🎦 Istoria care ne unește: Basarabia, evocată la Târgu Mureș

     Într-un context în care memoria istorică devine tot mai necesară pentru înțelegerea prezentului, în data de 25 martie 2026, la Târgu Mureș a avut loc prima ediție a Simpozionului Național „Unirea Basarabiei cu România (1918) – Lecții pentru prezent”, un eveniment de ținută academică și culturală dedicat unuia din-tre momentele definitorii ale istoriei românilor. Organizat sub egida Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu” – filiala Mureș, simpozionul s-a desfășurat în-tr-un spațiu cu o puternică valoare simbolică, respectiv în cadrul Casei Memoriale „Avram Iancu” din Târgu Mureș. Manifestarea a reunit istorici, cadre didactice, oameni de cultură și invitați din țară și din spațiul de peste Prut, constituind nu doar un prilej de rememorare și analiză istorică, ci și un cadru pertinent de dialog interdisciplinar și intergenerațional.

     Deschiderea evenimentului a fost marcată de un moment evocator dedicat lui Lazăr Lădariu, personalitate emblematică a vieții culturale mureșene, a cărui activitate publicistică și civică s-a înscris constant în promovarea și afirmarea valorilor identitare românești. Această evocare a conferit simpozionului o notă de solemnitate și de continuitate spirituală. Moderarea lucrărilor a fost asigurată de Marius Moldovan, vicepreședinte al Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu” – filiala Mureș.

     Lucrările simpozionului au adus în prim-plan comunicări și intervenții care au analizat contextul istoric al anului 1918, mecanismele politice și sociale care au făcut posibil actul Unirii, dar și ecourile acestuia în contemporaneitate. Această pagină de istorie a fost reinterpretată prin prisma actualității, fiind evidențiată importanța păstrării conștiinței naționale și a legăturilor culturale dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. Un element definitoriu al acestei ediții inaugurale l-a constituit participarea invitaților basarabeni, care au intervenit în cadrul simpozionului, contribuind la consolidarea unei punți academice și culturale între cele două spații românești. Profesorul universitar Nicolae Enciu, profesoara de istorie Veronica Pîrlea-Conovali, precum și istoricul și poetul Andrei Guțu, toți din Chișinău, au subliniat că Unirea Basarabiei cu România nu reprezintă doar un capitol închis al istoriei, ci un reper viu, cu valențe educative și identitare pentru societatea actuală. Actul de la 27 martie 1918, prin care Sfatul Țării de la Chișinău a votat unirea Basarabiei cu România, a constituit primul pas în realizarea statului național unitar român. Acest moment istoric a fost rezultatul unei acumulări de aspirații, sacrificii și conjuncturi favorabile, care au permis afirmarea voinței naționale. Totodată, lecțiile trecutului, au subliniat vorbitorii, rămân esențiale pentru consolidarea unei societăți bazate pe valori comune.

     Dincolo de comunicările științifice, simpozionul a fost completat de momente culturale și artistice care i-au dat mai multă viață și naturalețe. Recitalul de poezie și momentele muzicale au creat o atmosferă de apropiere și comuniune, în care trecutul și prezentul s-au întâlnit firesc. În acest context, Cenaclul literar „Arcadia”, afiliat revistei Meridiane Culturale și coordonat de profesorul Constantin Nicușan, membru al Uniunii Scriitorilor din România, a oferit un moment artistic deosebit, încântând publicul prin recitaluri de poezie și interpretări muzicale extraordinare. Membrii cenaclului s-au remarcat prin calități artistice deosebite, dintre aceștia evidențiindu-se Cosmina Pânca Moldovan și fiul său Radu, Daniela Mărginean, Adrian Năsăudean, Teodora Oniceanu, Iosif Horvat, Neluțu Pelaghie, Andrei Guțu, eleva Alexandra Sabău și mama acesteia, Mihaela Sabău. De asemenea, intervenții muzicale de o înaltă ținută artistică au fost susținute de elevul Gabriel Horândău, acompaniat de tatăl său, Daniel Horândău, precum și de invitatul special din Chișinău, maestrul Valeriu Mocanu, care a încântat audiența prin interpretări de muzică patriotică românească. Un alt aspect important a fost promovarea evenimentului, iar în acest sens prezența domnului Lucian Însurățelu, realizator în cadrul televiziunii M9 TV România, a fost esențială, acesta reușind, cu mult profesionalism, să aducă evenimentul dincolo de sala de desfășurare, în întreaga țară.

     Un moment aparte l-a constituit inițiativa de promovare a valorilor culturale basarabene, inclusiv prin elemente gastronomice simbolice, menite să apropie participanții de specificul acestei provincii istorice.

