Tata
Nu conteaza cati ani trec
Caci nimic nu va schimba,
Gandul ca vreau sa-mi petrec
Toata viata-n preajma ta!
Vreau s-ascult mereu
Ale tale vechi povesti,
Si ma rog la Dumnezeu
Sa vad vesnic ca zambesti.
Nu exista atatea stele
In nopti, pe cer ce stralucesc,
Ca sa pot scrie cu ele:
La multi ani si Te iubesc.
Категория: Различные стихи
Все стихи автора: ANONIM
Дата публикации: 11 декабря 2020
Просмотры: 1647
Стихи из этой категории
Iubire scrijelită în zăpadă
Iubire scrijelită în zăpadă
Și dăltuită pe versanți de munți
Zadar îți cad cuvintele-n cascadă,
Zadar te vrei jurată pe la nunți,
Zadar te vezi pornită-n avalanșă
Spre nu știu care suflet prea naiv,
O viață pentru tine-i o revanșă
Pictând în cenușiu un ROGVAIV.
Mă-ntreb câți oare-ți vor cădea în plasă,
Oare la câți speranțele-ai să-neci
În marea înghețată ce nu-ți lasă
Vreun strop de val în iernile prea reci?
Pe câți vei păcăli pictând cu-albastru
Un cer ce se refuză colorat,
Visând aiurea vreun departe astru
Ce din greșeală să-l fi luminat?
Și câți îți vor jura apoi credință
Așa cum ți-au jurat și-n alte dăți,
Iubire, tu izvor de suferință,
Iubire, tu izvor de nedreptăți?
Viitor rescris
De fel sunt o persoană veselă
Dar sufletul mi-i încă traumat
Și pentru el azi m-am decis
Să închid ușa pe care să revii, am tot așteptat.
Încerc să-mi fac curat prin gânduri
Să-mi fac ordine în minte și suflet
Trec prin filtru orice capitol
Anulez orice urmă de teamă și urlet.
Îmi iau rămas bun de la iluzii și vise uitate
Adio spun celor ca tine, falși, cu vorbe ciudate
Refuz să mă mai pierd în priviri înșelătoare
M-a costat atât de mult...privirea ta întâmplătoare!
Anulez pe rând, amintiri din trecutul ce doare
Învăț în fiecare zi să mă prețuiesc fără ezitare
Să uit durerea ce-ai lasat-o să fie autoare,
Să-mi rescriu viitorul, să te las în uitare...
Rugi
Te rog,
te rog să mai rămâi
aprinsă doar pe-o clipă
în vaga nălucire,
să nu te uit
cum uită derutat pustiul
de existența sa
și-a apei.
Te rog,
te rog să n-o învii,
șoptind aceeași vrajă
debusolată-n somn,
să nu mai mor,
albindu-mă-n pelur de rime,
cum noaptea moare
de rugină-n zori.
Te rog,
te rog să nu mai vii,
mi-e liniștea pătrunsă
cu ochii de smarald
și sunt ai tăi,
pe veci pierduți în firea mea
spre-a fi găsiți aievea
niciodată.
Un copil ce iubea
Un copil ce iubea
Adesea ori ce lacrima ...
Ce fără minte îndura,
După alesul ce-l aștepta ...
Ca un copil mic ce era
Doar după el lacrima ...
Cu iubirea doar îl alinta
Pe cel ce fără milă o gonea ...
(Ig:_caty_b_
Credința
Care din voi firește,
Ar putea satura,
Cu pâine și cu pește,
Pe atâția și atâția.
Atunci la nunta mare,
Când vin nu mai era,
Din apa aceea multă,
Miracol el făcea.
Bolnav de ești
Și crezi cu adevărat
Cu tine este Domnul...
De boală ești scăpat.
Bolnav ologul care
Dorea a se scalda,
Să scape de durere.,
Pe el îl aștepta.
Credința-i importantă,
Ea te-ajuta mereu,
Să ai mereu aproape,
Pe bunul Dumnezeu .
Iubire scrijelită în zăpadă
Iubire scrijelită în zăpadă
Și dăltuită pe versanți de munți
Zadar îți cad cuvintele-n cascadă,
Zadar te vrei jurată pe la nunți,
Zadar te vezi pornită-n avalanșă
Spre nu știu care suflet prea naiv,
O viață pentru tine-i o revanșă
Pictând în cenușiu un ROGVAIV.
Mă-ntreb câți oare-ți vor cădea în plasă,
Oare la câți speranțele-ai să-neci
În marea înghețată ce nu-ți lasă
Vreun strop de val în iernile prea reci?
