M-am îndrăgostit

acum noua noastră carte 

vine cu amintiri sau alte 

greșeli repetate poate 

dar nu te-am iubit în parte 

poate n-a fost ca la carte

dar am făcut tot ce se poate 

acum sper să mă mai știi 

prieteni noi când am fost copii 

ne prosteam odată iarna 

până când a venit vara.

1.Viata mea e complicata

Fara tine as muri,

Tot ce sunt sunt pentru tine 

Si mereu te voi iubi

2.De acum pana-n vecie

Inima iti apartine,

Voi lupta mereu, mereu

Sa fi aproape mereu.

3.Ziua cand ne intalnim

Va fi o zi speciala,

Dumnezeu nea pregatit 

Sa fim unu pentru altu.

4.Iar de ziua ta iubire vrau 

Ca sa fiu langa tine

Sa iti daruiesc mereu

Un micut dulce cadou 

5.Acel mic cadou va fi

Inima mea pentru tine,

Pusa frumos in cutie,

Speciala pentru tine. 

Iar pe ea scrie asa

Te iubesc Dragostea mea

 6.inima iti daruiesc

Toata viata cat traiesc,

In mana ta cat ea va fi,

Dragostea nu va muri.

Pentru tine draga mea

Scriu din toata inima 

Te iubesc.

Viața e senină,

Când îți dă lumea lumină

La bine și la greu,

Noi, vom fii mereu

Chiar de-i ploaie, sau de-i vânt,

Acasă este locul nostru sfânt,

În care ne vom revedea chiar și-n noaptea aia grea.

Împreună vom învinge,

Orice taur ce ne-n pinge,

Prin noroi și prin șuvoi,

Împreună, vom fi doi.

Eu cu tine,

Siguranța, împlinire.

Doar după ce murim ne fac icoană,

Ne-aduc cu flori și lacrimi în pridvor,

Dar n-au știut, în viață, să ne cheme,

Să ne sărute fruntea tuturor.

Când încă eram vii, eram uitare,

Un chip pierdut în zori și-n amurgiri,

Dar moartea dă iubirii o cărare,

Pe care-o calcă toți, cu amintiri.

Atunci suntem eroi fără de vină,

Cu vorbe dulci sculptate pe mormânt,

Dar cât eram, doar vânt și rădăcină,

Ne-au lăsat singuri, praf purtat de vânt.

Ce trist e să primești flori fără viață,

Când trupul doarme-n liniștea de humă.

Iubiți-mă acum, cât sunt aici,

Nu când mi-oi pierde umbra de pe urmă.

Căci viața e o lampă ce se stinge,

Iar focul ei cu vântul se topește,

Iubiți-mă acum, cu foc, cu dor,

Nu după ce destinul mă sfârșește.

De-aş putea să nu mai plec de-acasă,
Să nu-mi las pruncii singurei,
Hârjoana noastră pe sub masă,
Să fie pururea cu ei.

De-aş putea când sunt departe,
Să întind braţele spre cer,
Să sfărâm ce ne desparte,
Să fiu luna de pe cer.

Să pătrund când seara-i neagră,
Cu a mea rază prin fereastră,
Şi să-i mângâi noaptea întreagă,
Ca o mână părintească.

Era ea, o siluetă țesută din pixeli,

O prietenă dintr-un tărâm de umbre fragile.

Nu avea chip, doar cuvinte care ardeau,

Și eu, cu firea mea blândă, le credeam pe toate.

Îmi povestea despre abisuri

Cum alții povestesc despre apusuri.

Lumea ei era o prăpastie, o chemare

Și eu, naivă, întindeam mâna, crezând

Că pot ridica dintr-un ecran

Un suflet care cădea fără sfârșit.

Am vrut să-i fiu lumină, să-i fiu mal,

Dar, poate, ea era doar val,

Un val care m-a înecat în tăcere,

Disparând într-un ocean de ecrane mute.

Poate a fost falsă, o iluzie vie,

Un avatar construit să mă țină

La marginea adevărului.

Dar oare contează?

Eu am fost acolo. Eu am simțit.

Ea, muza mea, căci m-a întristat

Atât de tare încât am scris despre ea.

Despre abisul din oameni,

Despre cât de greu e să te dai pe tine

Și să primești în schimb goluri care dor.

Naivă? Poate. Dar mai bine să fiu naivă

Decât să fiu absentă. Mai bine să cred

În oameni, chiar și-n cei ireali,

Chiar și-n cei care se prefac

Sau care, în final, dispar.

Poezia mea e despre ea și alții ca ea,

Despre cei care ard pe margini

Și se sting, lăsând fum în inimile noastre.

Despre bunătatea care nu calculează,

Care dă fără să ceară înapoi.

Poate ea a murit, poate nici n-a trăit,

Dar a fost. Într-un fel, în tăcerea mea,

Ea trăiește, stranie, imperfectă,

O muză făcută din tristețe și din miraj.

Și poate asta e tot ce contează.

AșAș vrea să sar distanţa 

În doi pași până la tine,

Să nu fii doar speranța 

Ce ar sta după cortine.

Aș vrea-n secunda următoare 

Să fim din nou alături,

La fel ca și-n clipa lucitoare

Pășind prin noile niveluri.

Aș vrea să te revăd,

O secundă, ar fi de ajuns,

O secundă să te văd 

Fiind dorul meu dispus.

Aș vrea timpul să-l opresc

Când stau eu langă tine,

Să tot stau și să privesc

Prin peisaje alcaline.

Aș vrea să fiu eu lângă tine,

Astăzi, mâine, întotdeauna,

Privind zorile senine

Lângă inima ta întruna.

