Category: Love poems
All author's poems: Anișoara Iordache
Date of posting: 31 января 2023
Views: 1016
Poems in the same category
Doar un vis
Incă o dimineață în care am simțit cum ai dispărut...
După ce prin visul meu ai străbătut.
Mă priveai adânc în ochi și îmi zâmbeai,
Doamne,și ce frumos îmi vorbeai.
Apari doar după ce adorm,nu te-ai plictisit?
Fiindcă eu una am obosit.
Am obosit să te simt așa departe,
Cu toate că ne vedem în fiecare noapte.
Am obosit ca dimineața să mă părăsești
Apoi ca tot restul zilei să-mi lipsești.
Am obosit să aștept noaptea să ne vedem
Ca apoi sub clarul lunii să ședem.
Ma privești și îmi vorbești,
Imi spui cat de mult mă iubești.
Te uiți în ochii mei și îmi zâmbești,
Ca apoi să te risipești.
Stiu ca acest tu nu este real,
Este doar un ideal.
Mă întreb ce îmi vei spune data viitoare
în aspirația trecătoare.
Pentru Dumnezeu
S-ar părea că cer prea mult,
Și Dumnezeu nu mă aude,
Și îmi dă puțin.
Însăși, sunt mulțumită de ceia ce am,
Nu am nevoie de mai mult,
Doresc , doar un lucru să se împlinească,
Să fie sănătoși părinții, fratele meu să crească mare,
Să-i văd mereu alături de mine pe cei dragi.
Pe prietena mea scumpă, să o privesc cu mândrie.
Sunt mândră pentru ceia ce am,
Îți sunt recunoscătoare, Dumnezeu!
Îți spun astăzi mulțumesc,
Ca mâine, să nu fie prea târziu.
Doamne îți mulțumesc încă odată,
Pentru ceia ce am.
Îți spun mulțumesc!
Pentru zile oferite,nopți oferite,
Tot,pentru tot mulțumesc!
Pentru soare astru,roșu dis-de-dimineață,
Pentru nouri și cer albastru aprins!
Autoare Alina Zamurca
Poezia compusă pe 20.10.2024
Spunere
Ai spus să te spăl pe pleoape,
Eu ți le-am plâns.
Mi-ai zâmbit cu solstițiul peșterii cu foc,
Eu îți admiram cascadele...
Ți-am înfrunzit auzul și
Te-am pipăit din floare, până în rădăcini...
Când mă înnouram să te plou,
Te fulgeram cu văzul înfipt în dimineață!
Apoi, când tomneai liniștită cu veșted în zâmbet,
Te-am nins cu tot ce-i vis!
Tu, m-ai privit în abis
Și ai surâs cocori!
De atunci, de când cu vara,
Îmi șchioapătă pomeții a plâns,
Și-i las să traseze linii duble, continue...
Păuză, linie, pauză, stop!
Lacătul de la inima mea
Se tot vorbește că moartea-i dureroasă,
Că este neagră și are coasă,
Că n-are chip și-i tare fioroasă,
Dar nouă celor căzuți în ale amorului visări nici că ne pasă!
Îndrăgostiții știu că dragostea și viața-i tot ce contează!
Iubito astăzi am aflat o taină a iubirii
Căci Duhul Sfânt vorbește și prin tine...
Mi-ai spus cum o iubire mare
Se sechestrează.....
Chiar dacă termenul ăsta nu sună bine...
Căci eu adusul-am în pomenire
Ei bine cum?
Să afle fiecare!
Noi doi iubito știm...
Cum să poți face o iubire pe veci nemuritoare,
Sau să n-o lași să zboare...
Voi însă cititorii,
Citiți titlul la poezie,fiecare!
(11 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Uneori
Uneori iti mai ascult vocea...din mesajele vocale
Te sun în zile importante, dar suna ocupat
Nu ti-a păsat că mi-ai tăiat aripile
Ai frânt sufletul meu...și ai plecat.
Nu ti-am fost vreo mare iubire
Și nici primul tău cald sărut
Dar tot ce sunt azi, a vrut de la tine
O îmbrățișare nevinovată de sfârșit...
Caci mi-ai fost cel mai frumos zâmbet
Cu emoții, fiori și fluturi în stomac
Un sentiment atât de pur, de sincer
Știai atat de bine...și totuși... ai uitat!
Ti-am amintit în poeme de iubire
Mărturisind tot ce-am simțit
M-ai diagnosticat cu nebunie...
Posibil.... Trădarea ta... m-a zguduit!
Ma vei găsi
De vei veni, mă vei găsi
Exact unde m-ai lăsat
Între pustiu și furtună
Cu sufletul amanetat.
De vei veni, mă vei găsi
Acolo unde am fost împreună
Așteptând cu dor nesfârșit
Să te privesc...ținându-te de mână.
De vei veni, mă vei găsi
Simțindu-te fără nimic să spui
Cu teamă să nu-ntorci privirea
De vei veni, ar plânge până și tăcerea.
Doar un vis
Incă o dimineață în care am simțit cum ai dispărut...
După ce prin visul meu ai străbătut.
Mă priveai adânc în ochi și îmi zâmbeai,
Doamne,și ce frumos îmi vorbeai.
Apari doar după ce adorm,nu te-ai plictisit?
Fiindcă eu una am obosit.
Am obosit să te simt așa departe,
Cu toate că ne vedem în fiecare noapte.
Am obosit ca dimineața să mă părăsești
Apoi ca tot restul zilei să-mi lipsești.
