți
Suav pe buzele mele.
Am așezat în calea ta
Covor din pulbere de stele!
Vino te rog iubite!...dorul de vin îmi picură în carte
Poezii de iubire cu iz de amintiri,
Speranțe ce m-ating tăcut în noapte,
Gândul la tot ce n-am putut să fim..
Umbra Ta
Suntem doar doi copii,
Doar doi visători,
Care se iubesc până dincolo de nori.
Ai tăi ochi au devenit
Reflecția unui asfințit,
Acel maro adânc și sec,
Ce-mi mângâie inima direct pe piept.
Dacă te simți singur, nu uita,
Cândva am fost tot ce aveai.
Te-am iubit și te iubesc,
Chiar dacă îți mai greșesc.
Chiar dacă mă mai gonești,
Nu uita să mă iubești.
Să mă iubești cât vei trăii
Căci inima mea va fi casa ta zi de zi,
Va fi mereu în pieptul tău,
Știind că n-o să mori de dor,
Știind că o vei iubi,
Chiar și când nu voi mai fi.
Știind că mereu ne vom gândi
La amintirile ce nu vor mai fi,
La promisiunile făcute zi de zi,
La inima ce nu o vei părăsi.
Cu câți băieți am vorbit, n-au contat,
Căci doar pe tine te-am adorat.
Ei nu-s nimic, doar umbre ce trec,
Tu ești lumina pe care o aștept.
Nu te voi putea uita niciodată,
Chiar dacă ne mai certăm câteodată,
Chiar dacă ne mai rănim,
Inimile nu le vom zdrobi
Căci tu-mi ești iubirea, nu doar amintiri.
Vor rămâne cum au fost la început,
Chiar dacă a fost atât de demult,
Chiar dacă au trecut trei ani,
Te iubesc exact ca-n primul an.
Îți promit cât voi trăi,
Că nu te voi mai necăji.
Te iubesc cât am să pot,
Până nu mă îmbolnăvesc de tot,
Până nu mai pot să duc de dor.
Fiindcă tu ești ca un nor,
Ca un nor ce stă cu mine,
Dar niciodată lângă mine.
Mi-aș dori să-ți stau pe umăr,
Să ne uităm amândoi la lună,
Să-i mulțumim că, până la urmă,
Ne-a adus în sfârșit împreună.
Din păcate, e doar un vis,
Care nu poate fi descris,
Un vis care nu ne înveselește,
Și doar ne îmbolnăvește.
Să îți mulțumesc și ție
Că ai fost mereu alături de mine,
Că m ai iubit cum ai putut
Căci doar in umbră te am avut.
De câte ori am plâns pe umbra ta,
De câte ori m-am rugat să te pot vedea.
Dar timpul ne ține în locuri străine,
Și tot ce-mi rămâne e dorul de tine.
Într-un colț de lume,
Într-o cameră întunecată,
Stă doar o fată
Cu inima împăcată.
Știe că te va iubi
Până când nu va mai fi.
Te rog să nu mă uiți.
Chiar dacă viața ne desparte, chiar dacă timpul trece,
Să știi că undeva, într-un colț de lume,
Există o inimă care bate doar pentru tine
Domnişoara Pogany
Iubita mea,
tu, Pasăre măiastră,
tu care zi de zi,
în lutul buzelor noastre
ciopleşti Poarta sărutului,
doar pentru noi doi.
Ia-mă şi mă urcă
pe Coloana fără sfârşit a iubirii tale,
până sus de tot,
deasupra de cuvinte,
în ţinutul iubirilor veşnice.
Acolo unde gurile noastre
dezbrăcate de cuvinte,
vor adormi îmbrăţişate
pe Masa tăcerii.
De-ar fi să pleci, din lumea mea
Other poems by the author
Un pahar de poezie
In așteptare activă,
La un pahar de poezie..
Spuneti-mi care știți? voi, mie,
Să-mi spună va rog careva,
Cât măsurată, durează iubirea?
Dar speranța? să răspundä cine poate
Are cumva termen de valabilitate?
C-am cam uitat ce-nseamna fericirea..
Astept..doar c-așteptarea imi e eternitate.
Și așteptând îmi pleac-o vară
Tot așteptând mai trece-o zi
Și asteptand vine o toamna
Și numai tu nu îmi mai vii...
Știu.. așteptarea mi-i nebună
Dar sper cândva sa mai vorbim
Sub razele de luna plină
Candva...cu drag sa ne privim.
Astept...azi nu ai timp de mine
În gând mereu eu sunt cu tine,
Astept ca așteptarea nu-i păcat
Astept deși.. totul în zadar.
Pe mine demult m-ai uitat
De parcă nici n-am existat..
Om pentru alt om
Întotdeauna un om are nevoie de-un alt om
Și-așa am avut eu nevoie de tine
Și mi-ai fost mereu cu orgoliu în glas
Ai simțit... si-ai plecat, când te-ai simțit prea plin de tine.
