Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: T.A.D.
Data postării: 2 decembrie 2024
Vizualizări: 225
Poezii din aceiaşi categorie
Pe veci de tine mă voi smulge
Strigă Cerul, să nu plâng,
Să prind aripi și sa zbor
Spre tărâm ce nu mă frâng
Și nu sufocă al meu dor..
Dar eu stau,mai zăbovesc;
Să mai cred o dată -tine,
Căci ești gândul ce l iubesc
Și ești soarele din mine..
Iar mă prăbușesc în gol,
În treacăt,mă izbesc de stânci;
Vântul mă scuipă cu nămol,
Mă -nghit gropile adânci.
Tânjeam al nostru răsărit
Din zarea viselor tăcute,
In umbra ta m am cuibărit
Și rod clipele pierdute..
Și ploaia mă cuprinde iar,
Când întunericul se lasă;
Te așteptasem în zadar,
Să te întorci din nou,,acasă...
Știi,va veni o zi, cândva,
Când la răscruce voi ajunge
Și mi va zâmbi altcineva;
Pe veci de tine mă voi smulge...!!
Fluturi
O adiere prin părul tău înmiresmat,
Un gând pe la urechile tale,
Cerceii tremură cu vibrație de-argint,
Ascultă-mi temerile-n ploaie.
Fâlfâie aripi mici de mătase,
Duc cu ele greutatea unei vieți,
Cele mai multe fapte nespuse,
Particule de praf între patru pereți.
Pe mâna ta stă și privește
Prin sufletul tău și caută o poveste,
S-o ducă departe pe adierea de vânt,
Să treacă prin curcubeu, să-i dea sens și atat.
Deschide iar geamul, ploaia s-a oprit,
Eliberează adierea și făptura de-argint,
Cercerii în formă de fluturi îi porți,
La mine te uiți, povestea s-o coși.
NOI DOI
Dacă ne iubim ?
Ne luăm de mână
Și la drum pornim .
Va fi greu începutul
Dar ,dacă ne iubim
Bănuim sfârșitul ...
Speranta
Pe malul de stâncă, al cerului gri,
Te- aștept, fără teamă,
Si doru, în suflet, nu pot pototli,
De vremi - nu țin seamă.
E cerul înaltul, or doru-i nebun?
-Nu știu, ce să fie,
Dar chipului tău, obsedat, mă supun-
Icoană pustie.
Ți-i pasul, pe drum, de străin, rătăcit
Si atît de departe;
Mai am însă-n suflet un gînd fericit
Si pleoape uscate...
DESPĂRȚIRE
Greu îmi e să ..
Mă despart de cineva,
Dar mai ales
De iubita mea.
Dragostea la care,
Țineam mult la ea.
Sa despărțit de mine,
Zrobindu-mi inima!
Inima-mi bolnavă,
Cu sânge negru se umplea
Tristețea, amărăciunea,
Toată noaptea mă lovea.
Gândindu-mă la tine,
Inimioara se frângea
Văzându-te, inima pe loc murea,
Și amintirea rău mă chinuia.
Da, îmi va fi greu,
Da, îmi va fi și rece!
Dar timpul nu va vindeca.
Ci doar va trece!
Скажи мне...
Скажи мне, любишь ли ешё?
или любовь прошла как день ненастный?
Кто подставляет тебе теперь плечё?
и кто с тобой теперь несчастный?
Скажи мне, любишь ли ешё?
или истерики остались в прошлом?
Вся боль что от тебя лилась ручьем,
и разговоры по ночам о пошлом...
Скажи мне, любишь ли ешё?
Кого целуешь сладкими губами?
Кому ты плачишься теперь в плече?
Кого теперь ты балуешь стихами?...
Pe veci de tine mă voi smulge
Strigă Cerul, să nu plâng,
Să prind aripi și sa zbor
Spre tărâm ce nu mă frâng
Și nu sufocă al meu dor..
Dar eu stau,mai zăbovesc;
Să mai cred o dată -tine,
Căci ești gândul ce l iubesc
Și ești soarele din mine..
Iar mă prăbușesc în gol,
În treacăt,mă izbesc de stânci;
Vântul mă scuipă cu nămol,
Mă -nghit gropile adânci.
Tânjeam al nostru răsărit
Din zarea viselor tăcute,
In umbra ta m am cuibărit
Și rod clipele pierdute..
Și ploaia mă cuprinde iar,
Când întunericul se lasă;
Te așteptasem în zadar,
Să te întorci din nou,,acasă...
Știi,va veni o zi, cândva,
Când la răscruce voi ajunge
Și mi va zâmbi altcineva;
Pe veci de tine mă voi smulge...!!