     La finalul evenimentului, au fost acordate diplome de excelență de către președintele Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu” – filiala Mureș, Ioan Berța, în semn de apreciere pentru contribuția la promovarea valorilor românești și pentru implicarea în organizarea ireproșabilă a simpozionului.

     Succesul primei ediții a fost posibil datorită implicării dedicate a organizatorilor, colaboratorilor și invitaților. Se cuvin adresate mulțumiri tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui demers – de la invitați și până la publicul participant. Prin profesionalism și dăruire, aceștia au demonstrat că valorile identitare pot fi promovate cu seriozitate și eleganță, într-un cadru academic autentic.

     Prima ediție a simpozionului nu reprezintă doar un eveniment singular, ci începutul unei tradiții care se dorește a fi continuată. Organizatorii și-au exprimat intenția de a dezvolta acest proiect prin organizarea unei ediții a II-a, care să extindă aria tematică și participarea.

     În perspectivă, simpozionul are potențialul de a deveni un reper în peisajul cultural și academic, un spațiu de întâlnire pentru idei, valori și inițiative dedicate memoriei istorice.

     Simpozionul Național „Unirea Basarabiei cu România (1918) – Lecții pentru prezent” a demonstrat că istoria nu aparține doar trecutului, ci continuă să modeleze conștiințe și să inspire acțiuni. Prin rigoare științifică, sensibilitate culturală și deschidere spre dialog, această primă ediție a reușit să ofere nu doar o lecție despre trecut, ci și o direcție pentru viitor.

 

Prof. Andrei GUȚU


Categoria: Gânduri

Toate poeziile autorului: Andrei Guțu poezii.online Istoria care ne unește: Basarabia, evocată la Târgu Mureș

Data postării: 7 iunie

Timp de citire: ~9 min.

Vizualizări: 678

Loghează-te si comentează!

Alte poezii ale autorului

Copilăria mea

Copilăria nu avea ceas,

doar zile lungi și râsete multe.

Ieșeam afară fără să întreb,

și mă întorceam când se făcea întuneric.

 

Nu știam ce-i graba,

nici de ce ar trebui să-mi pese de mâine.

Tot ce conta era clipa,

un joc, o minge, o strigare de prieten.

 

Mă murdăream fără să-mi pese,

cădeam și mă ridicam repede,

parcă nimic nu putea să doară prea mult

când totul era atât de viu.

 

Acum lucrurile sunt mai liniștite,

dar parcă și mai grele.

Și uneori mi-e dor, fără motiv,

de mine… cel de atunci.

Mai mult...

Doar prin iubire

Dacă aș putea zbura, aș pleca departe de lume,

Acolo unde liniștea e o mireasmă nemărginită.

Nu aș evada fără rost sau de frica pieirii,

Ci aș căuta iubirea infinită a perfecțiunii.

 

Dacă aș putea călători în timp, aș evita viitorul,

Nu pentru că e sumbru și imprevizibil,

Ci pentru că trecutul e o lecție de viață

Care te învață să fii mai bun decât ai fost.

 

Dacă aș putea schimba ceva, aș deveni rugăciune,

pentru a transforma întunericul în lumină,

căci cuvântul nerostit apasă mai greu decât tăcerea,

iar sufletul, când iubește, învață să lumineze singur.

 

Dacă aș putea fi iubire, asta mi-aș dori:

s-o împart lumii întregi, ca o credință vie.

Pacea nu se clădește decât prin iubire,

iar ea vine de la Mântuitor.

 

Așadar, să fim lumină în această lume,

să alegem tăcerea când vorbele pot răni,

să fim sprijin pentru cei din jurul nostru,

iar iubirea să ne fie în priviri, oriunde am fi.

 

04.05.2026

Andrei GUȚU

Mai mult...

Dor fără sfârșit

Țara mea, te simt departe,

ca un vis ce nu mai vine.

Îmi rămân în gânduri toate

nopțile ce-au ars în tine.

 

Case vechi, cu porți închise,

plâng pe drumuri fără pas,

iar câmpia ta întinsă

doarme-n liniște, uitată azi.

 

Mi-e dor, dar dorul doare,

nu găsesc cuvânt să-l spun.

Patrie, ești ca o mamă

ce-a rămas singură-n drum.

Mai mult...

Îți Mulțumesc, Doamne

Îți Mulțumesc, Doamne, pentru tot ce-ai făcut,

Pentru tot ce-am primit fără să fi cerut,

Pentru ziua de astăzi, pentru fiecare răsărit,

Pentru că, atunci când am căzut, Tu m-ai sprijinit.

 

Îți Mulțumesc pentru ceea ce încă nu văd,

Pentru drumul pe care doar Tu îl cunoști,

Pentru răspunsurile care încă nu se-arată

Și pentru toate lucrurile pe care le pregătești.

