Dureri insuportabile au margini stabilite
inima mi sa frant,
sa spart mii de bucatele..
eu deja nu mai cant,
deja iar simt durere
durere nemarginita aduci tu
și sincer,nu-ți pot spune nu.
dece sunt asa? dece mereu stric?
și după ce fac asta,nu pot sa ma ridic.
(...)
iubesc durerea și tot ce aduce ea,
mulți spun ca ea trece, ca trece cu vremea,
dar eu nu vreau sa treaca, eu vreau sa ramana,
voi plânge incet, pe pled de lana.
eu am distrus suflet umil, eu am distrus suflet de copil.
oare ma vei ierta, scumpa mea iubire.
eu am uitat de cuvântul omenire
poate ma iubești, insa eu nu stiu..
poate mai trăiești,poate mai esti viu..
eu demult am murit, dar nu a fost sange
pentru ca, mie sufletul îmi plange.
plânge,plânge,nu se opreste
el nu știe ce doreste,
asi dori iubire, multa și frumoasa,
insa iubirea nui chiar amoroasa.
e amara, scuip sange din gura
eu nu găsesc iubire, pana ma fac sură.
(...)
suna clopotele, ele se ating razând,
ciorile urla, oamenii surzând,
se aud clopote care ma petrec pe mine,
eu simt deja ca timpul îmi va vine.
pun capu pe pernuta,pernuta din sicriu,
ma uit la crucea popii: in culoare auriu
ma gândesc oare: am mai găsit iubire
inchid ochii, cu gându ca nu am mire.
nam găsit nimic, dar chiar am cautat!
insa toți care mau văzut,deja mau uitat..
eu pot sa iubesc,iubesc la nesfarsit,
insa tu uiți, si trăiești mai fericit.
nui mare lucru, ce a fost o luna?
insa durerea-i mare,ea tot rasuna.
urlu, poate ma va auzi cineva,
urlu,ma va auzi de undeva.
nu exista nimic, totul e pur fantezie,
mai tii minte cand am zis: am uitat de omenie?
(!)
o mica greșeală- distrama viitor
o mare greșeală- te face nemuritor;
nemuritor in suflet omorat,
insa pe dinafara, toți de vad razand.
carei sensu dulce-i alinari?
dacă ea ii aduce pe prietenii sai...
care te inpung, adanc in suflet,
și îți zic ca nu te iubește, curge sange-n vuiet.
destramate usor, putrezeste in pat,
scoalate la realitate și iar putrezesti sfarmat.
deschizi ochii, când clipesti,vezi alta,
acestea e viata, tii scurta ca soarta.
zâmbetul la unii e amar, doar ei stiu,
cum se simt ei, de mai sunt ei (om) viu.
(...)
sambata in alb mergi la biserică
duminica in negru, toți plang deasupra la (masă) sferică.
carei sensu vietii dacă vii și pleci?
- sensu e durerea, durerea cio petreci.
azi de doare pe tine,mâine pe altu,
tu-ti dorești moartea, insa ea vine la altu.
(...)
savureazati viata, cât o mai și ești viu
(pentru ca după vei bea vinul visiniu)
la inmormantarea mamei, la inmormantarea tatei,
vei suspina greu și îți vei da sufletul moartei
ea pe toti ne asteapta, are coasa lunga-n cozi
și când tu mori, deja vei avea nepoti..
dacă ai venit pe lume, trebuie sa pleci.
insa atent pe ce cale tu mergi-
mergi spre alb ori spre negru,
singur îți alegi ceti spune in centru-
centru acolo-n inima.
dar ceti spune ingerul, deja ai vina.
unii devin ingeri calauzitori,
altii devin deavoli care fug după noi.
altii vin la pace, la frumusete reala,
altii vin la tortura, durere ireala.
trăiește cat ai ocazia,nu plânge mereu,
pentru ca inchizi ochii, si deja trece-un jubileu.
viata-i scurta nu o irosi copile
atat timp cât ai casa- la cine vine
Categoria: Poezii despre moarte
Toate poeziile autorului: k2rosin 
Data postării: 29 noiembrie 2022
Vizualizări: 765