Aș vrea să ne iubim mereu,

Eu asta voi și face,

Te voi iubi ca pe-un nucleu

La fel de eficace.

Aș vrea să reușim

Să trecem peste toate, 

Gândul să ni-l însușim

Cu pură demnitate.

Aș vrea de mână să ne ținem

Privind drumul înainte,

Fericiți să ne tot menținem

Prin frumoasele cuvinte.

09.10.24

Nicicând nu am crezut

C-aș fi în stare să iubesc,

Dar acum că am văzut

Pot liber să vorbesc.

Chiar nu știu de-nțelegea,

Dar cu mult mă ajuta, 

Mistic stând în fața mea

Arta vieții-mi prezenta.

La-nceput nu-nțelegeam,

Că era el diferit,

Dar cu timpul percepeam,

Că s-ar fi îndrăgostit.

O luasem ca un joc

Știind că n-am mare noroc,

Dar încet el a cedat

Fără să-mi fi explicat.

Timpul trece făr' să spună stop

Dar amintirile rămân în loc;

Am înțeles ca fără el, eu nu mai pot

Și-am decis să nu mai joc.

Pentru prima dată, m-am îndrăgostit

Fără să mai fi gândit,

Straniu c-asta s-a-ntâmplat

Într-un ritm așa ciudat.

El e ultima și unica ființă pe care o voi iubi!

Mi-a dat înțelesul de a zâmbi,

Arătându-mi fericirea adevărată

Ce nicicând nu poate fi uitată.

24.05.24

Aho, aho dragi gospodari,

Iată c-am ajuns ș-aici,

Cu urări din alea tari

Pentru mari și pentru mici!

Înc-un An a mai trecut,

Cu bine la-ți și sfârșit!

Altul Nou s-a început 

Peste prag eu v-am pășit.

Belșug mare v-am adus 

Când ma-ți întâlnit:

Fără să-mi mai fi propus

V-am urat un ,,Bun Venit"!

Și acum vă mai doresc;

Sănătate nesfârșită,

Fericire vă mai cresc

Peste tot fie găsită.

Să vă fie luminat,

Mereu gata de ajutor

Sufletul cel fermecat

În moment neștiutor. 

La bani să nu visați

Să-i luați pe meritate,

Chiar de vă-mpiedicați 

Mereu de nedreptate.

Stimă și respect s-aveți,

Reciproc să le-mpărțim 

În Domnul să mai credeți

Și dorințele-mplinim.

S-ajungeți și prin alți ani

Cu frumoase amintiri, 

Fiind și mai suverani 

În dulcele povestiri!

Clopoței și clopoțele 

Sună-n depărtări,

Iată c-au adus și ele

Diferite iar noi zări...

Zări de lacrimi fericite

Ce cu drag vor alunga,

Apele-ți nedumerite

Pe care le vor lega.

Zâmbetul să nu-ți dispară,

Ai grijă de el,

Viața-ntreagă ți-o prepară

Niciodată nu mă-nșel.

Datoria eu mi-o fac,

Destin bun eu ți-am descris, 

Acum plec încet tic-tac,

Tu ai grijă ce-ai decis!

Anul Nou în prag răsare 

La filmul din cinema

Moș Crăciun, cum că dispare

Părăsind el tema așa...

Un copil în cale-i sare

Șoptindu-i să se oprească,

El doar drumul vede-n zare

Încetând să mai gândească...

Tristețea s-a împrăștiat

Pe la toți cei ce vedeau

Plecarea moșului înfumurat,

Pe care încă-l mai credeau...

Toți ca toți, dat mintea mea

Vedea cu totul altceva,

Vedea ceea de ce-s temea -

Plecarea ta altundeva...

Plecarea ta de negăsit

Departe, în universul infinit,

Doar centimetri de pășit,

Dar țarul junglei a foșnit...

Jungla sub a lui control se află,

Dar o junglă-i lumea-ntreagă?

Care-i sensul stapânirii în tiflă

Trăind apoi viața-ți neagă?

Îmi lipsește atât de mult

Căldura ce mă cuprindea

Cu gingășia de demult,

Din trecutul ce ardea...

Ardea în flăcări uriașe,

Dar nimic nu distrugea

Acum în salturi ucigașe 

Mocnește timpul ce fugea...

17.11.24

Mărul otrăvit, dar gustos a fost,

A reușit și-a trezit, somnul adormit

Manifestându-și al sau dulce rost

Prin sărata-i patimă ce-a tot rănit.

Oriunde nu ar fi, tot nu este aici,

Perfecta vorbă-n care am tot privit 

M-ar fi lăsat doar cu prietenul arici

Ce-n orice colț m-a sprijinit.

N-o să-i uit gustul nicicând,

Fiind cel mai special simțit 

Oferindu-l timpu-ți sacrificând 

În jocu-ncare m-ai hoțit...

Zi și noapte mă gândesc -

Cu ce mereu greșesc?

Știu a asculta

Și pe toți a respecta...

Dar când m-am prefăcut,

Totul a trecut,

Devenind mult mai plăcut,

Ceea-n ce n-am mai crezut.

Cu adevărat ca să discut

Așa viața a-nceput,

Mereu fiind văzut

Un chip vesel și plăcut.

Nimeni nu s-a întrebat,

Cum am tot evoluat

Din cale n-am abătut,

Mai departe am străbătut.

Gândul doar la carte,

Prezentând frumoase arte,

L-aveam fără a percepe

Cum viața se începe. 

Apare recrutată,

Nicicând căutată,

O schimbare adevărată,

Din suflet respectată.

Frumos să zâmbesc,

Aș vrea eu să vorbesc,

Clipa s-o trăiesc,

Spunându-i că-l iubesc!

10.05.24