Priviri împietrite
Oare când în ochii mei ai să privești,
Fără de frici să te lovești,
Că împietrit ai să te ivești,
Când a mea privire de Medusa o să întâlnești.
Și o să mă înțelegi cândva,
Cât de mută rămân la un gând,
Când nici hartă n-am spre inima mea,
Și doar amintiri mă dor, pe rând.
Doar o veche rană curge încet,
În valuri grele, dintr-o veche trăire,
Pentru o statuie ce-n colț stă încet,
Prafuită, pierdută, uitată-n neștire.
Cu zâmbet șters și chip de piatră,
O lacrimă-n ochi, împietrită mereu,
Pentru o vecie, în taină, se-arată,
Ca un ecou dintr-un vis ce-i al meu.
Стихи из этой категории
Fără retină
Omul e sensibil de când a apărut pe lume, și dobândește multe slăbiciuni ce încet o să-l sugrume. De când am început să cunosc și să-nțeleg natura umană, am înțeles că el și-o neagă cu desăvârșire, ceea ce înseamnă că fericirea stă departe de el, cu totul, întrucât nu-și poate îndeplini sau înțelege scopul. Visând să atingă luna, să caute și-acolo fericire, se agită-ntruna, fără să capete acea sclipire, care să-l facă mai ușor să înțeleagă, că fericirea-i unde nu o caută niciodată. Cum de multe ori ceea ce cauți se ascunde la vedere, dorința de a zâmbi, și entuziasmul de a fi, și slăbiciunea de-a iubi, și frumusețea de-a privi, la cum se joacă doi copii, sau cum soarele-ți va zâmbi, și-ți va spune „noapte bună”, și culori, și clar de lună, și-apoi stelele se-adună, după, greierii răsună și vântul adie-ntruna, chiar și frunzele-mpreună, dansează și luna meditează. Și cum să înțeleagă omul, că toate astea-s niște daruri…. Cum să-l faci să vadă cerul…când are acoperiș și geamuri…E greu să înțelegi viața, când fugi și refuzi s-o privești…. E greu să găsești fericirea, când ești închis... și n-o primești
Iluzii în suedeză
Ai câți ani ți-ai dori să ai,
Ai părul creț pe care l-ai admirat mereu, care nu se pleoștește niciodată,
Ai un perete plin de tablouri la tine în cameră,
Ai cel mai în vogă model de telefon,
Ai cel mai bun prieten, nu te va dezamăgi în veci, nu cu bună știință cel puțin,
Ai parte de cel mai delicios mic dejun (clătite cu Nutella),
Ai cel mai performant pedometru din câte se puteau descărca,
Ai cea mai rapidă bicicletă, cu ea ajungi în Fălticeni în doar 15 minute,
Ai cel mai drept nas, nu îți mai trebuie rinoplastie,
Ai cei mai drepți dinți, niciunul mai în spate sau mai in față,
Ai parte mereu de cea mai corectă apreciere din partea celor din jur (minciună mai sfruntată nu există, nu te vor cunoaște, fie pentru că nu le pasă, nu le trebuie, fie pentru că ții totul în tine și vrei să pari femeia puternică, nu te mai masculiniza de dragul unor persoane cărora nu le pasă, oricine are fi ele),
Ai cele mai pure intenții, nu doar atât, știi și să le arăți,
Ai cele mai strălucitoare unghii cu gel,
Ai cele mai multe nuanțe de mov în garderobă,
Ai cel mai cuprinzător Playlist cu poeziile lui George Bacovia recitate, una după alta,
Ai câți prieteni ți-ai dori să ai, adică doi, aceia sinceri, cu care vei ține legătura pe viață, restul sunt doar persoane care vor ceva de la tine, te folosesc, nu ratează nicio ocazie când te văd,
Ai cel mai bun mod de a prepara cartofii prăjiți, ca la McDonald's aproape,
Ai cel mai bun styling de fiecare dată când te îmbraci,
Ai parte de armonie tot timpul, nimic nu se abate de la ce ai vrut tu inițial, nici cea mai mică deviere,