M-ai judecat cu tăceri neclintite
Cu vorbe reci, născute din neant...
În ochii tăi sclipeau lumini rătăcite
Eram un chip străin pe-al tău ecran.
Și tot respectul l-ai prefăcut în teamă
Sub acuzații cu glas înfiorător ....
Doar dorul a rămas ce-n liniște te cheamă
Nu te mai strigă... tace, sub un cer tremurător.
Dorinta mea secreta
Erai dorinta mea secreta
Azi sunt atat de incompletă
Mi-aduceai fluturi în stomac
Și vinul ce-mi ținea de leac.
Prindeam si aripi ca să zbor
Atunci când mi se facea dor..
Vinul mi-era licoarea tineretii
Parfumul fericirii, iubirea vietii...
...dar ai plecat...de mine a uita
Fugind, crezand că-ți iau lumina...
Erai dorinta mea secretă
In freamătul noptilor ce se repetă
In gândul ce azi mă otrăvește
Că sufletul nu știe a te pierde...
Îți scriu uneori
Îți mai scriu uneori ca să nu uit...
Să nu mă pierd in tăceri care dor
Îți scriu cu-acelasi fior in gând
Tot ce-am visat... un ultim vin în doi.
Îți scriu de lucrurile ce nu le pot spune
Despre cum mă prefac că sunt bine
Îți scriu deși nu-ți pot spune pe nume,
Dar inima te caută în orice liniște.
Îți scriu despre tot ce nu ți-am spus
Despre tot ce ai lăsat în urmă nespus
Știu... nu am fost perfectă, și eu am greșit
Dar te-am iubit... tu doar te-ai prefăcut...că m-ai plăcut...
Îți scriu poate pentru că nu ai înțeles
Sau poate pentru că nu ai știut s-o faci
De aceea ți-a fost mai simplu să pleci
Neștiind câtă durere în urmă lași.
De-aceea încă uneori îți mai scriu
Pentru că unele trăiri nu se uită....
Se poartă în suflet ca o rană frumoasă
În inimă, vesnică amintire neprețuită...
Îți scriu...și n-am nevoie de răspuns sau de scuze
Doar un colț de pagină, s-aștern dorul ce mă frământă
Îți scriu nu pentru tine...ci ca să nu mă uit pe mine
În iubirea asta care încă ar fi ales să rămână.
Dorul in tăcerea nopții
Noaptea mă îmbracă în tăcerea ei nesfârșită,
Gândul la tine îmi e o lume nebănuită,
Unde dorul e steaua ce luminează în noapte
Și depărtarea dintre noi se vrea...mai aproape.
Cerul mușcă din lună, aștrii nopții au înghețat,
Șoapte fără glas prin vântul iernii răzbat.
Închid ochii și tot tu îmi vii mai aproape
Visul ce nu se stinge și arde în fiecare noapte.
În adâncul tăcerii mă regăsesc în privirea ta
Amintirea reînvie clipele ce ne-au fost senine
Noaptea mă învăluie in al ei negru de catifea
Deși distanța ne ține în două lumi străine...ești cu mine.
Mărțișoare cu parfum
Primul meu vin... Merlot!
Cu el a început tot...
Aș vrea să-i mai simt puțin
Mirosul și gustul fin..
Al doilea Sauvignon Blanc
Gustul verii într-un pahar
L-am savurat o vară întreagă
Vara când, îti eram dragă.
Barbera .. cel de-al treilea vin
Martor că-n brațe m-ai tinut!
Nu-i voi uita gustul didivin
Il plâng ades.. dulce tribut!
Ultimul ce mi l-ai dat
Cupaj....merlot cu Pinot Noir ?
Cu el dorul mi-am alinat
Când ai plecat și m-ai uitat.
Cabernet .. vinul promis
În gânduri I-am purtat,
Gustul I-am făurit în vis
Un an I-am tot așteptat..
Bordeaux...un vin simţit
Fin ca o mină de creion,
Roșul soarelui în asfințit
În versurile poeţilor.
Azi vinul de buze mi-e străin
Goale îmi sunt paharele de vin,
Il am în suflet..il scriu pe hârtie
Îmi umplu paharul cu poezie.
Un pahar de poezie
In așteptare activă,
La un pahar de poezie..
Spuneti-mi care știți? voi, mie,
Să-mi spună va rog careva,
Cât măsurată, durează iubirea?
Dar speranța? să răspundä cine poate
Are cumva termen de valabilitate?
C-am cam uitat ce-nseamna fericirea..
Astept..doar c-așteptarea imi e eternitate.
Și așteptând îmi pleac-o vară
Tot așteptând mai trece-o zi
Și asteptand vine o toamna
Și numai tu nu îmi mai vii...