Am obosit să aștept noaptea să ne vedem
Ca apoi sub clarul lunii să ședem.
Ma privești și îmi vorbești,
Imi spui cat de mult mă iubești.
Te uiți în ochii mei și îmi zâmbești,
Ca apoi să te risipești.
Stiu ca acest tu nu este real,
Este doar un ideal.
Mă întreb ce îmi vei spune data viitoare
în aspirația trecătoare.
Pentru Dumnezeu
S-ar părea că cer prea mult,
Și Dumnezeu nu mă aude,
Și îmi dă puțin.
Însăși, sunt mulțumită de ceia ce am,
Nu am nevoie de mai mult,
Doresc , doar un lucru să se împlinească,
Să fie sănătoși părinții, fratele meu să crească mare,
Să-i văd mereu alături de mine pe cei dragi.
Pe prietena mea scumpă, să o privesc cu mândrie.
Sunt mândră pentru ceia ce am,
Îți sunt recunoscătoare, Dumnezeu!
Îți spun astăzi mulțumesc,
Ca mâine, să nu fie prea târziu.
Doamne îți mulțumesc încă odată,
Pentru ceia ce am.
Îți spun mulțumesc!
Pentru zile oferite,nopți oferite,
Tot,pentru tot mulțumesc!
Pentru soare astru,roșu dis-de-dimineață,
Pentru nouri și cer albastru aprins!
Autoare Alina Zamurca
Poezia compusă pe 20.10.2024
Spunere
Ai spus să te spăl pe pleoape,
Eu ți le-am plâns.
Mi-ai zâmbit cu solstițiul peșterii cu foc,
Eu îți admiram cascadele...
Ți-am înfrunzit auzul și
Te-am pipăit din floare, până în rădăcini...
Când mă înnouram să te plou,
Te fulgeram cu văzul înfipt în dimineață!
Apoi, când tomneai liniștită cu veșted în zâmbet,
Te-am nins cu tot ce-i vis!
Tu, m-ai privit în abis
Și ai surâs cocori!
De atunci, de când cu vara,
Îmi șchioapătă pomeții a plâns,
Și-i las să traseze linii duble, continue...
Păuză, linie, pauză, stop!
Lacătul de la inima mea
Se tot vorbește că moartea-i dureroasă,
Că este neagră și are coasă,
Că n-are chip și-i tare fioroasă,
Dar nouă celor căzuți în ale amorului visări nici că ne pasă!
Îndrăgostiții știu că dragostea și viața-i tot ce contează!
Iubito astăzi am aflat o taină a iubirii
Căci Duhul Sfânt vorbește și prin tine...
Mi-ai spus cum o iubire mare
Se sechestrează.....
Chiar dacă termenul ăsta nu sună bine...
Căci eu adusul-am în pomenire
Ei bine cum?
Să afle fiecare!
Noi doi iubito știm...
Cum să poți face o iubire pe veci nemuritoare,
Sau să n-o lași să zboare...
Voi însă cititorii,
Citiți titlul la poezie,fiecare!
(11 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Uneori
Uneori iti mai ascult vocea...din mesajele vocale
Te sun în zile importante, dar suna ocupat
Nu ti-a păsat că mi-ai tăiat aripile
Ai frânt sufletul meu...și ai plecat.
Nu ti-am fost vreo mare iubire
Și nici primul tău cald sărut
Dar tot ce sunt azi, a vrut de la tine
O îmbrățișare nevinovată de sfârșit...
Caci mi-ai fost cel mai frumos zâmbet
Cu emoții, fiori și fluturi în stomac
Un sentiment atât de pur, de sincer
Știai atat de bine...și totuși... ai uitat!
Ti-am amintit în poeme de iubire
Mărturisind tot ce-am simțit
M-ai diagnosticat cu nebunie...
Posibil.... Trădarea ta... m-a zguduit!
Ma vei găsi
De vei veni, mă vei găsi
Exact unde m-ai lăsat
Între pustiu și furtună
Cu sufletul amanetat.
De vei veni, mă vei găsi
Acolo unde am fost împreună
Așteptând cu dor nesfârșit
Să te privesc...ținându-te de mână.
De vei veni, mă vei găsi
Simțindu-te fără nimic să spui
Cu teamă să nu-ntorci privirea
De vei veni, ar plânge până și tăcerea.
Other poems by the author
flux de poeme naani /52
conversații aprinse
la miezul nopții-
greierii din gradină
nu au nici ei somn
fulguiri//7
acum
nu mai ai nevoie de parolă;
nici
să-ți faci un cont în paradisul pierdut;
închide ochii și
reazămă-te, o clipă, de balustradă,
pentru a vedea
cum abisu-și
rostogolește nimicul
în brațele tale!
o adiere de simfonii albastre/4
pe marginea drumului,
netam-nesam,
a inflorit un mac,
cam pricăjit săracu'.
iute,
o buburuză
a venit, să constate
ce s-a întâmplat.
flux de poeme naani /52
conversații aprinse
la miezul nopții-
greierii din gradină
nu au nici ei somn
fulguiri//7
acum
nu mai ai nevoie de parolă;
nici
să-ți faci un cont în paradisul pierdut;
închide ochii și
reazămă-te, o clipă, de balustradă,
pentru a vedea
cum abisu-și
rostogolește nimicul
în brațele tale!
o adiere de simfonii albastre/4
pe marginea drumului,
netam-nesam,
a inflorit un mac,
cam pricăjit săracu'.
iute,
o buburuză
a venit, să constate
ce s-a întâmplat.