Ai parte de cei mai înțelegători oameni (mai că trebuie să explici orice, de ce cerul e albastru?, de ce respiri?), dar asta nu se întâmplă în poemul nostru,
Ai cele mai bune explicații, doar tu știi cum le-ai înfrumusețat atât de mult, nimeni nu rămâne nelămurit, toți te iubesc special pentru acest lucru,
Ai cele mai bune prăjituri de ziua Norvegiei,
Ai cele mai bune stilouri, nu se strică în veci,
Ai cele mai bune perechi de pantofi, inclusiv pentru dansuri latino-americane,
Ai cele mai interesante idei de decorare a camerei,
Ai cea mai bună precizie atunci când tunzi o prietenă (abia dacă te poți tunde singură),
Ai cele mai amuzante preferințe când vine vorba de muzică,
Ai ureche muzicală, dar deloc nu știi să o folosești,
Ai cele mai extravagante gusturi când vine vorba de ojă, doar culorile neon te atrag,
Ai cele mai frumoase standarde, nu te apropii de ele niciodată pentru că sunt frumoase,
Ai cele mai bune oglinzi, prin ele se vede tot, orice muscă care a pătruns,
Ai cele mai multe merite oricând, oriunde,
Ai cea mai bună capacitate de a înțelege întâmplările, de orice natură ar fi ele,
Ai cea mai plăcută voce,
Ai cea mai suavă atingere,
Ai cele mai înmiresmate parfumuri, ești o feerie a primăverii,
Ai cel mai strălucitor zâmbet, atrage toate privirile, deși nu iubești atenția,
Ai cea mai bună mașină de tuns iarba, tunde orice fir la aceeași lungime,
Ai cea mai bună apreciere a lucrurilor, a cantității mai ales, când vine o prietenă și vrei să beți limonadă, ai grijă ca amândouă să aveți la fel de mult suc în pahar,
Ai cel mai bun mod de a înțelege problemele oamenilor, primează logica și ce este realizabil din punct de vedere logic, nu ce vrea fiecare să se întâmple, fii sinceră, și tu ai vrut mulți fluturi frumoși în această viață, dar nu au zburat în direcția ta, doar chestii după care ai sărit să le prinzi și nu ai făcut decât să te rănești,
Ai cea mai bună capacitate de a privi în inimile oamenilor, de a vindeca răni, ești chiar psiholog din punctul ăsta de vedere,
Ai cea mai frumoasă decență în comportament și în conduită,
Ai cele mai corecte și mai bune argumente,
Ai cele mai ciudate preferințe când vine vorba de posturile de televiziune pe care le urmărești,
Ai cele mai triste amintiri, dar ai reușit să înmulțești ceea ce la prima vedere părea a fi prea puțin, să transformi acele sfaturi în ceva constructiv,
Ai avut cele mai simpatice colege de bancă,
mereu ți-ar fi dat exercițiile pe care nu știai să le faci,
Ai cele mai înduioșătoare cuvinte în vocabular,
Ai cele mai bune pensete, unghiere,
Ai cele mai frumoase aspirații în sinea ta, nu doar tu ai fi beneficiară,
Ai cele mai generoase gândurile,
Ai cea mai moralizatoare și melodioasă voce a conștiinței,
Ai puterea/ înțelepciunea de a ceda când vezi că nu mai ai de ce să mai continui,
Ai posibilitatea de a face oamenii să se simtă bine doar prin simpla ta prezență, când ești tu alături de ei nu le mai iese păr alb, sunt mai veseli, nici riduri parcă nu prea ar mai avea,
Ai încercat în toate feluri să devii o versiune mai bună a propriei persoane, obiectiv îndeplinit, te poți relaxa, vocea conștiinței a fost aspră cu tine, fiindcă ți-a vrut doar binele, este parcă vocea unui părinte care nu te obligă, doar îți spune că așa ar fi mai bine, pentru că se gândește la tine și încă îi mai pasă.
