Стихи из этой категории
Prăpăstii
tăcerea ta este ca o stâncă în mijlocul drumului
n-ai ce-i face
tragi pe dreapta
răsucești cheia în contact
oprești motorul cu o mână nesigură
și aștepți să vină un utilaj greu
care să-ți degajeze sufletul
.
între timp îți aprinzi o țigară
.
avalanșa de liniște însă nu se oprește
aduce toate zăpezile adunate în ultima vreme
în gânduri
neliniștile cenușii ale dimineții
pietrele ascuțite ale neîncrederii
dizlocă bucăți mari de tristețe
.
arareori am văzut atâte alunecări de patimă
ca în dimineața aceasta
jandarmii inimii izolează locul
cu benzi colorate în roșu
atenție
avalanșă
se poate circula doar pe o singură bandă
cea a iubirii
.
cu grijă
.
cine-ar fi crezut că lacrima ta de cristal
ar putea dărâma în zbaterea disperată a ochilor
muntele de diamant al speranței
.
mă întreb neîncetat
răvășit până în colțurile cele mai întunecate ale minții
.
nu e destul că am rămas blocat în mijlocul vieții
mi-ai adus și toate cețurile reci ale deznădejdei
peste cerul zilei de mâine…
Pustiul creator
Tic tac
Nu pot ocoli acest atac,
Caci chiar eu sunt de vină,
Pentru că m-am tot uitat la ai mei străbuni
Și am încercat să nu calc ca ei pe cărbuni,
Dar greșelile au inceput sa vină,
Iar inspirația divină
Nu mă mai mângâia cu mână fină
Ci asprimea parcă s-a proiectat
In cel mai adânc orificiu infectat,
Lăsand virusul să acționeze și să submineze
Tot tabloul de ghiocei pictat.
disensiuni/8
evadând
din cercul lucrurilor reale,
băiatul cu rucsac,
probabil,
are la pălărie
flori de piatră.
÷
e posibil, ca
libelula- pripășită
pe frigul ăsta, în grădină,
să nu fie o dronă.
Suflet parasit
În răsăritul zilei ce se-ncheie,
Las în urmă tot ce-a fost și voi pleca,
Dragi suflete, vă spun cu blândețe,
Adio, dar iubirea mea rămâne-aici, așa.
În fiecare zi v-am prețuit,
Cu zâmbete, cu lacrimi, cu speranță,
Acum când pașii mei se-opresc ușor,
Vă las în dar un strop de siguranță.
Nu plângeți, dragi prieteni, nu oftați,
Știu că ne desparte soarta cruntă,
Dar voi trăi în voi, în amintiri,
Și-n fiecare clipă minunată.
Sunt doar un om, iar viața e un vis,
Un drum pe care-l străbatem cu toții,
Acum eu merg spre alte zări,
Dar vă port mereu în inima mea, în nopți și zile.
Gândiți-vă la mine cu iubire,
Cu bucuria clipelor trăite,
Nu lăsați durerea să umbrească,
Frumusețea vieții și-a amintirilor sfinte.
Vă las un dor, o șoaptă-n adiere,
Un gând de pace și un zâmbet blând,
Voi fi un înger ce va veghea,
Din ceruri, cu privirea luminoasă.
Adio, va spuc acum,
Nu-i decât o trecere-n bine
Fericirea voastra se apropie ,
Greseala va disparea.
disensiuni/7
dedicații muzicale
pentru o zi ploioasă
de noiembrie ....
astăzi,
florile nereidelor au înflorit
doar pentru noi.
÷
spațiu tenebros,
coduri generatoare de numere
masoară intensitatea
egregorilor.
La revedere mare
La revedere mare cu valuri înspumate
Care mi-ai alintat trupul
Și mi-ai umplut inima de sănătate.
La revedere mare, poate ne vedem și în altă vară
Cu zile frumoase și cu mult soare afară!
La revedere păsări ale mării care mi-aţi încântat auzul,
Din zori până în amurgul serii.
La revedere oameni plini de veselie.
Care mi -ați arătat că viața e frumoasă și dulce ca o melodie.
La revedere mare cu valuri zbuciumate,
Nu o să te uit niciodată, nici nu pot, nici nu se poate!
Prăpăstii
tăcerea ta este ca o stâncă în mijlocul drumului
n-ai ce-i face
tragi pe dreapta
răsucești cheia în contact
oprești motorul cu o mână nesigură
și aștepți să vină un utilaj greu
care să-ți degajeze sufletul
.
