Автор carmen.muntenita
Sunt absolventă a Liceului Pedagogic Costache Negri Galați, a Facultății de Științe și Mediu din cadrul Universității Dunărea de Jos Galați. Lucrez ca profesor pentru învățământ primar de aproape 25 de ani și director de școală de 17 ani. Îmi place să citesc și cochetez cu literatura încă din liceu. Am scris preponderent poezie de dragoste (am publicat volumele „Buchet de dorințe, vise, speranțe, iluzii” la Editura Inspirescu, actual Cervantes, și „Frânturi de suflet”). Am publicat poezii/piesă de teatru în antologii la editura Cervantes („Inefabilul iubirii”, „I love mama”, „Aripi poetice”, „Magia copilăriei”), în antologia „Menire spre-mplinire, cristale de iubire” din cadrul cenaclului internațional „Stele căzătoare”, în antologia concursului „Fulgi de zăpadă”. Dacă ar fi să mă descriu ca și scriitor, aș spune că sunt „un fir de nisip în imensa plajă a literaturii”.
Итого
2 публикацииСлучайные публикации :)
Amor
În miez de noapte, tăcut ca visul,
Te port în gând ca pe-un aprins suspin,
Ești dorul meu, chemarea și abisul,
Ești început și ești și-al meu destin.
Pe buze-mi arde numele tău dulce,
Ca un sărut fugar din alte vieți,
Și timpul stă, și inima se duce
Spre amintiri ce dor și dau poveți.
Amorul tău — o rană și o binecuvântare,
O umbră caldă-n zori de primăvară,
Cu tine-i cerul plin de sărbătoare,
Fără de tine, viața-i tristă, goală.
Mi-e glasul mut când nu-ți aud chemarea,
Și pașii grei când nu te știu aproape,
Dar inimii nu-i poți fura visarea —
Te caută-n lumină și-n agape.
Sub clar de lună, scriu cu dor pe stele,
Cuvinte ce ți-ar mângâia privirea,
Și vântul le șoptește printre ele,
Să-ți poarte-n piept, ca flacără, iubirea.
Aș vrea să fiu în clipa ta fiorul
Ce-ți tremură în zâmbetul timid,
Să fiu cuvântul ce-ți alină dorul,
Să te cuprind — tăcut, deplin, avid.
Și dacă timpul tot ne-ar sta-mpotrivă,
Am scrie veșnicia pe-un sărut,
Căci amorul, când arde și e viu,
Nu piere nici când totul a trecut.
Cine ne iubește ?
Natura s-a trezit la viață. râde și râde frumos să se
bucure tot omul. tot e verde și înflorit și omul e fericit.
Doar ea ne mai ajută să mai zâmbim și copilașii dragi
pe care-i iubim.
Dar societatea în care trăim, statul, conducătorii
noștri, care ar putea face ceva să ne fie bine tuturor
au uitat de ce i-am ales. Noi respectăm legea, dar ei
ne umilesc, ne bagă în ruină, sunt fără milă. Doar
sunt oameni, au aceleași nevoi, cu ceva timp în urmă
erau modești și le era bine.Nu aveau castele, palate și
bani mulți, dar aveau mulțumire omenie, și nu stârnea
ura nimănui.
Astăzi doar natura ne este prieten; soarele ne
luminează și ne încălzește, ne dă apa gratis, holda
ne hrănește.
Statul ne ia dări din toate și tot nu-i mai ajunge ,
vrea și pielea de pe noi, de la cei ce sunt săraci și goi !
Visul
Te-am visat cu drag aseară
Si aș fi vrut să nu o fac
Într-o tristă zi de vară
Eu stau și mă prefac...
Într-o clipa de iubire
Chipul ți l-am admirat
Notându-l drept amintire
Și imaginandu-l treptat
Al tău parfum nu l-am uitat
Cu un miros fermecător
Eu mereu te-am așteptat
Chiar daca imi vine să mor
Dar visul vis va rămâne
Iubirea n-o voi îngropa
Mă gândesc mereu la tine
Și nu voi mai putea scăpa
O altă poezie tristă
Și m-ai forțat să plec iubind
Și mă privesc acum murind,
Cu fiecare clipă care trece
Mă simt pustie, tristă, rece.
