Автор Marius Pascan
Итого
1 публикацииСлучайные публикации :)
stihuri diamantine //4
vântul
unduios nestatornic
atingând dojenind risipind
crengile-nflorite de măr-
îmbrăcând acoperind oblojind
bătătoritul pătrunzătorul
pământ
Între lumini și întuneric
Mă privea printre zăbrele
Partea mea întunecată;
Să-i deschid porțile mele
Spre căsuța -mi ferecată?..
Ori să mă lupt, confuză
Cu prezența ei în mine,
Tremurând din buză
Mă dezbrac de haine
Și -n oază mlăștinoasă
M-adancesc păn la bărbie,
Pe -o vreme sumbră și cețoasă.
Și cu veșmânt din măl și ploaie
S-o iau la goană pe cărare
Prin foșnet de pădure,
Unde răgete de fiare
Mă străpung,mă -nfioară.
Umbre hâde și bizare
Îmi taie calea, mă -nconjoară
Și nu mai pot, mă prăbușesc
Îngrozită, fără vlagă;
Din coșmar să mă trezesc,
Mă agăț de -o creangă
Din răsputeri să mă ridic.
Și cu setea gurii de izvor,
Între lumini și întuneric
Să răzbat,din nou să zbor...
Reflecții despre iubire
Iubirea nu este un lucru simplu. La început ne ridică în al nouălea cer, ne dă siguranță și încredere, iar câteva cuvinte sunt suficiente ca să credem că suntem totul pentru cineva.
Așa ajungem să ne atașăm, să iubim, să oferim fără a avea o măsură.
Dar iubirea schimbă oameni. Oamenii buni pierd mereu, iar cei cinstiți sunt din ce în ce mai puțini.
Oferim iubire necondiționată doar pentru a primi nimic la schimb. Suntem înlocuiți în două secunde, indiferent de cât de bun ai fost.
Cu toții avem inimi de hârtie. Le rănim ușor, le lăsăm în mâinile altora, iar când sunt rupte încercăm să le remodelăm și ne mințim că încă sunt intacte.
Durerea inimii rănite ne seacă de putere și ne consumă toate lacrimile.
Iubirea este cea mai frumoasă și, în același timp, cea mai dureroasă lecție.
Cel mai dulce cântec și cel mai greu dans. Iar din ea se naște dorul, ce este cea mai puternică legătură dintre doi oameni și cel mai urât blestem.
Dorul distruge dar și repară.
Pe mine m-a distrus câte puțin de fiecare dată..
Iubirea este complicată. Nu este ușor să trăiești alături de ea.
Și totuși, sunt dependentă de ea. Și nu doar eu.. ci noi,cei ce iubim cu adevărat.
Contraste
O clipă ai crede ca e grea
Și cruntă și amară viața
Dar poate dacă acum ai sta
Să cântărești atent balanța
Într-o o clipă ai vedea,
Ca nu-i așa de grea povața.
Azi m-am trezit, sunt fericit!
Chiar dacă nu-s în pat de stele,
Căci sunt oameni ce nu apucă
Să-și ia măcar la revedere …
Și masa mea, acum e plină
Nu-i tot ce vreau ..
Dar mi-e de ajuns .
Pentru că stiu că alte case,
Pe mese, n-au nimic de pus…
In ale mele ghete noi,
Parcă mai greu se face rece.
Când mă gândesc că sunt persoane ,
La care gerul nu mai trece ...
La mine-n casă-i cald și bine,
Dar nu observ că-n exterior,
Sunt copilași ce se-ncălzesc
Cu aburii din gura lor…
IUBIRE FĂRĂ IUBIRE
De mult timp alergi iubire
Prin hățișurile vieții
Te-ai îndepărtat de tine,
Te-ai îndepărtat de mine
Cu fiecare anotimp,
Cu fiecare amintire
Încolăcită pe-al meu destin.
Nu te mai zăresc iubire
Și proprii pași te rătăcesc
Părăsită în păienjeniș
Aduni zdrențele amintirii
Răspândită-n lăstăriș
E tot ce- a mai rămas din tine
Iubire fără de iubire…
Cosmos
Oh, magnific păr bălai
Oh dulcele meu amar, ce te scurgi prin plăcere din extaz, cu un glas și o gură dulce preamăreață din nectar
Grandiosule, cu ochii albaștrii mari și glorioși ce te scalzi în cașmir și catifea
Scaldă-ți și cu grație pur și simplu nobil trupul de al meu cearceaf și fă-ți inima una și cu al inimii meu har
Oh, buze fierbinți de iuțeala gurii mele, șade-ți trupul între dorința arzătoare a unei dragoste ce tocmai s-a aprins în miez de noapte, înflăcărată de al dorului însângerate săgeți
Fă-mă muza gurii tale sfinți și adu-mi făgăduința zilelor ce îmi sunt-n taine fragede, că și pentru ele vor mai exista măcar un mâine
Nu-mi sbulbera visele, te rog nu fă scrum dragul meu amor, căci din el transformându-se-n cenușă tot te va iubi mai mult decât se iubește pe el însăși
Oh, amarul meu plăpând un adio nu-i îndeajuns când și nopțile se vor întoarce până la urmă, tânjind pentru încă un măcar mâine căci amurgul ce le desparte le provoacă un așa asemenea dor
Și m-am săturat să fiu doar o parte minusculă
fără semnificație din viața ta
Și care se află atât de departe de tine căci tu ești cosmos, iar eu doar o stea dintr-o oarecare banală galaxie
Литературные новости, стихи и культурные события прямо на твоём телефоне.
Подписаться на канал
Gânduri sub rânduri
omota andrei
6 июля
Mulțumesc Maddy ❤️
Manuscrisele durerii
Miriam T.
5 июля
O poezie scrisa frumos!❤️
Ttecutul
Miriam T.
5 июля
Frumoasă. Felicitări!❤️
Geaba ai chipul frumos
Miriam T.
5 июля
Ce poezie frumoasă si adevărată!❤️
Regret
Miriam T.
5 июля
💔 💔💔💔💔 💔
Paharul de ploaie
Miriam T.
5 июля
Superbe versuri❤️❤️❤️
Amarul amintirilor
Miriam T.
5 июля
Atât de tristă 😭
Strigătul tăcerii
aurica_plesea
5 июля
Felicitări pentru versuri!Ești foarte talentat!
Scrisoare nescrisă
vers alb
5 июля
Wow! Adorabil scris!
Profilul unui gol interior
Bogdana Ivanov
5 июля
Mulțumesc!
Singura mea rugă, dorință și destin
Edy.Eduard2000
4 июля
Frumoasă poezie! Felicitări!
Cercei de mai
Edy.Eduard2000
4 июля
Mulțumesc!
Zbucium
Vlad VIDA
4 июля
Mulțumesc!
Profilul unui gol interior
Vlad VIDA
4 июля
Superbă radiografie a lumii digitale! O poezie extrem de actuală, care lovește exact acolo unde doare!
Sentința de la miezul nopții
Florin Petricean
4 июля
Ca bărbat, înclin capul în fața vulnerabilității tale și îți admir forța de a transforma o mare suferință într-o poezie atât de profundă. Tăcerea și a...