Noaptea
23 octombrie
O seara atât de rece
E una ca oricare alta
Știu ca va trece
Insa ma întreb ,,Und' te grăbești tu, viata mea ?"
Las ' sa ma bucur încă o clipa
Apoi sa mor
Oare de dor?Ma pun la somn
Dar nu acum ,acuma plâng
Ma uit pe geam fiindcă știu sigur
Cândva acolo eram eu și ...încă câțiva
Într adevar nu erau mulți
Dar ne puteam juca și asa .
Și fugeam chiar și desculți
Dar noua ne era bine na
Acum asa e de pustiu
Același loc de cândva
Stă părăsit și plânge tare
Dar cine sa I dea alinare?
Si pietrele sunt supărate
Nu au mai fost de mult purtate
Purtate în deal și desenate
Of ,rau îmi pare ,dragi surate !
Îmi pare rău că am vrut sa cresc
Acum eu sa mai mâzgâlesc ?
Te rog, tu copilarie
Iarta ma pentru aceasta prostie
Și te rog frumos
Mai vizitează ma o zi
Sa fim din nou cu toți copii