1  

Cum aș putea?

Cum aș putea?
...
Cum aș putea uita, iubirea mea:
Cum aș putea uita despre tine
Mai presus de ce port în mine?
Pentru că o clipă doar de te-aș uita,
În aceeași clipă aș deveni ruine,
Blestemat de puterile divine
Care m-au binecuvântat
Atunci când mi te-au dat.
Cum aș putea, o clipă doar, uita?

Категория: Стихи про любовь

Все стихи автора: NICU HALOIU poezii.online Cum aș putea?

Дата публикации: 29 декабря 2024

Timp de citire: ~1 min.

Просмотры: 903

Авторизуйтесь и комментируйте!

Другие стихотворения автора

Ai nimănui

Ai nimănui
...
Dincolo de tot și toate suntem noi și-a noastre vise,
Care-n lumea tot mai goală ne sunt tot mai interzise,
Toate-s ferecate-n lanțuri, transformate-ntr-un coșmar
Și orice zbatere și luptă se dovedesc a fi-n zadar!
...
Lumea este sub obrocul întunericului greu,
Toate merg înspre pustiul rămas fără Dumnezeu,
Toate sunt o coajă goală învelită în sclipici,
Toți se zbat să pară mari însă parcă-s tot mai mici!
...
Pofta stăpânește totul, rage-n oameni ca un leu
Lanțul poftelor atârnă, peste suflet, tot mai greu,
Viciile sunt la modă, viciu-nseamnă viață bună,
Iar înțelepciunea zace, părăsită, în țărână!
...
Omul bântuie bezmetic, rătăcind drumul și scopul,
Cum era odinioară atunci când l-a lovit potopul,
Poate când a fost creat s-a strecurat o greșeală,
Pentru că n-a ieșit ființă, ci un soi de formă goală!
...
Cândva înțelepții lumii au lăsat cuvinte grele
Pătrunși fiind de adevărul aflat dincolo de stele,
Dar cu timpul omenirea a pierdut vechea lumină,
Ca un copac ce-n furtună este smuls din rădăcină!
...
Dincolo de tot și toate, suntem gânduri, suntem vise,
Care-n lumea tot mai goală ne sunt tot mai interzise,
Toate-s ferecate-n lanțuri, transformate-ntr-un coșmar
Și orice zbatere și luptă se dovedesc a fi-n zadar!
...
Lumea-n care ne-am născut e parcă tot mai departe,
Speranțele ce n-au murit, sunt nădăjduiri deșarte,
Lumea noastră e pe ducă. Ducă-se, de-i voia Lui
Oricum sub cerul tot mai gol am ajuns ai nimănui!

Еще ...

Fără Eminescu

Fără Eminescu
...
Simt cum moare doina-n spoiala ăstui veac,
Mi-e dor de Eminescu și divinu-i rol,
Dar pitecantropii i-au venit de hac
Și nimeni nu mai e să umple-atâta gol!
...
Mai goi ca niciodată, mai singuri ca oricând,
Pustiiți de tradiții și valoare,
Jucăm cu nonșalanță totul în picioare,
Să nu cobori în jos, luceafăr blând!
...
Popor de indolenți, du-te și votează
Pentru te miri ce pungi electorale
Ori niște mămăligă și sarmale;
Nu-ți pierde pomana. Votul nu contează
Fără Eminescu, călcați de pușlamale.
...
Veacul nostru gol seamănă cu-al tău
Și dacă harul te-a făcut divin
Vei fi eternul născut prea devreme
Nemuritorul ce-a trăit prea puțin.
Și pentru că acum te-ar fi ucis din nou,
Rămâi mai bine-n cer, printre poeme!
 
 
Toate reacţiile:
2Sorina Hăloiu şi Circiu Laura
 
 
Еще ...

Mulțumesc, Bătrâne!

Mulțumesc, Bătrâne!
...
Dar va veni și clipa când fi-voi față-n față
Cu cel de-a cărui voie, m-am trezit la viață,
Și am să spun atunci, mulțumesc, Bătrâne
Că m-ai făcut părtaș la tainica-ți minune!
...
Iar de mi-ai dat durerea spre-a mă frânge,
Din Duhul tău să-mi pui un strop în sânge
Și pentru-această cruce, să mă dumiresc
Și pentru atâtea alte, Bătrâne, mulțumesc!

 

Еще ...

Dor de viață

O, veac preaplin de sine și miop,
Umflat de X-zeciști fardați cu ode,
Ce sunt slăviți pe parc-ar fi o sectă
Și-s peste tot, un fel de pandemie,
Îmi vine-un dor nespus de poezie,
De Eminescu, cu rima lui perfectă
De Barbilian cu-a lui Uvedenrode
Și de Coșbuc, cu versul lui cel șchiop!
..
Cauți degeaba clasicii prin vreme,
Că-s prizonierii pseudelor poeme
Nu mai au aer, sufocați de moarte
De făcăturile datului din coate,
De-nchipuirile celor ce știu să scrie
Iar scriind spunând că-i poezie,
Însăilări neroade de cuvinte
Ce spun nimic, un nimic ce minte!
...
O, veac nărod și plin de nerozie,
Aduni trei rânduri și spui că-i poezie,
Degeaba râzi, fiind demn doar de plâns,
Se-aud cei vechi, de unde i-ai ascuns,
Dar îi învelești pe X-zeciști în ode,
Nedemni de versul din Uvedenrode!