Pe câți vei păcăli pictând cu-albastru
Un cer ce se refuză colorat,
Visând aiurea vreun departe astru
Ce din greșeală să-l fi luminat?
Și câți îți vor jura apoi credință
Așa cum ți-au jurat și-n alte dăți,
Iubire, tu izvor de suferință,
Iubire, tu izvor de nedreptăți?
Viitor rescris
De fel sunt o persoană veselă
Dar sufletul mi-i încă traumat
Și pentru el azi m-am decis
Să închid ușa pe care să revii, am tot așteptat.
Încerc să-mi fac curat prin gânduri
Să-mi fac ordine în minte și suflet
Trec prin filtru orice capitol
Anulez orice urmă de teamă și urlet.
Îmi iau rămas bun de la iluzii și vise uitate
Adio spun celor ca tine, falși, cu vorbe ciudate
Refuz să mă mai pierd în priviri înșelătoare
M-a costat atât de mult...privirea ta întâmplătoare!
Anulez pe rând, amintiri din trecutul ce doare
Învăț în fiecare zi să mă prețuiesc fără ezitare
Să uit durerea ce-ai lasat-o să fie autoare,
Să-mi rescriu viitorul, să te las în uitare...
Rugi
Te rog,
te rog să mai rămâi
aprinsă doar pe-o clipă
în vaga nălucire,
să nu te uit
cum uită derutat pustiul
de existența sa
și-a apei.
Te rog,
te rog să n-o învii,
șoptind aceeași vrajă
debusolată-n somn,
să nu mai mor,
albindu-mă-n pelur de rime,
cum noaptea moare
de rugină-n zori.
Te rog,
te rog să nu mai vii,
mi-e liniștea pătrunsă
cu ochii de smarald
și sunt ai tăi,
pe veci pierduți în firea mea
spre-a fi găsiți aievea
niciodată.
Un copil ce iubea
Un copil ce iubea
Adesea ori ce lacrima ...
Ce fără minte îndura,
După alesul ce-l aștepta ...
Ca un copil mic ce era
Doar după el lacrima ...
Cu iubirea doar îl alinta
Pe cel ce fără milă o gonea ...
(Ig:_caty_b_
Credința
Care din voi firește,
Ar putea satura,
Cu pâine și cu pește,
Pe atâția și atâția.
Atunci la nunta mare,
Când vin nu mai era,
Din apa aceea multă,
Miracol el făcea.
Bolnav de ești
Și crezi cu adevărat
Cu tine este Domnul...
De boală ești scăpat.
Bolnav ologul care
Dorea a se scalda,
Să scape de durere.,
Pe el îl aștepta.
Credința-i importantă,
Ea te-ajuta mereu,
Să ai mereu aproape,
Pe bunul Dumnezeu .
Другие стихотворения автора
Ma amagesc cu gandul
M-am certat cu dumnezeu ca nu mai esti langa mine
Ma amagesc cu gandul ca el stie cel mai bine
O droaie de sentimente ma-ncearca neincetat
Ma amagesc cu gandul ca nici tu nu m-ai uitat
De fapt sunt sigur ca nu-ai cum sa ma uiti
Iubirea ce-am avut-o putand sa mute munti
Cand te-am lasat sa pleci, ai luat o bucata din mine
Ma amagesc cu gandul ca asa e cel mai bine
Acum inchid ochii si vad cum ne iubeam
Timpul se oprea in loc si sufletele ni le contopeam
Cand eram impreuna era totul perfect
Ma amagesc cu gandul ca noi am fost fara defect
Am amestecat iubire, nebunie si durere
Cand eram impreuna pluteam printre stele
Ne-am castigat inimile si mintile simtindu-ne divin
Cand ne tineam in brate era totul sublim
Ai fost femeia vietii mele iar eu al tau barbat
Ma amagesc cu gandul ca nu s-a terminat
Si sunt ferm convins ca inca ma mai iubesti
Iubirea ce mi-ai purtat-o, fiind ca din povesti
Vorba unui mare om, care a spus de negresit:
Ca iubirea adevarata nu are sfarsit!