Fluturi
O adiere prin părul tău înmiresmat,
Un gând pe la urechile tale,
Cerceii tremură cu vibrație de-argint,
Ascultă-mi temerile-n ploaie.
Fâlfâie aripi mici de mătase,
Duc cu ele greutatea unei vieți,
Cele mai multe fapte nespuse,
Particule de praf între patru pereți.
Pe mâna ta stă și privește
Prin sufletul tău și caută o poveste,
S-o ducă departe pe adierea de vânt,
Să treacă prin curcubeu, să-i dea sens și atat.
Deschide iar geamul, ploaia s-a oprit,
Eliberează adierea și făptura de-argint,
Cercerii în formă de fluturi îi porți,
La mine te uiți, povestea s-o coși.
NOI DOI
Dacă ne iubim ?
Ne luăm de mână
Și la drum pornim .
Va fi greu începutul
Dar ,dacă ne iubim
Bănuim sfârșitul ...
Speranta
Pe malul de stâncă, al cerului gri,
Te- aștept, fără teamă,
Si doru, în suflet, nu pot pototli,
De vremi - nu țin seamă.
E cerul înaltul, or doru-i nebun?
-Nu știu, ce să fie,
Dar chipului tău, obsedat, mă supun-
Icoană pustie.
Ți-i pasul, pe drum, de străin, rătăcit
Si atît de departe;
Mai am însă-n suflet un gînd fericit
Si pleoape uscate...
DESPĂRȚIRE
Greu îmi e să ..
Mă despart de cineva,
Dar mai ales
De iubita mea.
Dragostea la care,
Țineam mult la ea.
Sa despărțit de mine,
Zrobindu-mi inima!
Inima-mi bolnavă,
Cu sânge negru se umplea
Tristețea, amărăciunea,
Toată noaptea mă lovea.
Gândindu-mă la tine,
Inimioara se frângea
Văzându-te, inima pe loc murea,
Și amintirea rău mă chinuia.
Da, îmi va fi greu,
Da, îmi va fi și rece!
Dar timpul nu va vindeca.
Ci doar va trece!
Скажи мне...
Скажи мне, любишь ли ешё?
или любовь прошла как день ненастный?
Кто подставляет тебе теперь плечё?
и кто с тобой теперь несчастный?
Скажи мне, любишь ли ешё?
или истерики остались в прошлом?
Вся боль что от тебя лилась ручьем,
и разговоры по ночам о пошлом...
Скажи мне, любишь ли ешё?
Кого целуешь сладкими губами?
Кому ты плачишься теперь в плече?
Кого теперь ты балуешь стихами?...
Alte poezii ale autorului
Melanconie!
Mă apucă uneori o stare apăsătoare
Poate fi numită melanconie?
Sigur ați auzit de ea ,poate ați trăit-o !
E un fel de dor ,de toate și de tot ...
Poate trecutul ne cheamă ?
Nu ne-a spus tot ce trebuia să știm ?
Sau ,a uitat având alte urgențe ?
Mi-e dor să mă plimb prin roua dimineții ,
Cu picioarele goale ,să aduc apă cu ulciorul
De la izvorul din dealul mic ,
Să mă opresc la umbra bătrânului nuc ,
Să ascult în liniștea înserării jalea unui cuc .
Iar când mă apucă un dor înflăcărat ,
Să plâng că nu știu pe ce drum să apuc...
Mi-e dor și știu că mulți mă înțeleg ,
Vine o vreme când ne întrebăm :
Ne-am achitat de datoria pe care o avem?
Am fost buni am fost răi ?
Ce bagaje luăm cu noi ?
Gânduri
Ai dorințe și ai cui
Spune ; Doamne , cui si spui ?
Vântului să-i spui , el zboară ,
Dulce vorbe de ocară
Să o spun pământului ?
El o spune vântului
Și o poartă mai departe
Ca pe filele din carte ,
Filele îngălbenesc ,
Florile se ofilesc
Și dorința a murit ,
Căci omul a-mbătrânit
T.A.D.
CASA MEA DE VARĂ
Aș vrea să cred ,
Că mă asteaptă încă
Căsuța mea din luncă .
E tristă și tăcută ,
Cu ușa încuiată ,
Și lacătul pe poartă .
Perdeaua din fereastră
Ascunde-n ea lumina
Ce intra în casă
în zilele de vară .
Am flori ce râd în geam ...
Si fructe dulci in ram .
Zorele și zambile ,
Lalele , trandafiri ,
Iriși , liliac
Crescute cu mult drag ;
Prietenii de-o vară ,
Meri , caiși , gutui ,
Vișini și cireșe coapte .