 

Îți Mulțumesc pentru oamenii întâlniți,

Pentru cei care mi-au fost aproape,

Pentru cuvintele ce mi-au dat putere

Și pentru mâinile întinse când n-am mai putut.

 

Îți Mulțumesc și pentru tăceri,

Când răspunsul n-a venit pe loc,

Căci poate, Doamne, chiar în așteptare,

Tu pregăteai pentru mine un alt loc.

 

Și nu-ți mai cer să-mi arăți tot drumul,

Ajunge să știu că Tu pășești cu mine.

Pentru ce-a fost, pentru ce este

Și pentru ce va fi -

Îți Mulțumesc, Doamne.

Mai mult...

Drumul smereniei

Renunță pentru Dumnezeu la gândul de mărire,

Smerenia e drumul drept, izvor de nemurire.

Modest e cel ce-n taina Lui își poartă alinarea

Și-n loc de aur pământesc primește iertarea.

 

Iubește-ți aproapele și-ți cinstește părinții,

Că-n lacrima lor caldă stau comorile sfinte.

Nu-n bogății pieritoare, ci-n darul iubirii

Se înalță sufletul curat spre cerul mântuirii.

 

Caută-n toate pacea și lasă dor lumesc,

Că-n cele cerești ascunde Domnul tot ce-i firesc,

Cine renunță lumii, spre El călătorește

Și-n harul cel divin, o viață nouă înflorește.

Mai mult...

Poezii din aceiaşi categorie

Tânăr

In ultima vreme sunt cuprins de un sentiment ciudat din ce in ce mai des.

Care imi afectează nu doar starea emoțională

Ci și pe cea fizică.

E un sentiment inexplicabil

O combinație intre vină, tristețe, melancolie

Rușine, neputință, urme de speranță, furie

Și resemnare

Nu-ti pot explica exact ce simt pentru că

Nu imi pot explica nici măcar mie.

Sunt atât de tânăr ! 

Si simt că viața mi-a scăpat din mâini

Cel puțin, viața fericită.

De ce ?

Unde am greșit ?

Cu frica de a fi considerat egoist

Sper

Că cineva...

Undeva...

E învăluit de același sentiment

Și ințelege.

Mai mult...

noapte buna

este-a visatorilor,

sau a umblatorilor.

a iubitorilor,

sau a uratorilor.

 

aproape im sincron perfect,

dar totusi cu un mare defect.

diferit o simtim,

mintile ne bucatim.

 

disperati o folosim,

si-ncercam sa ne-odihnim.

 

noapte buna.

Mai mult...

disensiuni/10

deși e-nnorat,

câțiva trandafiri

se pregătesc pentru 

Sărbătoarea Luminii.

÷

forța 

 vibrațiilor iubirii 

învinge ura lumii și dizolvă

într-o lacrimă de bucurie

toate

disensiunile.

apoi

traversează, ca o săgeată,

galaxiile.

 

Mai mult...

Imperiul groazei

În imperiul groazei 

Ce îmi străbate inima 

Un singur lucru poate pătrunde 

Durerea!

Aud și acum strigătul durerii

Caut capătul uitării!

Privește soarele ce a răsărit pentru ultima oară 

Ce niciodată nu o să mai răsară 

Haosul din minte scoate-l dacă poți 

Și lacrimile durerii

Ce curg de atâtea nopți...

Mai mult...

Aforisme II – G. Trofin

 

Cine își vinde sufletul pentru un drum neted, va întâlni numai gropi după moarte. 

 

Actorul care nu primește aplauze, și-a ucis personajul.

 

Mai bine pironit în suferință decât legănat de păcate. 

 

E mai plăcut să te ardă adevărul decât să te înghețe minciuna.

 

Mai degrabă biciul care te trezește decât sărutul care te adoarme.

 

Preferă durerea care te curăță decât bucuria care te ține prizonier.

 

Mai bine un Dumnezeu aspru decât un diavol blajin. 

 

Mai de folos o lovitură care te schimbă decât mângâierile care te țin în letargie.

 

E mai nobil să porți cicatrici de lumină decât talismane de întuneric.

 

Mai bine judecata ce te îndreaptă decât iertarea care te menține în culpă.

 

Prefer podeaua dură a pocăinței decât patul moale al ispitelor.

 

Mai bine înfrânt de adevăr decât eliberat de minciună.

 

Mai sigur pășești pe cioburi decât să plutești în iluzii.

 

Mai bine ars de conștiință decât stins în nepăsare.

 

Mai de folos plânsul care trezește decât râsul care te adoarme.

 

Mai demn e să ai sărăcia adevărului decât aurul trădării.

 

Mai bine să fii singur în lumină decât cu mulțimea în întuneric.

 

Un lemn de esentă tare nu lasă cenușă.

 

Cine își ascunde suferința sub zâmbet își va pierde lacrima.