Fata umbră
lar eu, rochia fantomei cenuşii o îmbarc,
Pentru o asemenea ocazie și demonii mi împac
Cu bune, cu rele, toate sunt acum gândurile
mele,
Toate, un scop au
Luna sa ţi-o dau
Cu ochi tăcuți și vorbe încuiate,
Mâna în față ți-o apleci,
Un zâmbet vanezi in mica poveste,
Un zâmbet cauți să culegi
Unul ce pe tine te îndeamnă să încerci
Un pas neclintit în fată il împingi,
Frica-n ochii se citeste
O ruptura in timp O ruptura in poveste
Umbra-mi este călcată iar buzele încleștate-mi tac
Merg la franghiile toate, încerc înapoi să trag
Dar pasul tău arzând în pământ, o fântâna de durere a format
Franghia usor se duce, golul cu găleată par să aibă același sol
M-a tras de caşmirul griului trecător în jos,
lar pentru sufletele separate, n-a mai existat
cale de întors
Pasul tău cu foc a aruncat
ln timp ce cârjele mie departe mi le-a aruncat
Carje din variate zâmbete ce cutremură meleaguri din gândul meu, necunoscute
M-am întors pe călcâiele tocite
Pantofii parcă în gleznă mi-au crescut,
M-am întors,
Ochii in fata apusului i-am descusut
O floare a înflorit
În timp ce alta s-a ofilit,
Două au crescut la cer,
lar a treia în focul pământului infern
De un pom am prins rădăcini,
lar ca o pană ciufulită a mea dorință a murit
În nemiscatul timpului înțepenit
Te-am privit cum ai zburat
Ciocănitoarea penei mele
Cum în urmă ti-ai lăsat
Vulturul uitat de vreme
Sa ştii, aşteaptă privind la stele
Amantul Imaginar
Să mă doară ,cui îi pasă
Dorul este doar al meu.
Vreau să sufăr ,vreau în pace
Să-l iubesc numai pe el
Esti lichiorul meu de seară,
Mă învăluie al tău amor.
Si când soarele apare ,
Pleci cu sticlă,pleci cu tot
Mă trezesc nedumerită,
Parcă îmi zâmbeai ,și-acum ,
O nouă zi ,din nou ispita
De-a vedea ,cum mă ignori
1 2 3 1
Aș scrie despre noi,
Noi la început doi, acum trei, de fapt unul
Unul despre noi și noi doi despre unul,
Un strop în spațiu, un punct în timp,
Un praf de stele amestecat în...trei... în unul.
Și când suntem trei noi suntem unul,
Suntem întregul Univers arzând în noi,
În stelele ce poartă în ele praf,
Din doi, în trei, în unul.
Și ard și luminează bolta,
Cu neutronică iubire,
Noi vom fi cândva de sus,
Povesti de doi, de trei, de unul.
Și vom veghea sclipind în doi,
La ani lumină de iubire,
Undeva in spațiu timp,
Cum 1 este 2 în 3 doar 1.
Prea mult..
Te iubesc prea mult,
Dar nu știu ce i iubirea,
Cu obraji înlăcrimați,
Aștept dezamăgirea.
Știu c o sa vina, o simt clar,
Acel gust dulce, dar amar.
Și o sa primesc ce meritam,
Ca n final de viata, sa regret tot ce n-am.
O stea
As vrea sa-ti dau in dar o stea
Sa te calauzeasca in soapte
Sa-ti amintesti mereu de ea
Tu cand te uiti pe cer in noapte
Sa sti mereu cand soarele apune
Apare ea de nicaieri si-ti spune
Eu pentru tine sunt aici, si am sa raman o vreme
Am fost aleasa de un print ca sa iti dau putere
Voi straluci in ochii tai mereu cand ma privesti
Si am sa te fac sa-ti fie dor , sa vrei, sa ma doresti
Dar daca te intorci si pleci am sa ma sting incet
Pan ce voi fi un punct pe cer, voi disparea complet.
Si va renaste in gandul tau
Dorinta vie de a iubi din nou
Speranta ca-ntr-o zi pe cer
O stea va straluci in eter
Aceeasi stea care odata
Iti lumina privirea toata
Si te urma vadit in noapte
Nu ezita sa-ti fie aproape.
Ma amagesc cu gandul
M-am certat cu dumnezeu ca nu mai esti langa mine
Ma amagesc cu gandul ca el stie cel mai bine
O droaie de sentimente ma-ncearca neincetat
Ma amagesc cu gandul ca nici tu nu m-ai uitat
De fapt sunt sigur ca nu-ai cum sa ma uiti
Iubirea ce-am avut-o putand sa mute munti
Cand te-am lasat sa pleci, ai luat o bucata din mine
Ma amagesc cu gandul ca asa e cel mai bine
Acum inchid ochii si vad cum ne iubeam
Timpul se oprea in loc si sufletele ni le contopeam
Cand eram impreuna era totul perfect
Ma amagesc cu gandul ca noi am fost fara defect
Am amestecat iubire, nebunie si durere
Cand eram impreuna pluteam printre stele
Ne-am castigat inimile si mintile simtindu-ne divin
Cand ne tineam in brate era totul sublim
Ai fost femeia vietii mele iar eu al tau barbat
Ma amagesc cu gandul ca nu s-a terminat
Si sunt ferm convins ca inca ma mai iubesti
Iubirea ce mi-ai purtat-o, fiind ca din povesti
Vorba unui mare om, care a spus de negresit:
Ca iubirea adevarata nu are sfarsit!