Seri și nopți cu lună plină
Greieri , licurici prin iarbă
Magia nopții de vară .
Am un cățel și o pisică ,
În căsuța mea cea mică .
T.A.D.
OMAGII FEMIEI
Ziua e îmbrăcată-n soare
8 martie e sărbătoare
Fete ,mame și bunici
Primiți flori și vorbe bune ,
Bine că sunteți pe lume;
Cine ar crește un copil ?
Cine ne-ar mai strânge în brațe?
Viața noastră ,ar mai fi viață?
-Un milion de bărbați-
DACĂ
Dacă și-ar pierde Terra orbita
În pulberea stelei albastre...
Oare cum va fi lumina
Ferecată cu zăvoare?
Vântul priponit în lanțuri,
Flora ,fauna pierdute
Luncile ,pădurile...
S-ar preface în nimic.
Ce ar fi atunci Pământul?
Un nimic în univers
Și din Galaxie șter...
MÂNDRU TEI
Teiule cu frunza deasă
În coroana ta făloasă
Cântăreții își fac casă
Și în cuiburi ouă mici
Ca într-o lume de pitici.
În parcuri și pe alei
Stau băncuțele cuminți
Cu părinții,bunici,bunici.
Sub cupola-ți primitoare,
Au o undă de răcoare
Și un aer parfumat
Poate și un sărutat ,furat!...
Melanconie!
Mă apucă uneori o stare apăsătoare
Poate fi numită melanconie?
Sigur ați auzit de ea ,poate ați trăit-o !
E un fel de dor ,de toate și de tot ...
Poate trecutul ne cheamă ?
Nu ne-a spus tot ce trebuia să știm ?
Sau ,a uitat având alte urgențe ?
Mi-e dor să mă plimb prin roua dimineții ,
Cu picioarele goale ,să aduc apă cu ulciorul
De la izvorul din dealul mic ,
Să mă opresc la umbra bătrânului nuc ,
Să ascult în liniștea înserării jalea unui cuc .
Iar când mă apucă un dor înflăcărat ,
Să plâng că nu știu pe ce drum să apuc...
Mi-e dor și știu că mulți mă înțeleg ,
Vine o vreme când ne întrebăm :
Ne-am achitat de datoria pe care o avem?
Am fost buni am fost răi ?
Ce bagaje luăm cu noi ?
Gânduri
Ai dorințe și ai cui
Spune ; Doamne , cui si spui ?
Vântului să-i spui , el zboară ,
Dulce vorbe de ocară
Să o spun pământului ?
El o spune vântului
Și o poartă mai departe
Ca pe filele din carte ,
Filele îngălbenesc ,
Florile se ofilesc
Și dorința a murit ,
Căci omul a-mbătrânit
T.A.D.
CASA MEA DE VARĂ
Aș vrea să cred ,
Că mă asteaptă încă
Căsuța mea din luncă .
E tristă și tăcută ,
Cu ușa încuiată ,
Și lacătul pe poartă .
Perdeaua din fereastră
Ascunde-n ea lumina
Ce intra în casă
în zilele de vară .
Am flori ce râd în geam ...
Si fructe dulci in ram .
Zorele și zambile ,
Lalele , trandafiri ,
Iriși , liliac
Crescute cu mult drag ;
Prietenii de-o vară ,
Meri , caiși , gutui ,
Vișini și cireșe coapte .
Seri și nopți cu lună plină
Greieri , licurici prin iarbă
Magia nopții de vară .
Am un cățel și o pisică ,
În căsuța mea cea mică .
T.A.D.
OMAGII FEMIEI
Ziua e îmbrăcată-n soare
8 martie e sărbătoare
Fete ,mame și bunici
Primiți flori și vorbe bune ,
Bine că sunteți pe lume;
Cine ar crește un copil ?
Cine ne-ar mai strânge în brațe?
Viața noastră ,ar mai fi viață?
-Un milion de bărbați-
DACĂ
Dacă și-ar pierde Terra orbita
În pulberea stelei albastre...
Oare cum va fi lumina
Ferecată cu zăvoare?
Vântul priponit în lanțuri,
Flora ,fauna pierdute
Luncile ,pădurile...
S-ar preface în nimic.
Ce ar fi atunci Pământul?
Un nimic în univers
Și din Galaxie șter...
MÂNDRU TEI
Teiule cu frunza deasă
În coroana ta făloasă
Cântăreții își fac casă
Și în cuiburi ouă mici
Ca într-o lume de pitici.
În parcuri și pe alei
Stau băncuțele cuminți
Cu părinții,bunici,bunici.
Sub cupola-ți primitoare,
Au o undă de răcoare
Și un aer parfumat
Poate și un sărutat ,furat!...