Еще ...

Trenurile cu lemne

În țara caracterelor nedemne,
Țara ciocoilor îmbogățiți pe șest,
Țara escrocilor aleși prin vot,
Aleșii ce vând trenuri lungi cu lemne
Și au pentru români un rol funest,
Și-au pus în cap să vândă tot!
...
Șiruri nesfârșite de vagoane
Îndopate cu cadavre de copaci,
Ies din țara înglodată-n ghinioane
Încăpută sub cizme de rapaci!
...
Într-o veselie pădurile se taie
Nimeni nu oprește-n țară jaful,
Nu oprește barbarele convoaie
Iar de România se alege praful!

Еще ...

Goarna

Goarna
...
Să aibe neamul ăsta totuși șansă
Să-și revină din somnul cel de moarte?
Sau ca vrăjit, ca introdus în transă
Ca și mort, dormi-va mai departe?
...
Gorniști sunt să sune deșteptarea,
Năimiți sau nu, aceștia sună tare,
Dar goarna-i tinichea fără valoare
Și prea ușor din coate-și face calea!
...
Aceștia-s toți, stegari de operetă
Ce-și zic emfatic vocea din popor,
În care se vede doar o marionetă
Ce-așterne-n vorbe altora covor!
...
Se umflă-n pene a toate împotrivă
Și tot apar, de parca-ar fi pereni,
Sunt cam aceiași, primii la pomeni,
Plătiți să pună bomboana pe colivă
...
Acestei țări ce nu-și mai aparține,
Vândută toată, cu popor cu tot,
Popor ce doarme așa cum se cuvine,
Trezindu-se când e chemat la vot!
Еще ...

Стихи из этой категории

Glasuri

Răscoale de gânduri,
ale pielii furnici.
Te apleci, iar tremur aici.
Umbra ta mă ținea din priviri,
al tău zâmbet mă țintuia aici.
Și atingeri ce-mi sugrumă gânduri,
mâini ce ridică ziduri.
Te rog, nu-mi spune: „Stai aici.”

 

Еще ...

O iubești

Ochii tăi îmi par de ceară,

Vor genunchii să te doară

Când spre dânsa te pornești;

Spune-mi, spune-mi - o iubești?

 

Chiar și-n zilele senine

Pari cu ploaie peste tine

Când te ia cu mângâiere,

Spune-mi, spune-mi - din plăcere?

Еще ...

Răsăritul din noi

Pentru clipa în care umbrele trecute pier, iar lumina din ochii tăi deschide un nou început împreună

Si iată că noaptea se scurge în zori,

Lăsând în urmă un cer plin de flori

lar ochii tăi calzi, dimineți peste mare,

Trimit către suflet o nouă speranţă si soare.

 

Nu mai e scrum, nici pustiu pe poteci

Lumina ne-apasă pe umerii reci

Și vine ca un cântec de dor împlinit

Să-mi spună că timpul de plâns a sfârsit.

 

Vom merge-mpreună pe drumul curat,

Cu sfinte comori ce în piept le-am păstrat,

Căci dincolo de umbre si tot ce-a durut

În ochii tăi limpezi e-un nou început.

Еще ...

Ce ar fi lumea fara tine

Ce ar fi ziua fara tine,

Ce as fi eu fara iubirea ta;

N-ar fi o zi ca sa traiesc,

Fara sa stiu ca te iubesc,

 

Ce ar fi lumea asta-ntraga

De n-ai fi tu in viata mea,

Ar fi o lume inghetata,

O lume rea intunecata,

De n-ai fi tu dragostea mea

 

Ce ar fi viata fara tine,

De nu te cunosteam 

Pe tine,

Ar fi o zi fara iubire

O zi plina de tristete,

 

Acum ca te-am cunoscut,

S-in viata mea ai aparut,

Totu-i frumos stralucitor.

 

Tu ai adus in viata mea

Lumina raza minunata,

Un inger din cer venit

Sa o iubesc la infinit.

 

 

Еще ...

Vine iubirea ... pas cu pas

Iubirea ce va veni e un ecou

Dintr-un vis neștiut ,fără cuvinte

Un pas ușor,pe un drum nevăzut

Unde doar inimile se vor înțelege . 

 

Еще ...

Un baiat cu un skate si chitara

Un baiat cu un skate si chiatara

Se plimba aseara in  gara

l am vazut si m am gandit

Oare ce are baiatul  asta de oferit

 

Am mers la el statea pe skate cu chitara in spate

si imi povestea de iubirea lui mare

l am ascultat fara ca el sa stie

Ca as fi vrut sa fiu marea  lui iubire

 

Sub lumina lunii blande

Mi am scos camera sa ne facem poze

O poza mi a fost de ajuns sa ii fac

sa stiu ca e cel mai minunat baiat

 

Acum poza ta ma bantuie

ca stiu ca am stricat totul

un baiat cu skate si o chitara

sper sa ne mai revedem odata

Еще ...

Susține Poezii Online

Sprijinul tău ajută Poezii Online să crească frumos. Donația susține dezvoltarea, îmbunătățirile și acest spațiu dedicat creațiilor personale, locul unde poezia și textul literar aduc inspirație, liniște și o gură de aer pentru suflet.

Îți mulțumim că lași poezia să dăinuie. 🤍