între timp îți aprinzi o țigară
.
avalanșa de liniște însă nu se oprește
aduce toate zăpezile adunate în ultima vreme
în gânduri
neliniștile cenușii ale dimineții
pietrele ascuțite ale neîncrederii
dizlocă bucăți mari de tristețe
.
arareori am văzut atâte alunecări de patimă
ca în dimineața aceasta
jandarmii inimii izolează locul
cu benzi colorate în roșu
atenție
avalanșă
se poate circula doar pe o singură bandă
cea a iubirii
.
cu grijă
.
cine-ar fi crezut că lacrima ta de cristal
ar putea dărâma în zbaterea disperată a ochilor
muntele de diamant al speranței
.
mă întreb neîncetat
răvășit până în colțurile cele mai întunecate ale minții
.
nu e destul că am rămas blocat în mijlocul vieții
mi-ai adus și toate cețurile reci ale deznădejdei
peste cerul zilei de mâine…
Pustiul creator
Tic tac
Nu pot ocoli acest atac,
Caci chiar eu sunt de vină,
Pentru că m-am tot uitat la ai mei străbuni
Și am încercat să nu calc ca ei pe cărbuni,
Dar greșelile au inceput sa vină,
Iar inspirația divină
Nu mă mai mângâia cu mână fină
Ci asprimea parcă s-a proiectat
In cel mai adânc orificiu infectat,
Lăsand virusul să acționeze și să submineze
Tot tabloul de ghiocei pictat.
disensiuni/8
evadând
din cercul lucrurilor reale,
băiatul cu rucsac,
probabil,
are la pălărie
flori de piatră.
÷
e posibil, ca
libelula- pripășită
pe frigul ăsta, în grădină,
să nu fie o dronă.
Suflet parasit
În răsăritul zilei ce se-ncheie,
Las în urmă tot ce-a fost și voi pleca,
Dragi suflete, vă spun cu blândețe,
Adio, dar iubirea mea rămâne-aici, așa.
În fiecare zi v-am prețuit,
Cu zâmbete, cu lacrimi, cu speranță,
Acum când pașii mei se-opresc ușor,
Vă las în dar un strop de siguranță.
Nu plângeți, dragi prieteni, nu oftați,
Știu că ne desparte soarta cruntă,
Dar voi trăi în voi, în amintiri,
Și-n fiecare clipă minunată.
Sunt doar un om, iar viața e un vis,
Un drum pe care-l străbatem cu toții,
Acum eu merg spre alte zări,
Dar vă port mereu în inima mea, în nopți și zile.
Gândiți-vă la mine cu iubire,
Cu bucuria clipelor trăite,
Nu lăsați durerea să umbrească,
Frumusețea vieții și-a amintirilor sfinte.
Vă las un dor, o șoaptă-n adiere,
Un gând de pace și un zâmbet blând,
Voi fi un înger ce va veghea,
Din ceruri, cu privirea luminoasă.
Adio, va spuc acum,
Nu-i decât o trecere-n bine
Fericirea voastra se apropie ,
Greseala va disparea.
disensiuni/7
dedicații muzicale
pentru o zi ploioasă
de noiembrie ....
astăzi,
florile nereidelor au înflorit
doar pentru noi.
÷
spațiu tenebros,
coduri generatoare de numere
masoară intensitatea
egregorilor.
La revedere mare
La revedere mare cu valuri înspumate
Care mi-ai alintat trupul
Și mi-ai umplut inima de sănătate.
La revedere mare, poate ne vedem și în altă vară
Cu zile frumoase și cu mult soare afară!
La revedere păsări ale mării care mi-aţi încântat auzul,
Din zori până în amurgul serii.
La revedere oameni plini de veselie.
Care mi -ați arătat că viața e frumoasă și dulce ca o melodie.
La revedere mare cu valuri zbuciumate,
Nu o să te uit niciodată, nici nu pot, nici nu se poate!
Другие стихотворения автора
casa рarinteasca
Multe amintiri,
le am in acea casa,
cand toata familia
stateam la acea masa.
mii dor de el,
de рragul рarintesc,
cand ma duc acolo,
de familie imi aminesc.
mii dor de рainea mamei,
facuta la cuрtor,
tot cei in casa aia,
de tot imi este dor.
si vreau sati zic si tie,
sa рretuesti ce ai,
sa nu te rogi sa рleci,
cale inaрoi n-ai.
casa рarinteasca
Multe amintiri,
le am in acea casa,
cand toata familia
stateam la acea masa.
mii dor de el,
de рragul рarintesc,
cand ma duc acolo,
de familie imi aminesc.
mii dor de рainea mamei,
facuta la cuрtor,
tot cei in casa aia,
de tot imi este dor.
si vreau sati zic si tie,
sa рretuesti ce ai,
sa nu te rogi sa рleci,
cale inaрoi n-ai.
casa рarinteasca
Multe amintiri,
le am in acea casa,
cand toata familia
stateam la acea masa.
mii dor de el,
de рragul рarintesc,
cand ma duc acolo,
de familie imi aminesc.
mii dor de рainea mamei,
facuta la cuрtor,
tot cei in casa aia,
de tot imi este dor.
si vreau sati zic si tie,
sa рretuesti ce ai,
sa nu te rogi sa рleci,
cale inaрoi n-ai.
casa рarinteasca
Multe amintiri,
le am in acea casa,
cand toata familia
stateam la acea masa.
mii dor de el,
de рragul рarintesc,
cand ma duc acolo,
de familie imi aminesc.
mii dor de рainea mamei,
facuta la cuрtor,
tot cei in casa aia,
de tot imi este dor.
si vreau sati zic si tie,
sa рretuesti ce ai,
sa nu te rogi sa рleci,
cale inaрoi n-ai.