Ilusioner
Du är så gammal som du vill vara,
Du har det lockiga håret du alltid har beundrat som aldrig frissar,
Du har en vägg full av tavlor i ditt rum,
Du har den hetaste telefonmodellen,
Du har en bästa vän, han kommer aldrig att svika dig, inte medvetet åtminstone,
Du har den godaste frukosten (pannkakor med Nutella),
Du har den bästa stegräknaren som kan laddas ner,
Du har den snabbaste cykeln, med den når du Fălticeni på bara 15 minuter,
Du har den rakaste näsan, du behöver ingen näsplastik längre,
Du har de rakaste tänderna, ingen för långt bak eller för långt,
Du har alltid den mest exakta uppskattningen från omgivningen (det finns ingen mer fräck lögn, de kommer inte att känna dig, antingen för att de inte bryr sig, de inte behöver det, eller för att du håller allt inom dig och vill att verka som den starka kvinnan, sluta maskulinisera dig själv för människor som inte bryr sig, vem de än är),
Du har de renaste avsikterna, inte bara det, du vet också hur man visar dem,
Du har de blankaste gelnaglar,
Du har flest nyanser av lila i din garderob,
Du har den mest omfattande spellistan med George Bacovias dikter reciterade, en efter en,
Du har så många vänner som du skulle vilja ha, det vill säga två, de ärliga, som du kommer att hålla kontakt med hela livet, resten är bara människor som vill ha något av dig, de använder dig, de saknar inte en möjlighet när de ser dig,
Du har det bästa sättet att göra pommes frites, som McDonald's nära dig,
Du har den bästa stylingen varje gång du klär upp dig,
Du har harmoni hela tiden, ingenting avviker från vad du ursprungligen ville, inte ens den minsta avvikelse,
Du har de mest förstående människorna (men du måste förklara allt, varför är himlen blå?, varför andas du?), men det händer inte i vår dikt,
Du har de bästa förklaringarna, bara du vet hur du gjorde dem så vackra, ingen är förvirrad, alla älskar dig speciellt för detta,
Du har de bästa födelsedagstårtorna i Norge,
Du har de bästa pennorna, de går aldrig sönder,
Du har det bästa paret skor, inklusive för latinamerikanska danser,
Du har de mest intressanta idéerna för rumsdekoration,
Du har den bästa precisionen när du klipper en väns hår (du kan knappt klippa dig själv),
Du har de roligaste preferenserna när det kommer till musik,
Du har ett musikaliskt öra, men du vet inte hur man använder det alls,
Du har den mest extravaganta smaken när det kommer till nagellack, bara neonfärger tilltalar dig,
Du har de vackraste normerna, du närmar dig dem aldrig för att de är vackra,
Du har de bästa speglarna, genom dem kan du se allt, varje fluga som kom in,
Du har mest förtjänst när som helst, var som helst,
Du har den bästa förmågan att förstå händelser, oavsett karaktär,
Du har den trevligaste rösten,
Du har den mjukaste beröringen,
Du har de mest doftande parfymerna, du är vårens älva,
Du har det ljusaste leendet, du drar till dig alla ögon, även om du inte gillar uppmärksamhet,
Du har den bästa gräsklipparen, klipp valfri linje till samma längd,
Du har den bästa uppskattningen av saker och ting, särskilt mängden, när en vän kommer över och du vill dricka lemonad, se till att båda har samma mängd juice i ditt glas,
Du har det bästa sättet att förstå människors problem, ta logik och vad som är logiskt uppnåeligt, inte vad alla vill ska hända, var ärlig, du ville också ha många vackra fjärilar här i livet, men de flög inte i din riktning, bara saker du hoppade för att fånga och skadade bara dig själv,
Du har den bästa förmågan att se in i människors hjärtan, att läka sår, du är till och med en psykolog ur denna synvinkel,
Du har den vackraste anständigheten i beteende och uppförande,
Du har de mest korrekta och bästa argumenten,
Du har de konstigaste preferenserna när det kommer till de tv-stationer du tittar på,
Du har de sorgligaste minnena, men du lyckades multiplicera det som vid första anblicken verkade vara för lite, för att förvandla dessa tips till något konstruktivt,
Du hade de trevligaste bankkollegorna,
han skulle alltid ge dig de övningar du inte visste hur du skulle göra,
Du har de mest rörande orden i ordförrådet,
Du har den bästa pincetten, nagelklipparen,
Du har de vackraste ambitionerna inom dig själv, inte bara du skulle vara förmånstagaren,
Du har de mest generösa tankarna,
Du har samvetets mest moraliserande och melodiösa röst,
Du har styrkan/visdomen att ge upp när du ser att du inte har någon anledning att fortsätta,
Du har möjligheten att få människor att må bra bara genom din närvaro, när du är med dem har de inte vitt hår längre, de är gladare, de verkar inte ens ha rynkor,
Du försökte på alla sätt bli en bättre version av dig själv, målet uppnått, du kan slappna av, samvetets röst var hård mot dig, för den ville bara ditt bästa, den är som rösten från en förälder sominte tvingar dig, bara han säger att det skulle vara bättre eftersom han tänker på dig och fortfarande bryr sig.
