1  

Între două iubiri 2️⃣

🤍Și astăzi m-am îndrăgostit de altcineva, dar tot la tine mi-a rămas inima. Toată puterea mea va rămâne în mine, și iubirea la tine.

Sper că vei regreta când mă vei revedea.

 

🤍 Eu pe altcineva voi iubi, și îi voi dărui inima; și ție nimic nu îți voi  mai putea fi. Dar, în ciuda acestui nou sentiment, mă gândesc mereu la tine; momentele petrecute împreună îmi revin în minte, iar inima mea este prinsă între dorința de a merge mai departe și amintirile care mă leagă de tine.

 

🤍Nu știu dacă voi putea să te uit vreodată complet. La fel cum mesajul tău l-am vrut așa îl vreau si pe al lui , așa cum te-am iubit pe tine așa îl iubesc și pe el , dar ceva schimbă pentru ca și el mă iubește pe mine dar nu tu ai făcut-o și aș vrea să regreți să vezi tot ce ai pierdut și pentru mine să lupți

 

🤍chiar de nu vei primi atenția mea completă tot la tine o să mă uit


Category: Love poems

All author's poems: Alessandra Stanciu poezii.online Între două iubiri 2️⃣

Date of posting: 1 June 2025

Timp de citire: ~2 min.

Views: 594

Log in and comment!

Other poems by the author

Numelui tău i-am dat lumină

Pe drumul vechi, ce-l știam pe de rost,

Am trecut din nou, dar azi… a fost altfel.

Un nume a strălucit în vitrină ca un post:

Daniel – și inima-mi a tăcut solemn.

 

De câte ori l-am ocolit, nevăzut?

Câte pași l-au atins fără să-l știe?

Dar azi privirea mi-a căzut,

Și am simțit o chemare – o profeție.

 

Ca o șoaptă de soartă, un semn pe pământ,

Cu litere simple, dar încărcate de sens,

Și-n aceeași zi, destinul, tăcut,

L-a adus pe fratele meu cu tine – un dans imens.

 

Ești aproape, chiar dacă nu-mi vorbești,

Ești aici, chiar dacă nu mă știi pe de-a-ntregul.

Dar sufletul meu, ce tânjește și crește,

Simte pașii tăi venind, fără să-ți ceară reglul.

 

Universul te-a scris pe zidul banal,

Și mi-a arătat că banalul e magic,

Că dragostea vine întâi subtil, spiritual,

Și-apoi, pas cu pas, devine real – logic.

More ...

Poems in the same category

Societatea noastră

Undeva-n spațiul public

La fiecare ceas demonic

Prin preajmă se ivesc oamenii

Așteptând autobuzele-n stații 

 

Fără nicio activitate
Lipsiți și duși de creativitate
Al lor prieten digital

Îi ajută să iasă din intermediul real 

Pe când sărmana carte 
Uitată și pusă deoparte
De azi nu mai are valoare
Fiindcă nu mai e pasatoare

Astfle mințile umane

Ajungb controlate de telefoane 

Iar eminenta generație 

Va fi curând ștearsă de imaginație 

 

More ...

Unica, tu!

Ce dulce e otrava care îmi curge-n vene!

O simt în nări, în palme, e prizonieră-n perne,

Printre cearșafuri calde ce-mi răscolesc ființa 

Un suicid atipic îmi macină dorința.

 

Îmi picură arsenic, și verde de Paris,

Se furișează tainic din iad în Paradis

În haine-ți simt prezența în ritm de reggaeton,

Pagină de revistă - roman foileton.

 

Pe buze îmi suspină ultimul tău sărut -

Soldat căzut în luptă, erou necunoscut.

Pe piele îți simt pielea ce-mi arde ca acidul

Celulă cu celulă... - Oprește genocidul!

 

În colțuri de odaie tăcerea strânge zestre,

C-o partitură nouă, orchestra-mi cântă feste...

Fotoliul îți îmbrățișează atât de dulce trupul,

Dar tu nu ești acolo,...acolo doarme timpul.