 

Focul care te arde pe dinăuntru e mai rece ca apa care îl stinge.

 

Rănile care nu se văd sunt cele mai greu de vindecat.

 

Cine fuge de tăcere se pierde în zgomotul propriilor pași.

 

Lacrimile care ard pe obraz sunt mai prețioase decât ochii.

 

În timp ce adevărul îți pregătește patul; minciuna doarme nepăsătoare.

 

Cine-și culege frica și o transformă în vânt, devine furtună.

 

Iubirea sinceră e un vis cu ecou.

 

Singurătatea te învață cum să construiești poduri.

 

Cine nu acceptă adierea adevărului, va fi izbit de furtuna minciunii.

 

Durerea care nu lasă urme pe trup face cicatrici pe suflet.

 

Cine se teme de întuneric nu poate coborî în el să aprindă lumina.

 

Cel care vede sfârșitul ca pe o ușă, va deschide alt început.

 

Adevărul care doare azi, te vindecă mâine; minciuna care te vindecă azi, te va durea veșnic.

 

Singurătatea absolută nu e numai absența oamenilor, ci și absența ta.

 

Mai bine să rămâi singur cu frica decât să te bazezi pe curajul celorlați.

 

Cine cumpără plăcere trupului, își vinde sufletul pe bucăți.

 

Tăcerea care doare dospește urlete.

 

Gândurile negre vin doar la cei care nu iartă.

 

Adevărul care rănește nu folosește pumnalul minciunii.

 

Mai bine înfruntă furtuna decât să te irosești în adieri de vânt.

 

Inamicul din tine te va învinge  mai repede decât orice dușman din afară.

 

Mai bine bea otrava pierderii decât să trăiești într-o iluzie care te ucide încet.

 

Cine se înclină mereu în fața altora, uită cum se stă drept în fața oglinzii.

 

Libertatea nu se asociază cu comoditatea; cine încearcă le pierde ambele.

 

Într-o dragoste oarbă timpului îi cresc ochi.

 

Mai bine să porți propria rușine decât să accepți confortul minciunii.

 

Cine se teme că pierde, va pierde mai mult decât își imaginează că are.

 

Cine își măsoară valoarea prin ochii altora, rămâne străin de sine.

 

Omul fuge de moarte, dar uită că fiecare clipă e deja o moarte trăită.

 

Cine caută sensul vieții în afara sa, se va pierde pe sine.

 

Omul nu se pierde când nu mai are răspunsuri, ci atunci când nu mai are întrebări.

 

Adevărul retează ca o sabie, minciuna taie ca un cuțit tocit.

 

Omul se pierde nu când cade, ci când nu mai vrea să se ridice.

 

Când îți duci trupul la război, în suflet nu mai ai pace.

 

Cine își îngroapă greșelile prea adânc, le face rădăcini.

 

Nu există drum drept pentru cel care calcă strâmb.

 

Adevărul nu bate la ușă ci dărâmă zidurile.

 

Mintea care nu-și pune întrebări își adapă întruna prostia.

 

Calea cea mai lungă nu e grea dacă pașii sunt scurți.

 

Frica de moarte lungește viața.

 

Adevărul nu se schimbă când îl rostești, ci când îl trăiești.

 

Tăcerea nu e lipsă de cuvânt, ci o altă formă de a spune totul.

 

Cel ce își cunoaște limitele a trecut deja dincolo de ele.

 

Nici o durere nu e mai grea decât conștiința nepăsării.

 

Cine-și măsoară viața doar în ani rămâne dator clipei.

 

Cine trăiește doar pentru sine moare fără martori.

 

Cine se teme să greșească rămâne prizonierul nimicului.

 

 

Mai mult...

Raza gândurilor

Gândurile mele-s raze de soare

Aplecate în inimă ca o boare,

Salvând în taină, bucurii, tristeți

Întâmpinate-n calea acestei vieți.

 

Numai sufletul meu, adevăr știe

Că orice destinul ți-a rezervat ție,

Te-a călit ca oțelul în foc format,

Croind principii și calea de urmat.

 

Tăria de caracter clocotitoare

Ai folosit-o ca pe o sărbătoare.

Ai urmat calea pe arie muzicală

Și ai păstrat coloana verticală.

 

Văd și simpt acum, la bătrânețe

Că oamenii îmi mai dau binețe.

Inima se hrănește cu blândețe

Și gesturile-s pline de noblețe.

Mai mult...

Susține Poezii Online

Sprijinul tău ajută Poezii Online să crească frumos. Donația susține dezvoltarea, îmbunătățirile și acest spațiu dedicat creațiilor personale, locul unde poezia și textul literar aduc inspirație, liniște și o gură de aer pentru suflet.

Îți mulțumim că lași poezia să dăinuie. 🤍