Offf,tu suflet palid...
Of,tu suflet palid
Înmărmurit pe scaun,
Ciuguleai din blid
În fumăraia de tutun...
Radioul gălbejit
Pălpăie dintr-un ungher ,
Murmurănd răgușit
O melodie,stingher.
Umbra din odaie
De ici colo se perindă
În formă de strigoaie
Pe a ta grimasă Suferindă.
Ticăie n surdină
Din holul cenușiu
Pendula bătrână
A timpului pustiu.
Din brazdă mai plouă
Pe a ta făptură ștearsă
Pan se miji de ziuă
Pe fața ta ștearsă...
Un vis
Suflet drag,
Am sa trimit un vis
Spre inaltul ceresc
Pe aripi line purtat
Peste vazduhuri nesfarsite
Peste mari infinite
O secunda infima o sa dureze
Dar pentru mine o viata de om
O sa o cred ...
Acel vis , acea speranta ...
Rasarit sa mi fie
Puterea cordului sa i dea
Spre a ma purta inca o zi
Mai aproape de al meu ideal
De al meu rost ...
Iar toate acestea... o viata sa dureze
Cand defapt abia am clipit
Abia am trait
Asteptand ceva
Ce demult aveam ...
Înapoi
Nu-i bine! …murmură bătrânul,
Uitându-se cu îndoială înapoi,
Nu-i bine! …cârâi cu ciudă corbul,
Și ochii lui sălbatici sfredeleau în noi.
Catargul scârțâia a moarte,
Tăceam privind cu teamă înspre mal,
Și ploi nebune peste coifurile sparte,
Cădeau, urlând cu groază în aval.
Chiar dincolo de zidul mișcător de scuturi,
Răsfrântul orizont ne cheamă,
Și gândurile noastre prind contur de fluturi,
Când lăncile în răni încep să geamă.
Nu-i bine, lacrimi să înece,
Lucida clipă a cutremurării,
Genunchii niciodată să se-aplece,
În lutul veninos al resemnării.
Spre stolul spuselor deșarte,
Săgeți să zbârnâie nomade,
Acum cât somnul e departe,
Oprit la vorbă lungă, de iscoade.
Lăsăm izbânda pentru altă dată,
La bărci întorși, pășind în hău,
Căci bine nu va fi vreodată,
Nicicând curat, ferit de rău.
Și noaptea asta soră cu destinul,
Respiră ascunzându-se în noi...
Nu-i bine! ...murmură bătrânul,
Și ochii lui priveau cu ciudă înapoi.
Ziua aceea
Voi nu știți ce e durerea
Nu ați gustat dezamăgirea
Nu ştiţi rugina şi tacerea
Ce este golul , amintirea ....
Noroc sau fericire nu-i
Există doar o întîmplare
Și sa te rogi tot nu ai cui
Î-ţi pui doar mintea la spălare
Nu sunt un mucenic sau sfînt
Dar chinul l-am custat din plin
Acum pot spune un cuvint
E doar ,,Venin''... sorbesc ,,Venin''
Increderea i-un zbor orbit
Iubirea e joc cu sine
Credinţa e ceva clumplit
Puterea este doar in tine
Chiar și realitatea-i falsa
Un ghem prea crud de viermi pe trup
Speranta prea demult e arsa
Iar in cutie doar un lup
O încheiere nu mai am
Sfârșitul e și el haios
Cum n-ai roti sau te feri
Tot dai de colțul cel tăios
Другие стихотворения автора
Flori de gheată
Suflet drag,
Flori de gheată,
În buchete aș alege,
Presărate cu stele
Legate cu panglică de vise pentru tine.
Numai pentru al tău zâmbet,
Sincer și inocent.
Cu grijă în mâna am să-l țin
Ușor că nu se topească
Din nesăbuința mea ,
Din zbucium să nu-l sparg.
Ghiață limpede
Asemenea de cristal
Oglindește un suflet curat
Unit de cer prin stele
Pământ prin rădăcini
Printr-o panglică
De aur făurita
Care îmbină
A ta ființă
Cu al tău vis
Inimi telepate
Oh suflet drag,
Oare cum am ajuns
Într-un impas al ființei
Al omenirii și al simțirii ... ?