 

Și ieri și azi, pe stradă, ba și în parc și-n sală,

La teatru sau la film, nu mai țin socoteală,

Te văd mereu în toate și peste tot,..mă iartă!

Când mă lipsești de tine, să te iubesc e-o artă!

More ...

CE-I OMUL?

Unde ești ,sufletul meu ,drag

Unde și pe scară sui?

La cine mai ții de urât

Și cât mai ai de suit?

 

Ce este omul pe pământ?

Doar frunza toamnei dusă-n vânt.

Amintirea mai rămâne,

Și ici colo câte un nume.

More ...

Noi doi

a trecut atâta timp

de când n am mai scris pe foi

au trecut atâtea zile

și cu soare dar și ploi

 

a trecut acea perioadă grea

dar nu am dat înapoi

a trecut atâta timp

de când n am mai scris de "noi" 

 

oare este așa, bine?

am un țel, puțin greoi

și tot stau să mă gândesc

cum ar fi din nou în "doi"

 

cum ar fi sa ți văd chipul

chiar în fiecare dimineață

cum ar fi sa te trezesc

sărutându- te pe fața

 

cum ar fi sa te susțin

când e mare importanță

cum ar fi ca din noi doi

să se mai creeze o viață 

More ...

Eu ştiu ce am de făcut

Paradisul nostru se destramă...

Doare...doare atât de mult

Tu-mi spui să mai stau, să nu plec,

Dar eu ştiu ce am de făcut.

 

Prea mult m-am hrănit cu iluzii

Şi am visat prea mult,

Tu-mi spui să nu mă grăbesc

Dar eu ştiu ce am de făcut.

 

Fii pe pace,  eu nu voi suferi

Sunt puternică, o să mă descurc.

Tu-mi dai sfaturi despre viaţă

Eu...ştiu ce am de făcut

 

Negreşit că o să-ţi pară rău

Te vei gândi cândva la trecut

Nu mă opri, te rog

Eu ştiu ce am de făcut!

More ...

Te văd eu așa, iubito!

Impresionant tablou nemărginit

Nulitate pentru infinit

Steluțe veșnice amintiri

Tu câte pământul-le admiri

 

Întregul separat de timp

Sentimente contratimp

Lacrimi pline de venin

Iubire , când pot să vin?

 

Nu întreabă de răspuns

Nu clipește la apus

Nu oferă pe cât ceri

Risipește doar plăceri

 

Trecătoare și uitate

Zâmbește încătușate

Gust amar de revedere

Temporar timp de ședere

 

Ca un ghimpe otrăvit

Bate ceasul nedormit

Și vesteste-ncet momentul

Azi se termină prezentul!

 

Viitoare clipă arată

Doar o singurică pată

Ape , uscat și omenire

Toate seamănă iubire.

 

Partea mea s-a deghizat

In roșcatul ei palat

Chip cioplit din zeități

Migălit el pe bucăți

 

Ochi domoli , buze divine

Stări parșive și provine

Dintr-un munte de suspine

Care te învață bine.

 

“Mă iubești , îți sunt un dar “

“Tu un simplu exemplar “

Gust in vorbe , de nectar

Dragoste ; involuntar

 

Vinovat ești timp avar

Simt eu oare că dispar ?

Cunoscută paralela

Cu speranță-nchid capela.

 

Tărâm unic , doar abis

Construit doar intr-un vis

Părăsesc umil umanul

Continuând sirect romanul

 

Strălucești iubito in lume

Ai un sens , îmi dai un nume

Univers, repar ruptura

Îmi admir senin , Scriptura.

More ...

Susține Poezii Online

Sprijinul tău ajută Poezii Online să crească frumos. Donația susține dezvoltarea, îmbunătățirile și acest spațiu dedicat creațiilor personale, locul unde poezia și textul literar aduc inspirație, liniște și o gură de aer pentru suflet.

Îți mulțumim că lași poezia să dăinuie. 🤍