Știu.. așteptarea mi-i nebună
Dar sper cândva sa mai vorbim
Sub razele de luna plină
Candva...cu drag sa ne privim.
Astept...azi nu ai timp de mine
În gând mereu eu sunt cu tine,
Astept ca așteptarea nu-i păcat
Astept deși.. totul în zadar.
Pe mine demult m-ai uitat
De parcă nici n-am existat..
Om pentru alt om
Întotdeauna un om are nevoie de-un alt om
Și-așa am avut eu nevoie de tine
Și mi-ai fost mereu cu orgoliu în glas
Ai simțit... si-ai plecat, când te-ai simțit prea plin de tine.
M-ai judecat cu tăceri neclintite
Cu vorbe reci, născute din neant...
În ochii tăi sclipeau lumini rătăcite
Eram un chip străin pe-al tău ecran.
Și tot respectul l-ai prefăcut în teamă
Sub acuzații cu glas înfiorător ....
Doar dorul a rămas ce-n liniște te cheamă
Nu te mai strigă... tace, sub un cer tremurător.
Dorinta mea secreta
Erai dorinta mea secreta
Azi sunt atat de incompletă
Mi-aduceai fluturi în stomac
Și vinul ce-mi ținea de leac.
Prindeam si aripi ca să zbor
Atunci când mi se facea dor..
Vinul mi-era licoarea tineretii
Parfumul fericirii, iubirea vietii...
...dar ai plecat...de mine a uita
Fugind, crezand că-ți iau lumina...
Erai dorinta mea secretă
In freamătul noptilor ce se repetă
In gândul ce azi mă otrăvește
Că sufletul nu știe a te pierde...
Îți scriu uneori
Îți mai scriu uneori ca să nu uit...
Să nu mă pierd in tăceri care dor
Îți scriu cu-acelasi fior in gând
Tot ce-am visat... un ultim vin în doi.
Îți scriu de lucrurile ce nu le pot spune
Despre cum mă prefac că sunt bine
Îți scriu deși nu-ți pot spune pe nume,
Dar inima te caută în orice liniște.
Îți scriu despre tot ce nu ți-am spus
Despre tot ce ai lăsat în urmă nespus
Știu... nu am fost perfectă, și eu am greșit
Dar te-am iubit... tu doar te-ai prefăcut...că m-ai plăcut...
Îți scriu poate pentru că nu ai înțeles
Sau poate pentru că nu ai știut s-o faci
De aceea ți-a fost mai simplu să pleci
Neștiind câtă durere în urmă lași.
De-aceea încă uneori îți mai scriu
Pentru că unele trăiri nu se uită....
Se poartă în suflet ca o rană frumoasă
În inimă, vesnică amintire neprețuită...
Îți scriu...și n-am nevoie de răspuns sau de scuze
Doar un colț de pagină, s-aștern dorul ce mă frământă
Îți scriu nu pentru tine...ci ca să nu mă uit pe mine
În iubirea asta care încă ar fi ales să rămână.
Dorul in tăcerea nopții
Noaptea mă îmbracă în tăcerea ei nesfârșită,
Gândul la tine îmi e o lume nebănuită,
Unde dorul e steaua ce luminează în noapte
Și depărtarea dintre noi se vrea...mai aproape.
Cerul mușcă din lună, aștrii nopții au înghețat,
Șoapte fără glas prin vântul iernii răzbat.
Închid ochii și tot tu îmi vii mai aproape
Visul ce nu se stinge și arde în fiecare noapte.
În adâncul tăcerii mă regăsesc în privirea ta
Amintirea reînvie clipele ce ne-au fost senine
Noaptea mă învăluie in al ei negru de catifea
Deși distanța ne ține în două lumi străine...ești cu mine.
Mărțișoare cu parfum
Primul meu vin... Merlot!
Cu el a început tot...
Aș vrea să-i mai simt puțin
Mirosul și gustul fin..
Al doilea Sauvignon Blanc
Gustul verii într-un pahar
L-am savurat o vară întreagă
Vara când, îti eram dragă.
Barbera .. cel de-al treilea vin
Martor că-n brațe m-ai tinut!
Nu-i voi uita gustul didivin
Il plâng ades.. dulce tribut!
Ultimul ce mi l-ai dat
Cupaj....merlot cu Pinot Noir ?
Cu el dorul mi-am alinat
Când ai plecat și m-ai uitat.
Cabernet .. vinul promis
În gânduri I-am purtat,
Gustul I-am făurit în vis
Un an I-am tot așteptat..
Bordeaux...un vin simţit
Fin ca o mină de creion,
Roșul soarelui în asfințit
În versurile poeţilor.
Azi vinul de buze mi-e străin
Goale îmi sunt paharele de vin,
Il am în suflet..il scriu pe hârtie
Îmi umplu paharul cu poezie.