Cuvinte goale
Ocupă locul unui sentiment
Unui fior cald
Care te îmbata de iubire .
Cum a putut
O trăire menită
Fară cuvinte să te lase
Într-un cuvânt
Să se metamorfozeze ?
Un cuvânt atât de banal
Precum IUBIRE
Să rostesc că te iubesc ... ?
Necesar mai este
Când mă simți,
Mă vezi cu adevărat , că te iubesc ?!
Oare când s-a pierdut simțirea?
De a trebuit să-ți rostesc ,
Să-ți amintesc
Cu banale și reci cuvinte
Trăirile care făr' de vorbe mă lasă.
Când printre răsuflări apăsătoare
Și bătăi de inimă
Numai fapte se adună
În sufletul mea numai cuvinte
Nu se mai găsesc...
Prin urmare ,
N am să ți mai șoptesc lin
În veacuri îndelungate
Că te iubesc .
În ochi mei ai să citești
Cum printre stele
De mana ne ținem,
Tineri și iubiți,
De la apus la răsărit
Căci acum mă simți
Mă cunoști
Și doar în fapte mă iubești.
Ce simti ?
Dar tu ce simți?
Chip de lut, străin, tăcut,
Inima la galop te poartă,
O lacrimă pe pământ căzuta,
Râuri a făcut de durere adancă.
Bântui singur, necontenit,
În căutarea unui dor pierdut,
Un înger de zăpadă-a venit,
Lângă tine liniștit s-a așternut.
În gheață sufletu-ți cuibărit,
Întrebi ce simt, de ce suspin,
Ah, cuvintele, arme-n asfințit,
Pentru un suflet mut, străin.
Cuvintele se sparg de ziduri,
Șoapte mute în noaptea adâncă,
Răsfrângându-se în ecouri surde,
Într-un abis fără de margini.
Pașii mei, greoi și stingheri,
Lasă urme pe un pământ rece,
Înghețat sub greutatea unui gând
Ce nu-și găsește alinare.
În oglinda ochilor tăi,
Caut o fărâmă de lumină,
Dar găsesc doar umbre
Ce se strecoară nevăzute.
Și totuși...
În acest vid tăcut,
Mă întreb, mereu și mereu:
Dar tu ce simți?
Simplu gând
Suflet drag,
Tu ști oare ...
Cât de drag îmi ești ?
Că al tău zâmbet
Încă mă liniștește
Iar când te văd
Doar mă bucur ?
La un gând mahmur
Și al cordului tremur
Unui simplu bonjur
Rostit numai cum tu știi
În excursia vieți turiști
Dar a iubirii artiști
Alt străin
Iar trecător, uneori, mă gândesc
La tine, la noi, dar care noi? – nefiresc.
Eu și acel străin, atât de tăcut,
Cu suflet rece, pe chip abătut.
Zâmbetul îi pare de piatră, pustiu,
În asfințit mohorât, târziu.
Dar ochii-i sclipesc, ascund o poveste,
Un țipăt de dor în agonie-l veste.
Durerea apasă în lumină fierbinte,
Speranța îl poartă spre visuri cuminți.
Tânjește-o îmbrățișare caldă, mereu,
Un cămin să-l primească, să-i fie al său.
Și poate, cândva, pe străinul acesta,
Ai să-l saluți, întinzându-i povestea.
De mână l-ai trage, când umbră devine,
Privindu-l în ochi, să-i vezi rădăcine.
Și poate-ți va plăcea ce-ai aflat,
Două inimi ce ard în același oftat.
V-ați înțelege, dincolo de fel,
Fără teamă să-l vezi pe străinul din tine.
Osandit unei lacrimi
Mă tot abțin
Spre cugetare mă îndrept
Un gând să nu-l gândesc
Să reprim în colțuri
Frânturi de ființă.
De al meu trup grijă să ai
Cât timp sufletul
Osândit unei lacrimi rămâne
Unei grele amintiri.
Mă abțin...
O zi să nu sufăr
După alt parfum
De lan de grâu
După adiere liberă
De vânt lin.
Mă tot abțin și încerc
Un răsărit să văd
Să mă bucur de culori vii
Dar în încercări mă priponesc
Și clipa am pierdut-o
Gândind și răzgândind
Când tot ce aveam de făcut
Era calm să respir și să trăiesc.