Fata umbră
lar eu, rochia fantomei cenuşii o îmbarc,
Pentru o asemenea ocazie și demonii mi împac
Cu bune, cu rele, toate sunt acum gândurile
mele,
Toate, un scop au
Luna sa ţi-o dau
Cu ochi tăcuți și vorbe încuiate,
Mâna în față ți-o apleci,
Un zâmbet vanezi in mica poveste,
Un zâmbet cauți să culegi
Unul ce pe tine te îndeamnă să încerci
Un pas neclintit în fată il împingi,
Frica-n ochii se citeste
O ruptura in timp O ruptura in poveste
Umbra-mi este călcată iar buzele încleștate-mi tac
Merg la franghiile toate, încerc înapoi să trag
Dar pasul tău arzând în pământ, o fântâna de durere a format
Franghia usor se duce, golul cu găleată par să aibă același sol
M-a tras de caşmirul griului trecător în jos,
lar pentru sufletele separate, n-a mai existat
cale de întors
Pasul tău cu foc a aruncat
ln timp ce cârjele mie departe mi le-a aruncat
Carje din variate zâmbete ce cutremură meleaguri din gândul meu, necunoscute
M-am întors pe călcâiele tocite
Pantofii parcă în gleznă mi-au crescut,
M-am întors,
Ochii in fata apusului i-am descusut
O floare a înflorit
În timp ce alta s-a ofilit,
Două au crescut la cer,
lar a treia în focul pământului infern
De un pom am prins rădăcini,
lar ca o pană ciufulită a mea dorință a murit
În nemiscatul timpului înțepenit
Te-am privit cum ai zburat
Ciocănitoarea penei mele
Cum în urmă ti-ai lăsat
Vulturul uitat de vreme
Sa ştii, aşteaptă privind la stele
Amantul Imaginar
Să mă doară ,cui îi pasă
Dorul este doar al meu.
Vreau să sufăr ,vreau în pace
Să-l iubesc numai pe el
Esti lichiorul meu de seară,
Mă învăluie al tău amor.
Si când soarele apare ,
Pleci cu sticlă,pleci cu tot
Mă trezesc nedumerită,
Parcă îmi zâmbeai ,și-acum ,
O nouă zi ,din nou ispita
De-a vedea ,cum mă ignori
1 2 3 1
Aș scrie despre noi,
Noi la început doi, acum trei, de fapt unul
Unul despre noi și noi doi despre unul,
Un strop în spațiu, un punct în timp,
Un praf de stele amestecat în...trei... în unul.
Și când suntem trei noi suntem unul,
Suntem întregul Univers arzând în noi,
În stelele ce poartă în ele praf,
Din doi, în trei, în unul.
Și ard și luminează bolta,
Cu neutronică iubire,
Noi vom fi cândva de sus,
Povesti de doi, de trei, de unul.
Și vom veghea sclipind în doi,
La ani lumină de iubire,
Undeva in spațiu timp,
Cum 1 este 2 în 3 doar 1.
Prea mult..
Te iubesc prea mult,
Dar nu știu ce i iubirea,
Cu obraji înlăcrimați,
Aștept dezamăgirea.
Știu c o sa vina, o simt clar,
Acel gust dulce, dar amar.
Și o sa primesc ce meritam,
Ca n final de viata, sa regret tot ce n-am.
O stea
As vrea sa-ti dau in dar o stea
Sa te calauzeasca in soapte
Sa-ti amintesti mereu de ea
Tu cand te uiti pe cer in noapte
Sa sti mereu cand soarele apune
Apare ea de nicaieri si-ti spune
Eu pentru tine sunt aici, si am sa raman o vreme
Am fost aleasa de un print ca sa iti dau putere
Voi straluci in ochii tai mereu cand ma privesti
Si am sa te fac sa-ti fie dor , sa vrei, sa ma doresti
Dar daca te intorci si pleci am sa ma sting incet
Pan ce voi fi un punct pe cer, voi disparea complet.
Si va renaste in gandul tau
Dorinta vie de a iubi din nou
Speranta ca-ntr-o zi pe cer
O stea va straluci in eter
Aceeasi stea care odata
Iti lumina privirea toata
Si te urma vadit in noapte
Nu ezita sa-ti fie aproape.