La fântână
Sta fetita la fântână,
Sta cu lacrimi de durere,
Are o poza în mana,
Ce o strânge cu putere.
E portretul mamei sale,
Chipul ei de îngeraș,
Sta fetita, plânge tare,
Are lacrimi pe obraji.
La fântână se retrage,
Și o cheamă, o imploră,
S-o mai ia o data-n brate,
Sa-și mai vadă viitorul.
Un izvor de apa lina,
Ochii ei înlăcrimați,
Nimeni nu o mai alina,
Nici chiar tata, nici chiar frați.
La fântână,
Sta fetita supărată,
Fără mama, fără tata,
Pe-al ei suflet cu o pată.
Pata ce nu se mai șterge,
Rămâne un mare semn,
Imprimat în ochi și in sânge,
Si-n viata ei etern.
Categoria: Poezii diverse
Toate poeziile autorului: ESTERA POSTOLACHE
Data postării: 14 ianuarie
Vizualizări: 88
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Stii?...
Poem: Dimineți de cristal
Lista celor mai vândute cărți Cartier de istorie, proză, poezie, albume, pentru copii și adolescenți
Poem: CÂNDVA
Poem: Cum Era Noi, Nimeni Nu Era
ZILELE LITERATURII ROMÂNE LA CHISINĂU. Cum a influențat țuica apariția poporului român
Poem: N-aș putea...
Poem: Mi-e DOR
Legendarul compozitor italian Ennio Morricone a împlinit 90 de ani