Și m-ai forțat să plec iubind
Azi mă prefac că pot zâmbi,
Incerc la toate să fac fată
Dar sufletul mi-e fără viața.
Și m-ai forțat să plec iubind
Cu simțurile pâlpâind,
Ce mereu mor, apoi învie
Să moară iarăși pe hârtie.
Da! M-ai forțat să plec iubind
Și mi-ai lăsat sufletul ciunt.
$i nici cea mai întunecată poezie
Nu redă durerea ce zace în mine.
Forțată am plecat, fiind
Un ultim vin în doi dorind.
Și nu trăiesc și nici nu mor
Și port în suflet răni ce dor.
Muză
Și iată toamna
Și iată se va duce
Și iat-o pe mama
Cum ne aduce ceva dulce
Și ea se va duce
Și iată iarna
Și iată ninge
Și iată-l pe tata, albe fire
Și el se va stinge
Și iată primăvară
Și iată rozul și frumosul
Și iată-mă pe mine, speranță astrală
Cum aștept să vii
Și eu voi muri
Și iată vara
Și iată seninul seara
Și iată-te pe tine
Eleganță a mii de balerine
Și tu n-ai voie să dispari
Căci tu ești a mea Lorelei
🎤 Regăsire
Luci Sarca
2 июня
Apeși pe 3 puncte din bara de ascultare 😊
Răsărit
Emanuelle
2 июня
Interpretarea foarte frumoasă.. Multumesc. Este pur și simplu o piesă de sine stătătoare, inspirată de un moment universal de renaștere.
Ecouri sub umbrelă
Emanuelle
2 июня
„Ecouri sub umbrelă” este ca o îmbrățișare caldă într-o zi ploioasă de mai. Versurile transmit atâta liniște și vindecare. Felicitări pentru această b...
Măsură de sine
Emanuelle
2 июня
Vă mulțumesc frumos! Dincolo de orice experiențe, amărui sau nu, poezia rămâne un spațiu al regăsirii și al demnității. Mă bucur că v-a trimis cu gând...
Răsărit
Marius Ene
2 июня
Cumva este continuarea unei alte poezii ale tale, cel puțin așa am perceput, însă de data asta plină de speranță! Bravo.
Măsură de sine
Marius Ene
2 июня
O poezie sensibilă, probabil "venită" din experiențe dinamice ușor amare?! Doar autorul știe ☺️ însă lasă multe interpretări. Frumos.
Ecouri sub umbrelă
Marius Ene
2 июня
👏 Frumos. Curat. Actual
DOAR, NIȘTE CUVINRE…
Florin Dumitriu
2 июня
O poezie profundă și încărcată de emoție, în care timpul, limitarea și lupta interioară sunt exprimate prin imagini puternice. Transmite o stare de re...
ÎNVAȚĂ-MĂ SĂ TAC
Silvia Mihalachi
1 июня
Tăcerea este o artă în credința și rugăciunea către DUMNEZEU … Așa ne spune în cuvinte frumos ales poezia ,,ÎNVAȚĂMĂ SĂ TAC / nu ca să mă ascund...
Din umbra la lumina
Florin Dumitriu
1 июня
Imi place stilul, e foarte frumos. Felicitări!
Societatea.. amenințarea vieții mele.
Florin Dumitriu
1 июня
Foarte frumos. Felicitări!!
Doar tu
Aurica Plesea
1 июня
Felicitări !Cele mai frumoase versuri, cele mai sincere trairi!!!
🎤 Regăsire
A.dela
29 мая
Imi place mult melodia asta. Cum o pot descărca?
Și-aș muri, și-aș renaște
Edy.Eduard2000
27 мая
👏👏👏👏👏👏👏👏
Să-ți amintești...
Edy.Eduard2000
27 мая
Sublim🌹🌹🌹